CATEDRALA MITROPOLITANA
ORTODOXA ROMANA CRAIOVA
cu hramul “Sfantul Dumitru” (26 octombrie); Municipiul Craiova; presupuneri
neconfirmate documentar plaseaza existenta ei in vremea fratilor Petru si Asan,
sec. XII (1185) sau a lui Ioan al Cumanilor, sec. XIII (1230), or a lui Mircea
cel batran; ctitorie a boierilor Craiovesti, prim ctitor socotit a fi Barbu
Craiovescu; intaia confirmare documentara din anul 1645 ca “Biserica
Domneasca de Craiova”, rezidita din temelii la 1651 din piatra de Matei
Basarab, ulterior reparata de fostul mare armas Petru Obedeianu in 1690, de
fiul sau, stolnicul Constantim Obedeanu, in 1724, cand se si repicteaza;
zugraveala executata de Teodosie, Andrei si altii, la fel si inainte de 1768 si
1775, de fostul mare clucer Constantin Argentoianu, zugrav “ot Bucuresti si
Marcu”; din 1765 metoc al Episcopiei Ramnicului, inchisa in 1849 si in ruina
pana la 1889; ci spijinul regelui Carol I si al Reginei Elisabeta, rezidita din
temelii rezidita din temelii de arhitectul Andre Lecomte de Nouy, inceputa in
1889, terminata in 1893, sfintita in 16 in 16 octombrie cu fast deosebit, sub
pastoria Episcopului Bartolomei al Ramnicului-Noul Severin; I s-a pastrat
planul in crucea greaca; pictata de francezii Menpiot si Bories; Catedrala
Sfantul Dumitru adaposteste moastele Sfantului Ierarh Nifon, Patriarh al
Constantinopolului aduse de la Curtea de Arges in 1949, venite in tara ca dar al
manastirii Dionisiu-Athos, catre Neagoe Basarab, din hotararea caruia a si fost
canonizat (16 august 1517); praznuirea Sfantului Ierarh Nifon pe 11 august; pe
langa Catedrala a functionat cea mai veche scoala din Oltenia (dupa N.Iorga),
scoala de preoti si dascali.
CATEDRALA
EPISCOPLALA ORTODOXA ROMANA RAMNICU VALCEA
cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie); Minicipiul Ramnicu Valcea;
ctitorita de Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcop al Ramnicului si
Noului Severin, sprijinit de domnitorul Barbu Stirbei, intre 1850 si 1856; sub
temelia ei au fost doua bisrici; una din sec. XIV-lea atribuita lui Dan Voievod,
fratele lui Mircea cel Batran, inlocuita de cea din anii 1576-1586, ctitorie a lui
Mihai al II-le, Episcopul, refacuta de matei Basarab (1631-1634), surpata de
turci in 1737; Catedrala, in forma de cruce, cu abside largi si altar mare,
ferestre cu vitralii, a fost pictata de Gh. Tattarascu si ucencii sai, in speirit
realist, cu tablouri de sfinti si medalioane plasate in cadrul decorativ pe fonduri
de coloare imitand marmura; degradata prin interventii necorespunzatoare in
1883, restaurata de pictorul Traian Trestioreanu in 1968;paraclis cu hramul
“Sfantul Grigorie Teologul” (25 ianuarie), ctitor Grigorie Episcopul, pictura in
fresca interioara si exterioara, stil brancovenesc, 1751; biserica bolnita, ctitor
Clement Episcopul, 1754, stil arhitectonic romanesc, catapeteasma din zid,
picturi valoroase; clopotnita din 1678; Evanghelie slavona, epitaf, Evanghelie in
email, argintarie, carti si icoane vechi.
Manastirea Arnota
de calugari, 4 vietuitori, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavriil" (8 noiembrie); com. Costesti, jud. Valcea, 45 km NV de Ramnicu Valcea, drum
modernizat Ramnicu Valcea - Horezu (43 km), ramificatie com. Costesti, 14 km NE de Horezu;
ctitorie a lui Matei Basarab (1633-1636) pe temelia unei biserici nedatate; ansamblu
renovat de Constantin Brancoveanu (1705-1706) si in stil neogotic sub Barbu Stirbei
(1852-1856); remarcabile picturi murale interioare (1644), cu un valoros tablou votiv,
apartinand zugravului Stroe din Targoviste, intregite in pronaos in epoca brancoveneasca
de zugravii Enache si Preda; mormantul lui Matei Basarab si al vornicului Danciu, tatal
sau; muzeu de arta religioasa; arhondaric.
Manastirea
Bistrita Oltenia
de calugarite, 15 vietuitoare, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15
august); com. Costesti, jud.Valcea, 40 km NV de Rm.Valcea, drum modernizat
Rm.Valcea-Horezu (42 km); ctitoria boierilor Craiovesti, inainte de 1491, in
preajma unei sihastrii, datand de la inceputul sec.XIV; refacuta dupa
daramarea ei de Mihnea Voda cel Rau (1509), pictata de Dobromir din
Targoviste (1515-1519), reparata de Constantin Brancoveanu in 1683; biserica
actuala si cladirile ridicate sub domnitorii Bibescu Voda si Barbu Stirbei, in stil
neogotic (1846), pictata de Gh.Tattarescu in 1855; biserica bolnita, cu hramul
“Schimbarea la Fata” (6 august), ctitor Barbu Craiovescu, cu picturi murale
valoroase (1513-1514); in Pestera Bistritei: schit cu biserica sapata in piatra cu
hramul “Vovidenie” (21 noiembrie), ctitorita de arhim.Gavrila; schit cu biserica
cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” (8 noiembrie), construit de
Mitropolitul Teofil in 1633. Vestigii si odoare: racla de argint aurit, danie a lui
Constantin Serban (Carnu) si a sotiei sale (1654-1658), cu moastele Sfantului
Grigorie Decapolitul (+842); tipografia lui Macarie, mester de tip slavon, picturi
murale si arhitectura din sec. XVI, broderii, piese argintarie si icoane vechi,
icoana “Hodighitria”, sec. XVI; arhondaric.
