|
| |
I J K L
M N O
Dictionar radacina
I
Ialomita
Ialomita aduna ape din zona montana si subcarpatica (Cricovu Dulce,
Prahova cu Doftana, Teleajen si Cricovu Sarat, Sarata), dar traversind
Baraganul isi diminueaza debitul pina la Dunare.
Iasi
Orasul Iasi este cel mai mare oras din Moldova. Are cea mai veche
universitate din tara si multe institute de invatamant si cultura. In Iasi s-a pus
in functiune prima fabrica de antibiotice din tara si se afla numeroase unitati
industriale (metalurgice, constructoare de masini si aparate electronice,
producatoare de textile, de produse alimentare s.a.)
Iasomia
Arbust ornamental, cu flori albe, cu flori albe parfumate, cultivat prin
parcuri si gradini.
Iaz
1. lac artificial format prin stavilirea sau abaterea unui curs de apa relativ
mic si cu panta redusa.
2. Lac mic natural format in albia unui rau in spatele unui mic baraj de
aluvionare, sau datorita surparii malurilor.
Iepurele
Mamifer rozator cu blana cenusie-bruna, cu urechi lungi si cu picioarele
dinapoi mai lungi decat cele dinainte, vanat pentru carne si blana.
Ierunca
Pasare putin mai mare decat o cioara, cu pene ruginii patate cu alb si negru
si cu un mot pe cap.
Iezer (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras -2462 m.
Iluviere
Depunerea particulelor translocate, in suspensie sau in solutie, dintr-un
orizont (de regula superior) al solului in altul (de regula inferior).
In
Planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, ramificata in partea
superioara, fibroasa, cu frunze mici, inguste si cu flori albaste sau albe, care
au numeroase utilizari.
Induastria de medicamente
Ramura a industriei chimice care se ocupa de fabricarea de medicamente.
Industria aeronautica
1. Aeronautica - Stiinta si tehnica construirii de aeronave.
2. Tehnica navigatiei aeriene.
3. Ramura a industriei care se ocupa cu construirea aeronavelor si cu
problemele navigatiei aeriene.
Industria celulozei si hartiei
Ramura a industriei chimice care se ocupa cu producerea celulozei si hartiei.
Industria cherestelei
Ramura a industriei chimice care se ocupa cu producerea cherestelei.
Industria chimica
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria produselor clorosodice si a acidului sulfuric;
- industria petrochimiei;
- industria celulozei si a hartiei;
- industria de produse farmaceutice si cosmetice;
- alte ramuri: coloranti, vopsele, lacuri, tananti vegetali, cleiuri animale si
gelatina.
Industria colorantilor si a vopselelor
Ramura a industriei chimice care se ocupa de producerea colorantilor si a
vopselelor.
Industria constructoare de masini
Ramura a industriei metalurgice care se ocupa cu constructia masinilor
pentru diverse necesitati: industriale, umane.
Industria de prelucrare a lemnului
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria cherestelei;
- industria de furnire, placaje, placi aglomerate si fibrolemnoase;
- industria mobilei.
Industria de tractoare si masini agricole
Ramura a industriei constructoare de masini avand ca obiect fabricarea de
tractoare si masini agricole.
Industria energetica
Ramura a industriei care se ocupa de producerea energiei electrice.
Combustibilii minerali (petrol, carbuni si gaze naturale), forta apelor
curgatoare si alte surse oferite de natura (energia solara, a vantului, a apelor
geotermale si nucleara ) alcatuiesc sursele primare de energie, cu ajutorul
carora se produce energia electrica, considerata ca o ramura de baza a
economiei nationale.
Are ca ramuri:
Combustibilii minerali
Industria energiei electrice si termice
Noi surse de energie
Industria extractiva a minereurilor feroase si metalurgia
Materiile prime de baza ale acestei ramuri sunt minereurile de fier.
Cele mai mari .antitati se extrag din minele Ghelari si Teliuc, din estul
muntilor Poiana Rusca, iar in cantitati mai mici, la Ocna de Fier in Muntii
Dognecei, la Lueta in muntii Harghita si la Baisoara in judetul Cluj.
In urma unor cercetari geologice au fost descoperite noi zacaminte de
minereuri de fier.
Cu toate acestea, rezervele nationale sunt insuficiente fiind nevoiti sa
importam cantitati insemnate.
La fabricarea fontelor si a otelurilor speciale, de calitate superioara, in
siderurgie se mai foloseste manganul, vanadiul, cromul etc.
Dintre acestea, tara noastra dispune de rezerve mai insemnate de mangan.
Cele mai mari exploatari se gasesc in apropiere de Vatra Dornei (Iacobeni,
Saru Dornei), in judetul Suceava.
In afara de minereuri, siderurgia mai utilizeaza combustibili, necesari la
topirea minereurilor.
Cel mai frecvent folosit este cocsul metalurgic ce se obtine din huila.
Productia noastra de cocs metalurgic, realizata din huila provenita din
bazinul Petrosani, este insuficienta pentru acoperirea necesitatilor nationale
si de aceea se importa in mare parte.
Principalele centre siderurgice cu furnale sunt: Galati, Hunedoara, Calan,
Resita si Vlahita.
La Galati se afla cel mai mare combinat din tara, dispunand de furnale de
mare capacitate, otelarii, o uzina cocsochimica, un laminor pentru tabla
groasa, necesara constructiei de nave, precum si alte instalatii moderne.
Combinatul foloseste minereu de fier si cocs din import, aduse pe mare si pe
Dunare.
La combinatul siderurgic de la Hunedoara sunt in functiune furnale, otelarii
si laminoare, o fabrica de aglomarare a minereurilor, o statie de granulare a
zgurii de furnal, o uzina cocsochimica si o termocentrala. Combinatul se
aprovizioneaza cu minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) si
partial din import.
Calan, langa Hunedoara, produce fonta de turnatorie de buna calitate. Are si
uzina de semicocs, care utilizeaza huila din estul depresiunii Petrosani, slab
cocsificabila.
Combinatul siderurgic Resita produce fonta, oteluri de calitate superioara si
laminate. Aici se afla si o uzina de cocs, care functioneaza pe baza carbunelui
de la Anina.
Intre cele doua razboaie mondiale, Resita devenise cel mai insemnat centru
metalurgic al tarii. Minereurile de fier provin din minele de la Ocna de Fier
din apropiere, dar mai ales din import.