Schitul Bradu
(Schitul de sub Rapa Bradului), de calugari, 2 vietuitori, reinfiintat in 1990, cu
hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" (24 iunie Sanzienele-Dragaica);
satul Gurguiata, component al Bailor Olanesti, jud. Valcea, 25 km NV de Rm. Valcea, drum
modernizat Rm. Valcea - Baile Olanesti, drum forestier prin satul Tisa - Gurguiata;
ctitorit pe locul unei sihastrii din sec. XVI; biserica citata in 1768, recladita din zid
de ierom. Sava in 1784, pictata in 1786.
MANASTIREA
BRANCOVENI,
de calugarite; 10 vietuitoare, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6
decembrie); com. Brancoveni, jud. Olt, 18 km SV de Slatina, 52 km E de Craiova, drum
modernizat Slatina - Caracal (46 km); ctitorie a boierilor Craiovesti, sec. XVI, refacuta
si fortificata de Matei Basarab in 1640; biserica actuala ctitorita de Constantin
Brancoveanu in 1699, pictata in 1702; bolnita noua, construita in 1700 de acelasi sfant
martir, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie),
pastreaza pictura originara; paraclis (1634-1635), cu hramul "Sfantul Nicolae"
(6 decembrie), fragmente din pictura originara in registrele inferioare, in biserica mare
mormantul lui Radu Popa Sapca; arhondaric.
MANASTIREA
BUCOVATUL NOU,
cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie); com. Bucovat,
localitate suburbana a Municipiului Craiova, 9 km V de Craiova; azi parohie; cladita pe
dreapta Jiului, dupa prabusirea celei vechi (clopotnita), de egumenul Hrisant Penetis
(1834-1842), reparata in 1892 si 1938, posibila revenire la statut de asezamant monahal;
biserica stil occidertal, picturi murale cu chipurile ctitorilor celei vechi, transpuse
aici din convingerea ca aceasta va fi daramata de Jiu.
MANASTIREA
BUCOVATUL VECHI,
(Cosuna), de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Nicolae" (6 decembrie); localitatea Mofleni, componenta a Municipiului
Craiova, jud. Dolj, 4 km V de Craiova; databila din 1483 citata documentar in 1517;
ctitorita de Stefan Cluceru si fiul sau Parvu (1571-1572); arhitectura masiva, fatade
sobru decorate, pictura in fresca din 1574 constituie, cu toate refacerile ulterioare,
cunoscuta "Cronica murala de la Bucovat", reprezentativa in realizarile picturii
muntenesti din sec. XVI; partial prabusita de apele Jiului, parasita din 1834, restaurata
in forma actuala de CMI in 1929; pietre funerare din sec. XVI; arhondaric.
MANASTIREA
CALUIU,
de calugarite, 15 vietuitoare, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6
decembrie); com. Oboga, jud. Olt, 34 km NV de Slatina, 12 km N de Bals 37 km NE de
Craiova, drum modernizat Bals - Oboga; ctitorita de fratii Vlad Banul, Dumitru Parcalab si
Balica Spatar (cca 1516-1521), finisata si infrumusetata de boierii Buzesti in 1588; zid
de incinta, picturi murale interioare executate in fresca de Mina (1593-1594), bine
conservata, cu un expresiv tablou votiv al familiei Buzestilor, altul al lui Mihai
Viteazul si Petru Cercel (V. Dragut, 1976); icoane si pietre funerare din sec. XVI-XVII;
arhondaric.
MANASTIREA
CARCEA,
de calugarite, 9 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul Sfantul
Antonie" (17 ianuarie); com. Cosoveni, jud. Dolj, 15 km SE de Craiova, drum
modernizat si cale ferata Craiova - Cosoveni; ctitorita si in curs de organizare sub
pastoria Mitropolitului Olteniei, Nestor Vornicescu; arhondaric.
MANASTIREA
CIOCLOVINA,
de calugarite, 2 vietuitoare, reinfintata in 1991; com. Tismana, jud.
Gorj, 39 km NV de Tg. Jiu, 7 km N de Tismana; constituita din unificarea a doua schituri,
ambele foste metocuri ale manastirii Tismana; biserica schitului fost Cioclovina de Jos,
cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie), 5-7 km de
manastirea Tismana, construita de staretii Nicodim si Atanasie (1715) sub domnia lui
Stefan Cantacuzino (A.M.O., 1941); refacuta in 1715 de Nicodim egumenul Tismanei (N.
Stoicescu, 1970); biserica schitului fost Cioclovina de Sus, cu hramul "Sfantul
Prooroc Ilie" (20 iulie), ctitorita de serdarul Cantacuzino in 1711 (A.M.O., 1941) de
Nicodim egumenul Tismanei si Patru Obedeanu, mare serdar, anul 1715 (N. Stoicescu, 1970);
cetate de rezistenta a pandurilor lui Tudor Vladimirescu; muzeu din 1834 cu icoane vechi
si obiecte de cult.
SCHITUL CORNET,
de calugarite, 5 vietuitoare, cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul" (7
ianuarie); satul Calinesti, component al orasului Brezoi, 15 km NE de Brezoi, 43 km N de
Rm. Valcea, drum modernizat si cale ferata Rm. Valcea Sibiu (84 km), acces prin gara
Cornet; ridicat in defileul Oltului de Mares Bajescu Vornicul si Maria, sotia sa, in 1666;
expresie arhitecturala din vremea lui Matei Basarab; biserica refacuta si zugravita de
Jupan Alecsa in 1741 si de capitan Loviste in 1835, in incinta de piatra, mica si bine
proportionata, poseda picturi murale interioare, executate in fresca, in stil bizantin si
pereti exteriori decorati cu butoni si placi de teracota.
Manastirea Cozia
de calugari, 63 vietuitori, cu hramul “Sfanta Treime” (a doua zi dupa Rusalii);
23 km N de Rm.Valcea, 5 km N de Calimanesti, drum modernizat international
Rm.Valcea-Sibiu (84 km); ctitorie) a lui Mircea cel Batran din 1387-1388,
sfintita in 1388, pictata intr 1390 si 1931; biserica -sinteza arhitecturala sud-est
europeana din veacul al XIV-lea, modificata in infatisarea ei sub Neagoe
Basarab (1517), Serban Cantacuzino, mare ban, Constantin Brancoveanu
(1706-1707), sub care se executa picturile din naos si pridvor (1708); pictura
originara (1390-1391) conservata in pronaos, partial in altar si in naos; fatade
cu decoruri ilustrand primele influente bizantine, cu chenare si rozete originare
traforate in piatra, crucea originara din varful turlei; bolnita cu hramul “Sfintii
Apostoli” (29 iunie), ctitorita de Radu Paisie (1542-1543), cu fresce cu
interioare executate de David si Radoslai, bine conservate, un valoros
monument de arhitectura si de arta; paraclis sudic, cu hramul “Adormirea
Maicii Domnului” (15 august), ctitorit in 1584 de Amfilohie, egumenul Coziei;
paraclis nordic, cu hramul “Duminica Tuturor Sfintilor” (26 iunie), zidit in
1710 de arhim. Ioan de Hurez, muzeu cu valoroase seturi de odajdii din
sec.XVI-XIX, vechi manuscrise, tiparituri, broderii, obiecte de cult, mormantul
lui Mircea cel Batran (1418) si al monahiei Teofana (+1605), mama lui Mihai
Viteazu , “Cerdacul lui Mircea” in care Grigore Alexandrescu a scris poezia
“Umbra lui Mircea la Cozia”, fantana lui Neagoe (sec.XVI); Cozia Veche, 1 km
N, ctitorita de Radu cel Mare, la sfarsitul sec.XIV-inceputul sec.XV; cuviosii
sihastri Neofit si Meletie din Cozia au pustnicit in pesterile din pesterile
Salbatecul; moastele lor impartite intre credinciosi; atelier de sculptura
iconostase; arhondaric.
Manastirea Crasna
de calugari, 5 vietuitori, cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan
Botezatorul" (29 august); com. Crasna, jud. Gorj, 37 km NE de Tg. Jiu, drum modern
Tg. Jiu - Novaci (31 km), prin Balanesti - Musetesti si 14 km V de Novaci; ctitorita de
marele pitar Dumitru Filisanu in 1636; picturi in fresca din 1757, cu tablouri de mare
expresivitate, tampla de valoare artistica deosebita din vremea lui Matei Basarab, adusa
de la biserica catedrala Sfantul Dumitru din Craiova; rar si neobisnuit este tabloul votiv
reprezentand pe Matei Basarab si Mitropolitul Stefan (1643-1653); Evanghelii argintate,
biblioteca cu carti vechi; arhondaric.
Manastirea
Dealu Mare
de calugarite, 4 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul “Sfintii Imparati
Constantin si Elena” (21 mai) com. Borascu, jud Gorj, 52 km SV de Tg.Jiu;
biserica zidita intre 1841 si 1842, zugravita in anii 1891 si 1903.