Intreprinderea Vlahita (judetul Harghita) are furnale mici care prelucreaza
minereul de la Lueta , producand fonta de turnatorie.
Pe versantul de sud-vest al muntilor Poiana Rusca la Otelu Rosu se realizeaza
otel si laminate, pe baza fontelor provenite de la Hunedoara.
In afara acestora, mai amintim intreprinderea de la Campia Turzii, care
fabrica oteluri superioare si sarma, cea metalurgica de la Tulcea, care
produce feroaliaje.
Pentru tevi, mai importante sunt intreprinderile de la Bucuresti si Roman, cea
din urma fiind una dintre cele mai mari din tara.
Alte intreprinderi metalurgice sunt la Iasi, care produce tevi de otel, la Buzau
producatoare de sarma, la Targoviste, specializata in productia de oteluri
aliate si inalt aliate si la Calarasi, unde se afla un mare combinat.
Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa
Aceasta ramura produce metale cu intrebuintari industriale diferite; unele,
ca aluminiul (usor si rezistent), pot inlocui otelul, altele, cum este cuprul, au
insusiri deosebite de conductibilitate electrica.
In ceea ce priveste volumul rezervelor, cele de aluminiu acopera numai o
parte din necesar.
Pentru altele, cum sunt cuprul, plumbul si zincul, rezervele sunt mai putin
limitate.
Luand in considerare tipul metalelor, proprietatile lor fizice si modul de
utilizare, acestea se impart in:
- metale colorate (cuprul, plumbul, zincul si aluminiul):
- metale auro-argintifere;
- metale rare, din care fac parte molibdenul, wolframul, antimoniul (stibiul),
nichelul, cobaltul, uraniul, mercurul etc.
Metalele colorate. Cuprul, plumbul si zincul se gasesc sub forma minereurilor
complexe la poalele muntilor Gutai, in imprejurimile orasului Baia Mare si se
extrag in minele de la Baia Sprie, Cavnic, Baiut, Nistru si la Baia Borsa, in
depresiunea Maramures.
Zacaminte cuprifere se exploateaza la Toroiaga, in judetul Maramures, la
Lesu Ursului, Crucea si Fundu Moldovei, in judetul Suceava, la Balan, in
judetul Harghita, Baita si Deva, in judesul Hunedoara, si la mina Altan-Tepe,
in judetul Tulcea.
Intre exploatarile mai noi sunt cele de la Moldova Noua si Sasca Montana, in
judetul Caras-Severin, si cele de la Rosia-Poieni, in judetul Alba.
Extractia industriala si prelucrarea metalului se fac printr-un proces
tehnologic complex, la Baia Mare, Zlatna si Rosia-Poieni.
Plumbul se extrage din aceleasi minereuri complexe de la poalele muntilor
Gutai, iar metalul se obtine prin topire la Baia Mare. Alte centre de extractie
sunt Ruschita (muntii Poiana Rusca) si Muncelu Mic.
Plumbul este folosit la fabricarea camerelor de plumb (rezistand la atacul
acidului sulfuric), a tevilor pentru apa potabila, in tpogirafie, la aliaje cu
staniu, antimoniu, etc.
Industria plumbului, foarte nociva, necesita masuri deosebite de protectie a
muncii.
Zincul, folosit la fabricarea tablei, a electrozilor pentru elementele
galvanice, etc., se extrage din minereurile de la Nistru si Ilba, langa Baia
Mare, la Muncelu Mic, iar prelucrarea lui se face la Copsa Mica.
Aluminiu are mare raspandire in scoarta Pamantului. Este folosit in industria
aeronautica, in aliaje usoare, la fabricarea conductorilor electrici, etc.
Se obtine din bauxita (oxid de aluminiu hidratat) roca formata prin alterarea
calcarelor in conditiile unui climat tropical.
Bauxita se gaseste in muntii Padurea Craiului. Exploatari mai cunoscute sunt
la Rosia si la Varciorog, cu centrul de prelucrare la Dobresti.
Bauxita se prelucreaza la intreprinderile de alumina de la Oradea si Tulcea
(a doua lucreaza pe baza bauxitei din import). Pentru obtinerea metalului,
alumina se prelucreaza prin electroliza la intreprinderea de aluminiu de la
Slatina.
Metalele auro-argentifere.
Aurul este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Dacii il exploatau inainte de
ocupatia romana. Podoabele lucrate de ei erau vestite.
In perioada daco-romana, exploatarile au luat o si mai mare dezvoltare, cu
deosebire in Muntii Apuseni, cu centrul la Zlatna.
Cea mai importanta regiune pentru exploatarea minereurilor
auro-argentifere se afla in prezent in Muntii Metaliferi, intre Valea Ariesului
si cea a Muresului.
Principalele mine sunt cele de la Criscior-Brad, Rosia Montana, Baia de
Aries, Bucium, Sacaramb, Baita s.a.
A doua regiune aurifera este cea de la Baia Mare, la poalele muntilor Gutai,
unde aurul este asociat cu alte minereuri neferoase.
In aceleasi regiuni se exploateaza si argintul. Obtinerea si rafinarea
metalului se fac la Baia Mare si Zlatna.
Metalele rare se gasesc in rezerve cu totul reduse, raspandite cu deosebire in
Muntii Apuseni.
Amintim intre acestea mercurul, exploatat in minele de la Izvorul Ampoiului
(jud.Alba), apoi molibdenul si wolframul (acesta din urma numit si tungsten),
la Baita (jud.Bihor), ca si in alte parti.
Avand in vedere, asa cum s-a aratat, ca zacamintele de minereuri neferoase
nu sunt bogate, se urmareste cu toata grija ca din continutul minereurilor, in
afara metalului de baza, sa se extraga si elementele insotitoare, iar
recuperarea metalului sa se faca si din produsele secundare.
Industria materialelor de constructie
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria liantilor (ciment, var );
- industria ceramicii;
- industria sticlei;
- industria prefabricatelor din beton.
Industria metalurgica
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria siderurgica;
- industria metalelor neferoase;
- industria constructiior de masini si a prelucrarii metalelor.