Manastirea Dintr-un Lemn
de calugarite, 68 vietuitoare, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” (8
septembrie); Francesti, jud.Valcea, 7 km Vde Babeni, 25 km SV de Rm.Valcea;
biserica unui schit construit, potrivit traditiei, de un calugar, dintr-un stejar
urias, pe care s-a gasit o icoana a Maicii Domnului, la sfarsitul sec. XVI si
inceputul sec. XVII; biserica actuala ctitorita din zid de Preda Basarab, in stil
retinut, pe plan triconc, fatade decorate cu un brau in relief, arcaturi in
retragere si razele pictate in culori, coloane cu capiteluri simple, in pridvorul
adaugat de Serban Cantacuzino Voievod, zugravit de Constantinos si Ioan la
1684, interior bogat impodobit cu picturi murale din sec.XVII si XVIII
apartinand zugravilor Preda si Ianache si mesterul zugrav Constantinos (1707);
biserica bolnita de lemn, construita intre 1810 si 1814 de Iancu, ginerele
Constantin Socoteanu, pe locul celei ctitorite din stejarul purtator al
miraculoasei icoane, arsa la sfarsitul sec. XVIII, construita pe temelia celei din
sec.XVI; colectie de icoane in biserica de lemn, intre care si icoana facatoare de
minuni a Maicii Domnului gasita stejar, pastrata in iconostasul bisericii mari,
cunoscuta si ca “Hodighitria-Fecioara cu Pruncul” (icoana cu figura Maicii
Domnului cu Pruncul pe bratul stang, reprodusa, dupa traditie, dupa originalul
atribuit Evanghelistului Luca (V.Dragut, 1976) (termenul semnifica “Maica
Domnului Induratoarea” si reprezinta atitudinea cea mai duioasa din
iconografia Maicii Domnului) sau, dupa traditie, una din cele patru icoane de
lemn pictate de evanghelistul Luca, ferecata in argint de Radu Golescu in 1812;
covoare vechi, argintarie in obiecte de cult, cruce din 1740, Evanghelie din
vremea lui Constantin Branciveanu; mormintele sotiei si fiului lui Serban
Cantacuzino; atelier de pictura icoane; arhondaric.
Schitul Dobrusa
de calugari, 2-3 vietuitori, cu hramul "Intrarea in Biserica" (21
noiembrie); com. Stefanesti, jud. Valcea, 10 km SV de Dragasani, 46 km NV de Slatina, drum
modernizat si cale ferata Rm. Valcea - Dragasani, gara Dragasani (55 km), drum cu
ramificatie spre Dobrusa sat; fondat la sfarsitul sec. XV, atribuit de Nicolae Iorga
marelui postelnic Dobrus al lui Mircea Ciobanu, atestat documentar in 1500-1520; biserica
reparata la 1610 de Radu Buzescu, zugravita intre 1771 si 1772 de ierom. Daniil si
Dragomir; atelier de pictura icoane.
MANASTIREA
FRUSINEI,
de calugari, 69 vietuitori; com. Muereasca, jud. Valcea, 23 km NV de
Rm. Valcea, drum modern Rm. Valcea - Calimanesti, ramificatie gura raului Muereasca, apoi
drum forestier pana la manastire; biserica veche cu hramul "Sfantul Ioan
Botezatorul" (7 ianuarie), construita din lemn de calugarii Ilarion si Stefan in
1710, reconstruita din zid de ctitori valceni din familia lovipalii, intre 1762 si 1763,
pictata de Teodor Zugravul in 1763; pictura conservata pana astazi, alaturi de cea din
tinda din 1848 (Eparhia Ramnicului si Argesului, I si II, 1976); biserica mare cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august), cladita in forma de incinta de cetate
de catre Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica intre 1860 si 1863; pictata in ulei stil Gh.
Tattarescu de pictorul Misu Pop, spalata in 1968; paraclis cu hramul "Sfanta
Treime" (a doua zi dupa Rusalii), ctitorit de Gherasim Safirim, Episcop al Romanului
(1910-1911) (AMO,1941); regim monahal athonit, prohibita intrarea sexului feminin, regim
alimentar auster, fara carne; Evanghelii argintate, carti de cult vechi, singura manastire
din tara exceptata de secularizare; arhondaric.
MANASTIREA
GOVORA,
de calugarite, 45 vietuitoare, cu hramul, "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); com. Mihaiesti, jud. Valcea, 17 km SV de Rm: Valcea, 8 km SE
de Baile Govora, drum modernizat Rm. Valcea - Baile Govora, cale ferata Dragasani - Rm.
Valcea (43 km), gara Govora; ctitorie probabila a lui Vlad Dracu (cca 1440), rezidita de
Vlad Calugaru si Radu cel Mare, ante 1496; biserica pictata in 1710-1711 in stil
brancovenesc de Paisie ieromonahul, sub Constantin Brancoveanu (N. Stoicescu, 1970, I), de
Iosif Hranite, Teodosie si altii (V. Dragut, 1976); asezamant innoit de Matei Basarab
(1640-1645), aducatorul tiparnitei din Kiev, dar al Mitropolitului carturar de origine
romana, Simion Movila; din tiparnita de la Govora au iesit cartile de cult
"Psaltirea" (1637), "Pravila cea mica" denumita "Pravila de la
Govora" (1640), prima carte romaneasca cu notiuni despre lege, anticipata, de
tipariturile lui Coresi; icoana "Hodighitria" din sec. XVI, tampla din zilele
lui Brancoveanu, realizata prin osardia egumenului Paisie, cu ornamentatie romaneasca,
aurita si de rara valoare artistica; atelier de covoare; arhondaric.
MANASTIREA
GURA MOTRULUI,
de calugari, 8 vietuitori, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva"
(14 octombrie); com. Butoiesti, jud. Mehedinti, 8 km V de Filiasi, 24 km SE de Strehaia,
drum modernizat international si cale ferata Filiasi-Strehaia-Drobeta-Turnu Severin;
ctitorita de Harvat, mare logofat; biserica refacuta de Preda Brancoveanu in 1653, mare
vornic, zugravita de Sfantul Martir Constantin Brancoveanu in 1704, innoita si pictata
(1841-1853) de Eufrosin Poteca arhimandritul; clopotnita din sec: XVII; punct fortificat
de Tudor Vladimirescu la 1821; arhondaric.
MANASTIREA
HOREZU,
de calugarite, 78 de vietuitoare; com. Horezu, jud. Valcea, 43 km V de
Rm. Valcea, 56 km E de Tg. Jiu, drum modernizat Rm. Valcea-Horezu-Tg. Jiu (99 km);
ansamblu monastic complex de arhitectura medievala, ctitorit de Constantin Brancoveanu
(1690-1697); biserica din centrul incintei (1690-1693), cu hramul "Sfintii Imparati
Constantin si Elena" (21 mai), sfintita in 1694, impodobita cu sculpturi in piatra pe
stalpi si ancadramente cu motive florale, picturi murale in stil bizantin apartinand lui
Constantinos si echipei sale de zugravi, marcata de tabloul votiv infatisand galeria
portretelor Sfintilor Martiri Constantin Brancoveanu si ale familiei sale, cu bogat tezaur
de icoane si piese de argintarie brancoveneasca; palat domnesc; turn-clopotnita
(1699-1700), foisoare cu coloane de piatra stil baroc, trapeza cu picturi din 1705-1706;
biserica bolnita, cu hramul, "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), ctitorita
de doamna Maria Brancoveanu (1696-1699), pictata de Preda Nicolae si Ianache; paraclisul
de deasupra trapezei ctitorit de Constantin Brancoveanu (1696-1697), zugravit de Preda si
Marin; schiturile "Sfantul Martir Stefan", ctitorit de Sfantul Martir Stefan,
fiul domnitorului martir, 1703; "Sfantul Ioan", ctitorit de Ioan monahul in 1682
si "Sfintii Apostoli", zidit si zugrgvit de Ioan arhimandritul (1688-1700); aici
a fost "cel mai puternic atelier de pictura din istoria artei vechi romanesti";
se adapostesc moastele a 11 sfinti mucenici, un bogat tezaur de icoane, argintarie, carti
vechi; complexul monastic Horezu este definitoriu pentru stilul arhitectonic brancovenesc,
desavarsit rezultat din intrepatrunderea celui moldovenesc cu cel muntenesc; atelier de
covoare; arhondaric.
SCHITUL IEZERU,
de calugarite, 15 vietuitoare, cu hramul "Intrarea in Biserica a
Maicii Domnului" (21 noiembrie); satul Cheia, component al Bailor Olanesti, 20 km NV
de Rm. Valcea, drum modernizat Rm. Valcea - Cheia, apoi drum forestier 5 km din satul
Cheia; citat documentar intr-un act de danie de la Radu cel Mare din 1495 si 1501;
rectitorit de Mircea Ciobanu si doamna Chiajna, 1568; biserica innoita pe alta vatra de
Ilarion, Episcopul Ramnicului si Sfantul Cuvios Antonie (1693-1705), pictata de Nicolae
din Teius in 1715; paraclis sapat in piatra in pestera in care s-a nevoit 28 de ani
Sfantul Cuvios Antonie de la Iezeru, praznuit pe 23 noiembrie; ateliere de covoare si
carpete.
SCHITUL
JGHEABURI,
de calugarite, 7 vietuitoare, cu hramul "Nasterea Maicii
Domnului" (8 septembrie); satul Piscu Mare, com. Stoienesti, jud. Valcea, 16 km NV de
Rm. Valcea, drum modernizat Rm. Valcea - sat Cheia - Olanesti, prin Pausesti Maglasi, apoi
ramificatie drum forestier pana la schit; dupa traditie ctitorit din lemn in 1310,
reconstruit in 1640 de Mitropolitul Teofil si rectitorit de Timotei si Daniil ieromonahul
in 1827, picturi murale interioare si exterioare executate de Ilie din Teiusani in 1828,
influentate de viziunea creatiei populare; monument expresiv de arta munteneasca tarzie;
izvoare cu ape sulfuroase, cautate de peleririi la Izvorul Tamaduirii (vinerea dupa
Pasti); atelier de covoare.
MANASTIREA
JITIANU,
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul Sfantul Dumitru (26 octombrie);
com. Podari, jud. Dolj, 5 km S de Craiova, drum modernizat Craiova - Bechet (66 km);
atribuita jupanesei Maria din Obede si boierului Bengescu, sfarsitul sec. XVI; biserica
din zid de plan triconc, cu turla pe naos, cladita de vistierii Ghinea Bratasanu si
Udriste (1654-1658), reparata si zugravita in 1812, turnul-clopotnitei gen cula din 1701;
colectie de arta bisericeasca veche din intreaga Arhiepiscopie a Craiovei; arhondaric.
MANASTIREA
LAINICI,
de calugari, 31 vietuitori, cu hramul "Intrarea in Biserica a
Maicii Domnului" (21 noiembrie); satul Sambotin, com. Schela, jud. Gorj, 32 km N de
Tg. Jiu, 25 km S de Petrosani, drum modern si cale ferata Tg. Jiu - Petrosani, ramifiatie
spre satul Sambotin; biserica ctitorita in Defileul Jiului de monahia Calistrata si alti,
pe locul uneia de lemn (sec. XV) intre 1812 si 1817, sub Ioan Gheorghe Caragea voievod si
Episcopul Galaction; picturi murale in fresca de traditie postbrancoveneasca in interior,
panouri pictate cu figuri de sfinti si profeti in exterior, sub cornisa; colectie de arta
cu icoane, carte veche, obiecte de cult; arhandoric.