Industrie
1. Ramura a productiei materiale si a economiei nationale, in cadrul careia
au loc,pe scara larga, activitatile de exploatare a bunurilor naturale si de
transformare a acestora, precum si a altora, in mijloace de productie si de
bunuri de consum;
2. (Cu determinari) Subdiviziune a industriei cuprinzand un domeniu limitat
de activitate. Industrie textila, Industrie extractiva etc.
Industrie petrochimica
Ramura a industriei chimice care se ocupa cu transformarea titeiului si a
gazului de sonda in alte poroduse.
Ineu (varf)
Virf in muntii Rodnei (grupa nordica a Carpatilor Orientali) - 2279 m.
Influenta submediteraneene
Ierni blinde si ploiase , veri secetoase.
Ingrasamant
Produs organic sau mineral , folosit pentru a mari fertilitatea solului.
Ingrasaminte azotoase
Ingrasaminte pe baza de azot.
Ingrasaminte fosfatice
Ingrasaminte pe baza de fosfati. (vezi fosfat)).
Insula Mare a Brailei
Vezi Balata Brailei.
Interfluviu
Partea inalta a teritoriului dintre doua vai. In mod obisnuit interfluviu este
numai fisia marginita intre doi versanti ce compun valea (aferenti la doua vai
vecine); uneori se considera interfluviu si spatiul dintre doua lunci vecine. In
regiunile montane interfluviile sunt sub forma de creste, culmi rotunjite sau
suprafete usor ondulate (suprafete de eroziune sau podisuri inalte); in
regiunile de podis si dealuri ele apar ca fisii alungite de poduri, sub forma de
coline si culmi deluroase sau mai rar, chiar creste; in regiunile piemontane,
interfluviile se prezinta ca plaiuri si poduri usor inclinate, coline sau muscele
paralele si cu inclinare uniforma; interfluviile in campii ocupa spatii extrem
de mari si se numesc campuri. Sinonim cu "intre rauri" , "intre vai".
Intorsurii (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali- Grupa Sudica.
Intruziune
1. Procesul de patrundere a magmei prin crapaturile rocilor sau de-a lungul
suprafetelor de slaba rezistenta.
2. Corp magmatic consolidat rezultat din aceasta patrundere, care imbraca
forme si marimi variabile: batolite, lacolite, filoane, silluri, dyke-uri, etc.
Inul
Planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, fibroasa cu flori
albastre sau albe.
Invelis geografic
Stratul complex exterior al Pamantului , unde se interpatrund si se
interconditioneaza lotosfera, atmosfera si biosfera. Procesele care se
desfasoara in invelisul geografic sunt determinate de energia solara, forta
Coriolis si forta de atractie universala, toate in interactiune cu precesele
impuse de gravitatie si agentii interni. Aceasta interactiune determina o
circulatie permanenta si un schimb de materie si energie intre diferitele sale
parti componente. In aceste conditii create in cadrul invelisului geografic,
apar feneomene noi, de interactiune, cum sunt: rocile sedimentare, relieful,
solurile, viata organica; aici a aparut si societatea omeneasca, ce isi
desfasoara pe planuri tot mai superioare, dar in acest cadru si in stransa
interactiune cu el. Varietatea factorilor care compun invelisul si mai ales
modul lor de imbinare de la un loc la altul, ca si evolutia interactiunii lor in
timp, conduc la diferetieri zonale, regionale si locale, formand unitati
teritoriale si spatiale distincte, cunoscute sub denumirea generala de regiuni
naturale sau regiuni geografice.
Iza (rau)
Rau din Gupa de Vest a retelei hidrografice, afluent al Tisei.
Izbucuri
Izvoare care izvorasc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi. Prezente
in Muntii Apuseni.
Izvorul Muntelui (lac)
Lac de acumulare pe Bistrita.
J
Jderul
Mic animal carnivor, asemanator cu dihorul, cu blana pretioasa de culoare
brun inchis.
Jidvei
Localitate in Podisul Tarnavelor renumita prin posgoriile sale.
Jijia (rau)
Afluent al Prutului. Are ca afluenti Sitna si Bahlui.
Jneapan
Arbust din familia pinului, cu tulpini ramificate, raspandit in zona alpina.
Judet
Unitate administrativ teritoriala in componenta careia intra mai multe
comune si orase.
Jugastrul
Arbore inalt pana la 15 m, cu lemnul alb, tare, utilizat in tamplarie sau pentru
foc.
Jugul intracarpatic
Este format din:
- Muntii Mesez;
- Dealurile Prisnel;
- Preluca;
- Dealul Mare
Jurasic
A doua perioada a Mezozoicului (dupa numele muntilor Jura).
K
Karen
Vezi Lapiez
Kiselgur
Roca sedimentara silicioasa, formata prin depunerea unor alge microscopice
monocelulare; diatomit; tripoli.
L
Lac
Intindere de apa statoare situata intr-o depresiune.
Acestea ocupa doua o suprafata de 1,1% din teritoriul tarii, dar au o
importanta multipla , nu numai turistica (balneara), ci si piscicola. Cele mai
mari lacuri sunt la tarmul marii , fie lagune ca Razim (415 km 2), Golovita,
Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apa dulce, fie limanuri maritime,
ca Techirghiol, cu apa sarata si namoluri curative, ori Mangalia. Sunt si
limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea, Oltina s.a., la Dunare, sau la
Snagov si Caldarusani, la nord de Bucuresti, amenajate pentru agrement si
sporturi nautice.
Din categoria lacurilor construite de om, traditionale sunt iazurile (ex.lacul
Herastrau din nordul Bucurestiului), mai numeroase in Campia Moldovei
(mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani) si in Campia
Transilvaniei (lacul Geaca). S-au construit numeroase lacuri de acumulare de
interes energetic, dar si pentru alimentari cu apa, regularizarea debitelor,
etc. Mai mari sunt Izvorul Muntelui pe Bistrita (33 km ), Vidra pe Lotru,
Vidraru pe Arges, apoi altele pe Olt, pe Sebes, pe Siret, etc.
Pe muntii inalti (Fagaras, Parang, Retezat, Rodna) sunt numeroase lacuri
glaciare, formate in excavatiile sapate de fostii ghetari cuartenari. In genere,
acestea au dimensiuni mici, dar constituie elemente de atractie turistica.