MANASTIREA
LOCURI RELE,
de calugari, 1 vietuitor, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6
august); com. Schela, jud. Gorj; 32 km N de Tg. Jiu si 25 km S de Petrosani, drum modern
si cale ferata Tg. Jiu - Petrosani, 4 km de manastirea Lainici, drum natural greu,
accesibil cu piciorul sau calare; biserica de piatra si caramida, cladita intre 1853 si
1858 de preotii Lupu Stolojan si Cartianu, deveniti prin calugarie, ierom. Luca si Cleopa,
sprijiniti de Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Ramnicului; sfintita in
1859, reparata si pictata (1892-1897) (AMO, 1941 ) prin osteneala ierom. Dionisie
Stefanescu.
MANASTIREA
TARGU LOGRESTI,
de calugarite, 6 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); com. Targu Logresti, jud.
Gorj 64 km N de Craiova (pe soseaua Craiova - Hurezani - Bibesti) si 35 km E de Tg.
Carbunesti; construita din lemn ante 1718, pe malul stang al Amaradiei, recladita pe malul
drept al raului de Ioan ieromonah Tandalescu si de clucerul Costache Pandia si sotia sa,
Ilinca, intre 1769 si 1785; sfintita si redata vietii calugaresti de Mitropolitul
Olteniei, Ramnicului si Severinului, Nifon Criveanu (1940), dupa reconstructia de ansamblu
de catre Magdalena Mihail Savoiu (1939-1940).
MANASTIREA
MAGLAVIT,
de calugari, 5 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti); com. Maglavit, jud. Dolj, 60 km
SV de Craiova 18 km NE de Calafat, drum modernizat international Craiova - Calafat (87
km), segment drum modernizat desprins spre Maglavit; construita de credinciosi pe locul si
in amintirea "fenomenului" Petrache Lupu, 1936; lucrarile, atunci neterminate,
au fost reluate in 1991; paraclis amenajat la subsol pentru practica slujbelor curente.
MANASTIREA MAMU,
de calugari, 6 vietuitori, cu hramul "Sfantul Nicolae" (6
decembrie); com. Lungesti, jud. Valcea, 11 km SV de Dragasani, 66 km SV de Rm. Valcea,
drum modernizat si cale ferata Dragasani - Piatra Olt (28 km), de la manastire 6 km pana
la gara Strejesti; ctitorie din lemn a boierilor Buzesti (sec. XVI), rectitorita din lemn
de Stanca Brancoveanu (sec. XVII), din piatra si caramida de Constantin Brancoveanu 1696;
valoroase picturi murale executate de Parvu Mutu (1700), pastrate si astazi; arhondaric.
SCHITUL OSTROV,
de calugari, 1 vietuitor, cu hramul "Nasterea Maicii
Domnului" (8 septembrie); orasul Calimanesti, jud. Valcea, 21 km N de Rm. Valcea;
ctitorit in fostul ostrov din albia Oltului - azi lac de acumulare - la sfarsitul sec. XIV
si inceputul sec. XV, rezidit de Neagoe Basarab si sotia lui, Despina Doamna (1520-1521 ),
in arhitectura tipului de plan al Coziei; biserica pictata in altar intre 1752 si 1760,
conservata si astazi, cu fresce in stil bizantin in rest, a fost inaltata cu 6 m in 1980
din cauza lacului de acumulare; aici s-a calugarit Teodora-Teofana, mama lui Mihai
Viteazul; icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, restaurata la 1791 de Ion Zugravu
prin stradania staretei Platonida.
SCHITUL PAHOMIE,
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie"
(20 iulie); com. Barbatesti, jud. Valcea, 29 km NV de Rm. Valcea, acces pe Valea Cheii cu
piciorul; atribuit de traditie marelui ban Barbu Craiovescu (1519-1520), cladit de Pahomie
monahul si haiducul Sava (1684), citat in 1793 in acte de scutiri (de dari) date de
Alexandru Moruzzi si in 1798 pentru daniile intarite de Constantin Hangherlii Voievod,
biserica situata sub stanca, ruinata in 1871 si parasita in 1880, recladita in forma
originara de Patriarhul Justinian Marina in 1952, pictata in 1956 de Stan Hermeneanu.
SCHITUL PATRUNSA,
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva"
(14 octombrie); com. Barbatesti, jud. Valcea, 32 km NV de Rm. Valcea, drum modernizat Rm.
Valcea - Tg. Jiu, accesibil apoi pe drum natural si poteci de picior, 7 km de satul de
resedinta; construit sub muntele Buila in 1740 de Clement Episcopul Ramnicului, distrus de
o stanca si refacut de Postelnicu Dumitru si altii, zugravit in 1806; pustiu in 1895,
reactivat in 1935 de Bartolomeu, Episcopul Ramnicului, resfintit in 1936; izvor cu ape
tamaduitoare, cercetat la "Izvorul Tamaduirii" de ciobanii din munti, prezenti
la sfintirea apei.
MANASTIREA
POLOVRAGI,
de calugarite, 29 vietuitoare, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); com. Polovragi, jud. Gorj, 53 km E de Tg. Jiu si 63 km de Rm.