Unele au insa adancimi pana la 15-20 m(Podragul Mare si Balea in Fagaras,
Galcescu in Parang, Bucura si Zanoaga in Retezat). Ca unicate, mentionam
lacul Sf.Ana, situat intr-un crater vulcanic langa Baile Tusnad, sau Lacul
Rosu, format prin surparea, in 1873, a unui pintem de munte, care a barat
Valea Bicazului, mai sus de chei. In Baragan, datorita verilor calde si
secetoase, se formeaza lacuri sarate, unele folosite balnear (lacul Amara,
Lacul Sarat).
Lac vulcanic
Lac constituit in craterul unui vulcan.
Lac (chimic)
Solutie a unor rasini, uleiuri, etc care aplicata pe suprafata unui obiect,
formeaza o pelicula ce protejeaza obiectul si totodata ii da un aspect placut.
Lac de acumulare
Lac artificial realizat pe albia unui rau, in scopul formarii unei rezerve de
apa (mai ales pentru hidrocentrale).
Lac de apa sarata
Lacuri contituite in masive de sare: Slanic, Telega, Ocnele Mari, Ocna Dej,
Turda, Ocna Mures, Ocna Sibiului, Sovata.
Lac de campie
Lacuri situate in zona de campie: limane fluviatile, limanuri maritime,
lagune, iazuri si helestee, la curi de delta, lacuri de acumulare.
Lac de deal
Raurile care izvorasc din dealuri sau podisuri si strabat tinuturi cu climat
mai uscat nu au apa prea multa, mai ales in timpul verii. Unele din ele au fost
stavilite de catre oameni, in multe locuri. Asa au luat nastere iazutile si
helesteele, create pentru adaparea vitelor, cresterea pestelui sau chiar
pentru oprirea revarsarii raurilor.
Lac de munte
Sunt lacuri constituite inmunti, au intinderi mici si sunt foarte numeroase. Ele
s-au nascut prin strangerea apelor provenite din ploi, din topirea zapezilor,
in caldarile ghetarilor de alta data, in craterele unor vulcani stinsi sau pot fi
lacuri de baraj natural (Lacul Rosu), lacuri de baraj artificial sau fromate in
masive de sare.
Lac de pe tarmul marii
Lacurile de pe tarmul marii sunt limanuri si lagune. Primele sunt asezate la
capatul unor vai inchise la gura de un orag de nisip depus de mare. Unele din
ele (Tasaul) au apa dulce, fiind alimentate de izvoare si de paraie, altele insa,
lipsite de izvoare, au devenit, din cauza eveporatiei, mai sarate decat chiar
apele marii, ca de exemplu, Techirgiolul.
Lagunele s-au format din vechi golfuri, despartite de mare printr-o limba de
nisip. Cea mai mare dintre ele este lacul Razim, care are legatura cu marea
printr-o deschizatura numita Portita. Vara, chefalii patrnd pe aici din mare,
pentru a-si depune icrele in apele mai calde si mai linistite ale lacului.
Lac din lunca si din Delta Dunarii
In lunca si in Delta Dunarii se gasesc numeroase lacuri. O parte din
intinderea lor a fost secata, terenurile asfel obtinute fiind bune pentru
cultura cerealelor si a legumelor. Lacurile ramase sunt folosite pentru
cresterea pestilor.
Delta Dunarii cuprinde, de asemenea, o multime de lacuri (Matita, Gorgova,
Rosu s.a.). Pentru a-si spori productia de peste, acestor lacuri li s-au adus
imbunatatiri, mai ales la garlele de legatura cu Dunarea, prin care isi
improspateaza mereu apele.
Lac glaciar
Lac format in caldarile ghetarilor de altadata.
Lacurile glaciare s au format prin acumularea apei (provenita din ploi sau
zapezi) in circurile ghetarilor cuaternari. Exista peste 170 lacuri glaciare,
dintre care majoritatea sint in Carpatii Meridionali si citeva in Muntii
Rodnei; ele au in general adincimi mici si suprafata redusa. Cele mai
importante lacuri glaciare sint: in Muntii Fagaras - lacurile Podragu Mare,
Bilea; in grupa Paring - lacul Cilcescu si Iezeru Sureanu (monument al
naturii); in Muntii Godeanu lacurile Bucura (cel mai intins) si Zanoaga (cel
mai adinc).
Lac hidroenergetic
Lacurile hidroenergetice au fost construite pentru acumularea apei unor
riuri cu potential energetic si utilizarea lor in hidrocentrale. Principalele
lacuri de acest fel:
- pe Dunare, lacurile Portile de Fier, construit, in zona cu acelasi nume, si
Ostrovu Mare ("Portile de Fier II");
- pe Bistrita, lacul Izvorul Muntelui (33 km2) si alte 12 lacuri in aval, pina la
Bacau;
- pe Arges, lacul Vidraru, trei lacuri mai mici pe afluenti (in zona montana)
si alte 13 lacuri (cu hidrocentrale), in aval, pina la Pitesti;
- pe Lotru, lacul Vidra;
- pe Sadu, lacul Negovanu;
- pe Prut, lacul Stinca Costesti;
- alte lacuri au fost construite pe Birzava, pe Somesul Mic, Sebes, Riul Mare,
Siret, Ialomita (lacul Scropoasa), precum si lacuri mai mici pe Tismana,
Motru, Cerna, Buzau (lacul Siriu), pe Doftana (lacul Paltinu), s.a.;
- pe Olt se afla in constructie 31 de lacuri de acumulare (dintre care 21 sint
deja amenajate).
Lacul Sarat (statiune)
Statiune in Judetul Braila unde exista lacul cu acelasi nume cu apa sarata si
amara.
Lacul Amara
Lac sarat in Campia Romana (statiune).
Lacul Balea
Lac glaciar in Muntii Fagaras.
Lacul Bucura
Lac glaciar in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu.
Lacul Capra
Lac glaciar in Muntii Fagaras.
Lacul Fantanele
Lac de baraj artificial realizat pe Somes.
Lacul Galcescu
Lac glaciar in Muntii Parang.
Lacul Gorgova
Lac in Delta Dunarii.
Lacul Izvorul Muntelui
Lac de baraj artificial pe Bistrita33 kmp. (si alte 12 lacuri in aval, pina la
Bacau).
Lacul Lala
Lac glaciar in Muntii Rodnei.
Lacul Matita
Lac in Delta Dunarii.
Lacul Ocna Sibiului
Lac format in masiv de sare in Podisul Transilvaniei.
Lacul Razim
Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra
(aproximativ 700 km2). Este format din lacurile: Razim (700 km2), Sinoe (190
km2), Zimeica si Golovita. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse
de curentul circular al Marii Negre; aceste aluviuni au format grindurile
Perisor si Chituc; grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina,
realizindu se in acest fel o legatura cu marea.
Laguna Razim este legata cu bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si
Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. Laguna
Razim Sinoe are adincimi foarte mici (care ajung la maximum 2,8 m). Pe un
promontoriu de sisturi verzi se afla fostul oras Histria care in antichitate
(sec. VII i.e.n.) era port la mare.
Lacul Rosu
Lcul Rosu este un lac de baraj natural fiind format prin bararea in 1837 a
Vaii Bicazului in apropierea cheilor;
Lacul Sarat (Campia Romana)
Lac de campie cu apa sarata si amara, statiune (langa Braila).
Lacul Sf. Ana
Lacul in crater Sfinta Ana este un unicat, fiind adapostit in craterul vulcanic
bine pastrat al Muntelui Ciomatu.
Lacul Slanic
Lac format in masive de sare , situat in Subcarpatii de Curbura.
Lacul Snagov
Lac in Campia Romana (liman fluviatil), langa Bucuresti.
Lacul Tasaul
Liman fluvio maritim in care se varsa riul Casimcea).
Lacul Techirghiol
Liman maritim (fluvio maritim) cu namoluri terapeutice, situat in zona
litoralului.
Lacul Ursu
Lac cu apa sarata in statiunea Sovata
Lacul Vidraru
Lac de baraj artificial pe Arges.
Laguna
Lac de litoral provenit din inchiderea totala sau partiala a unui golf de mare
printr-u n cordon lateral.
Laguna Razim-Sinoe
Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra
(aproximativ 700 km2). Este format din lacurile: Razim (700 km2), Sinoe (190
km2), Zimeica si Golovita. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse
de curentul circular al Marii Negre; aceste aluviuni au format grindurile
Perisor si Chituc; grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina,
realizindu se in acest fel o legatura cu marea. Laguna Razim este legata cu
bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un
aport fluvial provenit din Dunare. Laguna Razim Sinoe are adincimi foarte
mici (care ajung la maximum 2,8 m). Pe un promontoriu de sisturi verzi se
afla fostul oras Histria care in antichitate (sec. VII i.e.n.) era port la mare.
Laguna Siutghiol
Laguna Siutghiol este tot un fost golf, barat de perisipul de la Mamaia. Are in
prezent ape dulci datorita unor izvoare subterane.
Lamelibranhiat
1. (Despre moluste) Cu branhiile in forma de lamele;
2. (La pl.) Clasa de moluste cu branhii lamelare, cu corpul intr-o cohilie cu
doua valve.
Laminor
1. Masina compusa din doi cilidri care se rotesc in sens contrar , cu ajutorul
careia metalele si alijele sun transformate in lame, fire, etc.
2. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile.
3. Masina cu care se farimiteaza anumite materiale pentru pregatirea
pastelor de argila, a nisipului de concasor.
Lana
Parul care acopera corpul unor animale, mai ales al oilor, din care se obtin
fire textile.
Landrace (rasa)
Rasa de porci.
Lapiez, lapiaz
Santulet format prin dizolvarea in suprafata a calcarului, sarii sau gipsului si
care se prezinta in grupuri dense, lasand adesea intre ele creste crenelate
ascutite sau rotunjite dand campuri de lapiezuri, numite rascles in Jura,
arrea in Pirinei si karren in Elvetia. Sinonim Karen.
Latitudine
Distanta in grade a unui punct de pe glob fata de ecuator, masurata pe
meridianul locului.
Lebada
Gen de pasari acvatice, mai mari decat gasca, cu pene albe, cu gatul lung si
arcuit.
Legume
Nume generic dat unor specii de plante (fasole, cartofi, ceapa etc.) cultivate
pentru a servi ca hrana omului.
Liant
1. Material fluid folosit pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele, etc
unui material organic sau mineral.
2. Lichid viscos continind colorantul cu care fomeaza cerneala de tipar.
3. Substanta folosita la fixcare pigmentilor coloranti , fara afinitate pentru
fibre.
Lignit
Carbune natural de calitate inferioara, care pastreaza partial structura
lemnoasa initiala.
Liman fluvial
Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un grind
fluviatil.
Limanele fluviatile sint lacuri formate prin bararea unor riuri mici cu
aluviuni la confluenta acestora cu riurile mai mari.
Pe Dunare sint limanele fluviale Oltina, Bugeac, Vederoasa si Mostistea; in
lungul Ialomitei limanele Snagov si Caldarusani, iar pe Buzau lacul Balta
Alba.
Liman maritim
Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un
cordon marin.
Limanele maritime (fluvio maritime) s-au format prin bararea gurilor de
varsare ale unor riuri scurte cu acumulari de nisip.
Limane fluvio maritime sint Tasaul (in care se varsa riul Casimcea), Babadag
(unde se varsa Taita si Telita), Techirghiol (cu namoluri terapeutice) si
Mangalia (cu ape sulfuroase).
Linie izoterma
(si substantivat) Linie care uneste pe o harta geografica punctele terestre cu
aceeasi temperatura mediea aerului, a apei sau a solului intr-o anumita
perioada. (vezi si Curba izotermica)
Lipitan (cai)
Rasa de cai.
Lisita
Pasare calatoare de balta, cu pene negre si cu o pata alba intre ochi.
Litologie
Disciplina geologica ce se ocupa cu studiul rocilor.
Litosfera
Invelisul exterior, pietros, al globului terestru.
Lac de acumulare Vidraru
Lac de acumulare pe raul Arges, in Muntii Fagaras.
Locvei (munti)
Culme muntoasa in Muntii Banatului.
Longitudine
Distanta in grade, masurata pe ecuator, dintre primul meridian (care trece
prin Greenwich) si cel care trece prin punctul dat.
Lotru (rau)
Afluent al Oltului.
Lotrului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parng - 2242 m in Vf.
Steflesti.
Lucerna
Planta erbacee furajera cu frunze compuse din cate trei foliole si cu flori
violete.
Lunca
1. Ses de-a lungul unei ape curgatoare, in care se acumuleaza aluviunile;
regiune inundabila a unei ape.