Valcea, drum modernizat Tg. Jiu - Horezu - Rm. Valcea; intemeiata la sfarsitul sec. XV
(probabil 1505), dupa unii de Moise Voda (1529-1530) (AMO, 1941), rezidita in 1647-1648 de
Danciu Paraianu; picturi murale din 1703, realizate prin grija arhim. Ioan de la Horezu,
de mesterii zugravi Constantinos, Andrei, Gheorghe, Hranite, "capodopera de arta
brancoveneasca"; biserica bolnita ctitorita de egumenul Lavrentie (1731-1732),
pictura murala stil prebrancovenesc (1738); la 1 km in cheile Oltului, pestera Polovragi;
cruce din 1795-1796, frumoasa tampla brancoveneasca, colectie cu icoane de epoca, carte
veche si alte obiecte valoroase de patrimoniu; arhondaric.
MANASTIREA
POPANZALESTI,
de calugari, 4 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica" (11 aprilie); com. Dragotesti, jud. Dolj,
24 km SE de Craiova, drum modernizat Craiova - Piatra Olt (42 km), prin intersectia
Robanesti - Dragotesti; ctitorita inainte de 1678 de Ioan monahul, fost Hamza
Popanzalescu, recladita de Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica si Barbu Stirbei Voda
(1850); arhondaric.
MANASTIREA SADOVA
,
de calugarite, 5 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul
"Sfanta Treime" (a doua zi dupa Rusalii) si "Sfantul Nicolae" (6
decembrie); com. Sadova, jud. Dolj, 52 km SE de Craiova, drum modernizat Craiova - Sadova
- Bechet (66 km), ctitorita din lemn la sfarsitul sec. XV de boierii Craiovesti; citata
documentar in 1530; biserica actuala de plan triconc, cu turla pe naos, construita din
piatra de Matei Basarab in 1633, voluminoasa si cu fatade simplu decorate, pictura in
altar din 1792 de Paisie egumenul, din 1852 in restul bisericii, refacuta in 1903;
biserica bolnita ctitorita de Constantin Brancoveanu (1692-1693), se pastreaza ansamblu de
pictura originara in biserica mare.
MANASTIREA
SARACINESTI,
de calugarite, 4 vietuitoare, cu hramul, "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); satul Vatra Cheii, com. Pausesti-Maglasi, jud. Valcea, 13 km
NV de Rm. Valcea; intarita in anii 1436-1437 de Vlad Dracu Voda cu danii peste mosia sa de
vara, rectitorita de Tanase Saracinescu si de Episcopul Stefan al Ramnicului (1688);
picturi murale realizate de zugravii Teodosie, Gheorghe si Preda (1717-1718) in stil
brancovenesc, cu sprijinul lui Damaschin, Episcop de Ramnic.
MANASTIREA
SFANTA ANA,
de calugarite, 7 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfanta Ana" (9 septembrie); orasul Orsova, jud. Mehedinti drum modernizat
international si cale ferata Drobeta Turnu Severin - Orsova - Caransebes (82 km), 4 km de
gara Orsova; biserica din lemn masiv ctitorita de publicistul Pamfil Seicaru in cinstea
soldatilor cazuti in primul razboi mondial, local de alimentatie publica sub dictatura
comunista; biserica pictata in stil bizantin, pictor Emil Anemu, sculpturi apartinand
fratilor Popa-Bucuresti, colonade de toata frumusetea in interior; arhondaric.
MANASTIREA
SFANTUL GHEORGHE - VIE,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul tSfantul
Gheorghe" (23 aprilie) si "Acoperamantul Maicii Domnului" (1 octombrie);
com. Ghercesti, jud. Dolj, 12 km NE de Craiova, drum modernizat si cale ferata Craiova -
Piatra Olt (42 km), intersectia Pielesti - Ghercesti; ctitorita de Mitropolitul Firmilian
al Olteniei in 1959, pe pamantul cumparat de la primarie si pe locul fostei vii a lui
Mihai Viteazul, cedata unor boieri locali la secularizare; astazi metoc al Mitropoliei
Olteniei.
MANASTIREA
STRAMBA,
de calugarite 25 vietuitoare, cu hramul "Sfanta Treime" (a
doua zi dupa Rusalii) si "Pogorarea Sfantului Duh" (la 50 de zile dupa Pasti);
satul Stramba, com. Urdari, jud. Gorj, 39 km S de Tg. Jiu si 33 km NV de Filiasi, pe DE
Craiova - Filiasi - Turceni - Tg. Jiu; ctitorita intre 1518 si 1519 de Stoichita
Raioseanul vornic si jupaneasa Dochia, rectitorita la sfarsitul sec. XVI (intre 1597 si
1599) de marele logofat Stoica din Stramba; arsa in 1724, refacuta si zugravita de
Constantin Raioseanu, mare armas, si sotia sa, jupaneasa Pauna (1793), de cand se
pastreaza frumoasa pictura interioara; arhondaric.
MANASTIREA
STREHAIA,
de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1991, cu hramul, Sfanta
Treime" (a doua zi dupa Rusalii); orasul Strehaia, jud. Mehedinti, 63 km NV de
Craiova si 48 km E de Drobeta Tr. Severin, drum modern international si cale ferata
Drobeta Tr. Severin - Strehaia (48 Km) - Filiasi (27 Km); ctitorie a boierilor Craiovesti,
sfarsitul sec. XV - inceputul sec XVI; biserica si turnul portii (clopotnita) cladite de
Matei Basarab in 1645, cu adaugiri de Sfantul Martir Constantin Brancoveanu, in 1693;
biserica pictata in 1826; picturi murale din sec. XVII-XVIII, case domnesti din sec. XVI,
incinta de zid a fostei banii (sec. XV), fost sediu episcopal, cu Episcopul Daniil, citat
in scaun intre 1673 si 1676, fiinta ca Episcopie in 1678 si dureaza pana in 1679 (Alex.