2. Padure de salcii, arini, plopi etc.,pe malurile unei ape curgatoare.
Lunca Dunarii
Lunca Dunarii se intinde de la Drobeta-Turnu Severin pana la Delta. Latimea
sa ajunge pana la 20-25 km, in "Insula Mare a Brailei".
Baltile si lacurile luncii sunt locuri prielnice pentru inmultirea pestelui. Ele
pastreaza legatura cu fluviul prin garle. Prin acestea, in timpul revarsarilor,
baltile primesc ape proaspete, bogate in substante hranitoare. Pe terenurile
agricole, care sunt deosebit de roditoare, se obtin recolte mari de cereale si
plante industriale. Pasunile sunt de buna calitate, mentinandu-se verzi si in
timpul arsitei de peste vara.
Padurile, alcatuite din salcii, plopi, anini, sunt cunoscute sub numele de
zavoaie. Lemnul acestora se foloseste, fie ca materie prima in industria
celulozei, fie ca lemn de foc. Pentru punerea in valoare a ternurilo din lunca
Duanrii (ca si din luncile celorlalte rauri) s-au construit diguri care
impiedica revarsarile si canaluri pentru scurgerea apelor.
Cele mai mari suprafete indiguite s-au executat in Balta Ialomitei si "Insula
Mare a Brailei".
Lup
Mamifer carnivor canid, cu capul mare, gatul gros si coada stufoasa.
Lupeni
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 25.000-50.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera, celulozei (fibre artificiale)
M
Macesul
Gen de arbusti cu spini, cu flori rosii; cacadir, ruja.
Macin (munti)
Culme muntoasa in Podisul Dobrogei de nord - 467 m in Vf. Greci.
Magmatism
Ansamblul fenomenelor legate de magma, mai ales urcarea acesteia spre/sau
pana la suprafata si patrunderea ei sub forma de intruziuni in interiorul
scoartei.
Magnetism terestru
Proprieatea Pamantului de a se comporta ca un pamant cu doi poli. Acesti
poli magnetici nu coincid cu cei geografic (de rotatie), cele doua axe facand
un unghi de cca 11 grade.
Unghiul facut de meridianul locului cu linia acului magnetic se cheama
declinatie magnetica, iar liniile de egala declinatie se cheama izogone.
Prezenta unor particularitati geologice cum ar fi minereuri de fier
importante, determina schimbari locale in directia liniilor magnetice terestre,
creind anomalii magnetice.
Campul magnetic terestru formeaza o umbrela magmetica (centurile lui Van
Allen) ce protejeaza viata pe Pamant impotriva unor radiatii solare.
Magnitudine
Numar ce reprezinta enrgia dispersata de un cutremur, sau logaritmul
amplitudinii maximale a miscarii masurata la 100 km de epicentru si
exprimata in microni.
Se determina cu ajutorul formulei:
M = log A/A0 + C + D
in care:
A= amplitudinea adevarata a miscarii solului;
A0= componenta orizontala a amplitudinii maxime pentru undele superficiale
cu perioada de aproximativ 20 s pentru cutremurul de magnitudine nula;
C= constanta statiei de inregistrare;
D= constanta cutremurului (mecanismul cutremurului, adancimea focarului,
etc.)
Magura Odobestilor (deal 996m)
Deal - 996m - in Subcarpatii Curburii.
Mamaia
Statiune pe litoralul Marii negre.
Mamelon
Forma de relief cu aspect elipsoidal bombat, care se ridica deasupra unei
culmi deluroase sau muntoase, sau deasupra unei forme plate.
Manastirea Agapia
Manastirea Agapia Noua
(Agapia din Deal), de calugarite, 502 vietuitoare, cu hramul “Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavril” (8 noiembrie); com Agapia, jud. Neamt, 12 km
SV de Tg.Neamt, 48 km de N de Piatra Neamt, ctitorita de Gavriil Coci
hatmanul si sotia sa Liliana Doamna (1642-1647); biserica sfintita in 1647;
cu fatade imbracate in decoruri de inspiratie noeclasica in 1823, pictata in
interior inclusiv catapeteasma de Nicolae Grigorescu (1858-1860), cu
tablouri in stil realist si colorat de valoare artistica deosebita; paraclis cu
hramul “Nasterea Domnului” (25 decembrie) si “Duminica Tuturor
Sfintilor” (26 iunie), ctitorit la 1846 de stareta Elisaveta, sora Mitropolitului
Veniamin Costachi si schimonahia Amfilohia Mortun, cu catapeteasma adusa
de la Bisericani de domnitorul Mihail Sturza; biserica bolnita de lemn din
1828; biserica de lemn din cimitir de la 1821; muzeu cu icoane vechi din sec.
XVI-XVII si de le Nicolae Grigorescu, broderii, ferecaraturi; au cunoscut-o si
au creat ai Bogdan Petriceicu Hasdeu si fiica sa Iulia, Ion Luca Caragiale,
Alexandru Vlahuta, George Cosbuc, Calistrat Hogas, Duiliu Zamfirescu,
critici si oameni de arte etc; arhondaric (N.Stoicescu,1970; V.Dragut, 1976).
Manastirea Agapia Veche
(Agapia din Deal), de calugarite, cu hramul “Schimbarea la fata” (6 august);
12 km SV de Tg.Neamt, 48 km N de Piatra Neamt, ctitorita din piatra de
Elena Doamna, sotia lui Petru Rares, in 1527, pe locul unei biserici dee lemn
din sec. XIV ridicata de sihastru zis Agafie; dupa “risipiri” si incendii s-a
reconstruit de Petru Schiopul la 1585 si din lemn de Duca Voda si sotia sa,
Doamna Anastasia (cca 1680) si de altii; biserica actuala ridicata din piatra
si lemn pe locul celei vechi inainte de ultimul razboi mondial; aici s-a nevoit
Cuviosul Rafail de la Agapia (+ intre 1640 si 1645), ale carui moaste au
ramas tainuite de teama navalitorilor.