Lapedatu, 1909).
MANASTIREA
SURPATELE,
de calugarite, 14 vietuitoare, cu hramul, "Sfanta Treime" (a
doua zi dupa Rusalii); com. Francesti, jud. Valcea, 28 km SV de Rm. Valcea, drum
modernizat Rm. Valcea - Dragasani (55) si 15 km de la manastire pana la gara Babeni, de pe
calea ferata cu acelasi sens; ctitorita din lemn, la inceputul sec. XVI, de fratii Tudor
si Stanciu, fiii lui popa Francu, innoita de boierii Buzesti, reparata apoi in sec. XVII;
rectitorita din zid de doamna Maria, sotia Sfantului Martir Constantin Brancoveanu, in
1706; picturi murale pastrate din 1706; biserica refacuta si repictata in 1815; de
remarcat tabloul cu "impartirea hainelor lui Iisus" rar intalnit in iconografia
bisericeasca; ansamblu monumental-artistic deosebit de valoros; adaposteste tampla
brancoveneasca, Evanghelia imbracata in argint poleit de la Sfantul Martir Constantin
Brancoveanu, icoane, dvera de serasin, tesaturi cusute cu mana de mare finete, ferecaturi
(Eparhia Ramnicului si Argesului, I, II, 1976).
MANASTIREA
TISMANA,
de calugarite, 56 vietuitoare, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august); com Tismana, jud. Gorj, 37 km NV de Targu Jiu, 19 km E de Baia
de Arama si 5 km de localitatea Tismana; ctitorita din lemn de tisa de Sfantul Cuvios
Nicodim de la Tismana, sub Vladislav, apoi din zid intre 1375 si 1378, ajutat de Voievozii
Radu I si Dan I, sub care s-a terminat; sfintita in 1378; rectitorita de Radu cel Mare
(1495-1508) si terminata de Neagoe Basarab, cu interventii sub Radu Voda Paisie (1542),
Matei Basarab (1646-1654), si cu transformari neogotice intre 1844 si 1849 care i-au
asigurat infatisarea de astazi, deosebita de ceea ce a fost in vremea lui Matei Basarab;
picturi murale cu valoare artistica deosebita, executate de Dobromir cel Tanar din
Targoviste, in 1564, impodobesc pronaosul; din 1732, executate de echipa Ranite Grigorie,
in naos, repictat in fresca de zugravul Dumitru Diaconu, in 1766; aici s-a nevoit si
induhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (†1406), de neam valah, praznuit la 26
decembrie, reorganizatorul monahismului romanesc; aici se afla: particele din moastele
Sfantului Ioan Gura de Aur, ale Sfantului Ignatie Teologul si ale Mucenicului Teofil aduse
de la Constantinopol de Cuviosul Nicodim; muzeu cu obiecte de arta, icoane argintarie,
orare, bederenite din sec. XIV si alte odoare; paraclis din piatra cu o turla, cladit in
vremea lui Matei Basarab; frumoasa cascada de 40 m a raului Guenisa ce curge pe sub
manastire; atelier de covoare si de icoane pe sticla; arhondaric.
MANASTIREA
TOPOLNITA,
de calugari, 8 vietuitori, cu hramul "Taierea Capului Sfantului
Ioan Botezatorul" (29 august); com. Izvorul Barzii, jud. Mehedinti, 27 km N de
Drobeta Tr. Severin, cu ramificatia din DN Drobeta Tr. Severin - Motru; traditia o
atribuie lui Radu I Voievod; ctitorita de boierii Craiovesti, in sec. XVI, pe locul unei
biserici ridicate dupa traditie de Sfantul Cuvios Nicodim; biserica reconstruita intre
1645 si 1646 de marele capitan Lupu Buliga; picturi murale in fresca, stil bizantin,
apartinand fiului sau Curia vel paharnic, realizate de Gheorghe "grecul" si Dima
"romanul" in 1673; marcate de tabloul cu "Judecata de Apoi" pe fatada
de vest, rar intalnit in iconografia Tarii Romanesti (V. Dragut, 1976); catapeteasma din
lemn din 1762; turn-clopotnita si incinta din zid din sec. XVII; pietre funerare ale
ctitorilor impodobite cu inalta maiestrie.
MANASTIREA
VODITA,
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Antonie cel Mare" (17 ianuarie); satul Varciorova - Municipiul Drobeta
Tr. Severin jud. Mehedinti, 20 km NV de acest oras, drum modernizat Drobeta Tr. Severin -
Orsova (25 km), 4 km N de apele Dunarii; ctitorita de Sfantul Cuvios Nicodim, cu sprijinul
material al lui Vlaicu Voda, ante 1374 (V. Dragut, 1976), pe temelia unei biserici mai
vechi - sec. XIII, atribuita lui Litovoi voievodul din 1247, de arheologul Virgil
Draghiceanu, concluzie contestata de cercetatorii mai noi (C.C. Giurescu si Dinu C.
Giurescu, 1975); daramata in sec XV, refacuta de Radu cel Mare (cca 1500), si de Cornea
Brailoiu, in 1689; biserica in curs de reconstructie, in arhitectura chipului originar,
obstea in formare; lacul de acumulare, hidrocentrala Portile de Fier si Defileul Dunarii
in apropiere.
GEO