Manastirea Neamt
Manastire de calugari, 64 vietuitori; com.Vanatori, jud. Neamt, 17 km NV de
Tg.Neamt; ctitorita initial ca schit de lemn, daruit cu mosii si sate pe vremea
lui Petru Musat (1376-1392); inlocuit si transformat de acesta in manastire
cu biserica de piatra, cu chilii, turnuri si ziduri de aparare(Monumente,
Iasi,1974); rectitorita si intregita de Alexandru cel Bun cu case si
turnu-clopotnita, singura piesa de epoca pastrata pana astazi de la inceputul
sec. XV; biserica cea mare, cu hramul “Inaltarea Domnului” (la 40 de zile
dupa Pasti), recladita (dupa unii zidita) de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant
in 1497, langa sau pe vatra unei biserici de lemn de la sfarsitul sec XIV;
arhitectura in stil moldovenesc, ‘maiestrit proportionata’, pe plan trilobat,
turla octogonala; usor modificat prin adugiri si restaurari in timp, ultima
(1954-1956), readucand-o la forma originara; fatade bogat impodobite cu
motive ornamentale in campul zidariei si pe turla, decoratii cu elemente
gotice; pictura in fresca originara din 1497, pastrata in absida principala,
altar, naos si in incaperea mormintelor, de pe vremea lui Petru Rares in
pronaos si pridvor; exterior cu picturi pastrate in ocnita (monumente, Iasi,
1974); biserica cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie), databila de la
sfarsitul sec. XVIII, cca 1796, recladita in stil neoclasic imbinat cu elemente
traditionale (V.Dragut, 1976), de Dometian Staretul, pe locul primei biserici
de piatra ridicata de Petru Musat (sfarsitul sec. XIV); paraclis cu hramul
“Adormirea Maicii Domnului” (15 august), ctitorit de Mitropolitul Veniamin
Costachi, 1809; paraclis cu hramul “Buna Vestire” (25 martie), zidit in 1821
de staretul Ilarie; biserica bolnita si biserica “Sfantul Ioan cel Nou”
construite in 1846, prima si sanatoriu, in care a stat o vreme si Mihai
Eminescu; paraclisul “Sfantul Pantelimon”, 1820; clisarnita din 1548;
aghiazmatar din 1836; ‘album de istorie a neamului’, impunatoare prin
‘frumusetea si maiestria ei’, manastirea Neamt a fost u reputat centru de
caligrafi si miniaturisiti, vestit fiind Gavril Uric (sec.XV); de cronicari
cunoscuti ca Macarie si Eftimie (sec. XV); de cronicari cunoscuti ca Macrie
si Eftimie (sec. XVII), de renumiti carturari si parinti imbunatatiti ca staretul
Paisie Velicikovski (+1794), ucenicul Cuviosului Staret Vasile de la Poiana
Marului, ambii innoitori ai monahismului romanesc, de tiparituri, cu
tipografie infiintata in 1808 de Mitropolitul Veniamin Costachi; adaposteste
moaste descoperite in 1986 in incinta sa; doua icoane “Hodighitria” din sec.
XV, cunoscuta si venerata este icoana facatoare de minuni “Lidianca”,donata
lui Alexandru cel Bun de Ioan al VIII-lea Paleologu, in 1407 (M.Vlasie,
1992); una dintre cele mai vechi biblioteci din tara; muzeu cu valoroase
obiecte de arta medievala, cu manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX;
obiecte de arta medievala, cu manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX;
obiecte de cultetc.; a fost vatra de nevointe a Sfantului Cuvios Ioan Iacob de
la Neamt-Hozevitul, decedat in pestera Hozeva la Locurile Sfinte (+1960) ;
moastele lui vor fi aduse in tara in 1994; arhondaric.
Manastirea Secu
Manastire de calugari, 50 de vietuitori; com. Pipirig, jud. Neamt, 18 km V de
Tg.Neamt; ctitorita in 1602-1605 de Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana;
biserica mare cu hramul “Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” (29
august); cladita din piatra, marita si cu o arhitectura exprimand influenta
munteneasca “in plastica monumentala a fatadelor”; pictura refacuta la
1850; biserica cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) , sec. XVIII,
recladita de Dometian staretul la 1824; catapeteasma zugravita in 1833;
biserica cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” (7 ianuarie)
ctitorita in 1832 de Veniamin Costachi Mitropolitul, in cimitir, pe vatra
fostului schit Zosin, ridicat de Zosin, vistiernicul si Alexandru Lapusneanu
(1582-1584); asezamant de cultura disparut dupa 1602 (I.Gonta, 1964);
paraclisul din sec. XVII, incinta fortificata cu turnuri de aparare; muzeu cu
obiecte de arta medievala; epitaf din 1608, vesminte in fir de aur, manuscrise
slavone din 1664; tiparituri vechi; mormintele ctitorilor: Nestor Ureche si
Mitrofana, sotia sa; arhondaric.
Manastirea Varatec
Manastire de calugarite, 504 vietuitoare, sat Varatec, com. Agapia, jud.
Neamt; fondata din lemn in 1785 de schimonahia Olimpiada si duhovnicul
Iosif sub indrumarea staretului de la Neamt, Paisie Velicikovschi
(Monumente, Iasi, 1974); fondata de Maica Nazaria (N.Stoicescu, 1974);
biserica mare cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august), rezidita
pe locul celei de lemn intre 18089 si 1812, sub stareta Nazaria si obstea de
calugarite, reunite de la mai multe schituri de Mitropolitul Veniamin
Costachi la 1787 si 1808; terminata, pictata si sfintita in 1841 de Mitropolitul
Veniamin Costachi; arhitectura “imbina forme traditionale moldovenesti cu
“elemente neoclasice”; biserica de lemn din 1817, in cimitir, cu hramul
“Sfantul Ioan Botezatorul” (7 ianuarie), refacuta din piatra in 1817; biserica
de zid cu hramul “Schimbarea la Fata” (6 august), ctitorita de stareta
Eufrosina Lazu (1845-1847), sfintita in 1847; paraclisul in turnul-clopotnita
cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) de la inceputul sec.XIX (1808);
colectie de arta cu obiecte de de mare valoare artistica si istorica;
mormantul Veronicai Micle (+1889); icoane argintate din sec. XVI-XVII,
icoana arhanghelului Mihail si icoana Iisus Pantocrator, icoana
“Hodighitria” sec. XVI; broderii (epitaf din 1798), dvera sec. XIX; ateliere
pentru covoare si tesaturi vesminte; arhondaric.
Mangalia (Callatis)
Oras situat in Podisul Dobrogei, zona litorala. Este mentionat inca din
secolele VII-VI i.Hr. Are o populatie de 25000-50000 locuitori.
Mangalita
Rasa de porci.
Mangan
Metal alb-cenusiu, asemanator fierului. Se gaseste in diferite minerale ale
scoartei, in apele marilor de unde bacteriile manganogene fac sa precipite
oxizi de mangan (care mai contin si fier, nichel, cobalt) de pe fundul
oceanelor. Este folosit in siderurgie ca dezoxidant si desulfurant al fontei si
otelului la fabricarea unor aliaje rezistentwla coroziune,m in industria
chimica, a vopselelor, a sticlei, a ceramicii, a ingrasamintelor, ca protector
contra coroziunii.
Maramuresului (muntii)
Munti in Carpatii Orientali (Grupa Nordica) . Ei ajung la aproape 2000
minaltime. Ei sunt bine impaduriti, iar in subsol contin unele minereuri
metalifere.
Mare de tip continental
Mare inclusa intre hotarele unui continent.
Marea Azov
Marea Neagra este la origine o parte din fosta mare ce ocupa o intinsa
suprafata, in sud-estul Europei. De-a lungul timpului acesta s-a retras treptat,
ramanand din ea un lac numit Lacul Pontic, care reprezinta Marea Neagra
de astazi.
Procesul genezei s-a desavarsit o data cu formarea stramtorilor Bosfor si D
Dardanele, prin care s-a stabilit legatura cu Marea Mediterana.
Adancimea maxima Marii Negre este de 2211 m si se afla in partea
centrel-sudica, in timp ce in regiune de nord, adancimea scade treptat sub 50
m.
Tarmurile Marii Negre sunt usor crestate. In nord patrunde adanc peninsula
Crimeea, marginita de Marea Azov. Aceasta comunica cu Marea Neagra prin
stramtoarea Kerci.
Marea Neagra
Mare mica in nordul Marii Negre. Ea comunica cu Marea Neagra prin
stramtoarea Kerci.
Marele alb
Rasa de porci.
Marghile
Movile mici (30-60 cm.) inerbate, similare musuroaielor de furnici, formate
in regim periglaciar pe suprafete usor inclinate. In zona de tundra sunt mai
dese intalnite si au domensiuni mai mari decat in etajul montan periglaciar.
Sunt alcatuite din material argilo-nisipos, in amestec cu pietricele colturoase,
uneori avand la baza si un mic bolovan, sau o lespede. Sunt acoperite cu
muschi, ierburi higrofile. Se formeaza prin inghetul diferentiat al lentilelor
de apa din sol, la care se asociaza si procese biochimice. Au o durata de
doi-patru ani, cand cresc, se sparg si dispar, reaparand alte pe locuri vecine.
Degradeaza pajistile. Termenul este popular , intrebuintat in regiunile
montane; se pare ca, in unele regiuni mai joase, acelasi termen ar specifica o
portiune mlastinoasa sau mocirloasa, similar cu rovina, motiv pentru care
unii autori romani nu-l folosesc. Similar musuroaie inerbate.
Marmura
Roca metamorfica cristalizata,alcatuita din calcit sau dolomit, alba sau
colorata, intrebuintata in sculptura si ca material de constructie.
Masivul Dobrogei de Nord
Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se
deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei
de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud.
Matca raului
Sinonim Albie minora.
Material rulant
Totalitatea vehicolelor care circula pe liniile ferate.
Maxima termica
Temperatura maxima inregistrata pentru o anumita zona.
Medias
Oras situat in Podisul Tarnavelor, pe Tarnava Mare, cu o populatie de peste
73.000 locuitori.
Meduza
Animal celenterat marin cu corpul gelatinos, transparent, in forma de
ciuperca.
Mehedinti (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Retezat-Godeanu.
Meridian
Jumatatea unui cerc care intretaie suprafata terestra dupa un plan ce trece
prin axa polilor. Toate meridianele sunt perpendiculare pe ecuator.
Meridianul de origine a fost ales cel care trece pe la Greenwich, langa
Londra (Conferinta de geodezie de la Washington), 1884); in prealbil si alte
popoare sau tari propusesera propriu lor meridian, incepand cu Eratostene
care a ales pe cel care trecea prin Rhodos, etc. Opus meridianului zero este
cel de 180 gr., sau antemeridianul. De la meridianul de origine se masoara
gradele de longitudine spre est (logitudine estica) si spre vest (longitudine
vestica).
Meridianul 0
Meridian de origine sau primul meridian, meridianul zero = meridianul care
trece prin localitatea Greenwich (Anglia) si in raport cu care se calculeaza,
in baza unei conventii international, longitudinea punctelor de pe glob.
Merinos
Rasa de oi.
Mesesului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni.
Metaliferi (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni -1080 m.
Metalurgia neferoasa
Ramura a metalurgiei care se ocupa prelucrarea neferoaselor.
Metalurgie
1. Disciplina care studiaza propritatile fizice si chimice ale metalelor si ale
aliajelor lor, procesele fizice care au loc la extragerea metalelor din
minereuri si la prepararea aliajelor..
2. Tehnica elaborarii unui metal sau a unui aliaj
Metamorfism
Totalitate a modificarilor suferite de roci ajunse la mari ad�ncimi, sub
actiunea agentilor endogeni: caldura si presiune mari, deplasarea materiei,
gaze ti substante minerale din ad�nc.
O forma particulara impusa de miscarile tectonice este
dinamo-metamorfismul ce are loc mai ales in lungul fracturilor.
Metoda geografica
Procedeu, principiu sau regula (ansamblu de procedee, principii si reguli)
care se aplica in cercetarea unei realitati obiective. In mod curent harta este
sosotita metoda de baza in studiul fenomenelor geografice, in sensul de
cartare exacta in teritoriu a fenomenelor ce se iau in studiu, pentru a le putea
analiza sub aspect genetic, cauzal, evolutiv, etc., dar si in sensul alcatuirii
unei harti de sinteza din care sa se poata deduce diferitele relatii spatiale
dintre aceste fenomene, precum ti raporturile lor cu teritoriul, respectiv cu
mediul geografic.
Mezozoic
Vezi Secundara.
Mica
Grup de minerale de siliciu si aluminiu cristalizate , care se desfac in foite
de obicei elastice.
Midie
Animal marin, comestibil, din increngatura molustelor, cu cohilia
triunghiulara.
Miere
Substanta semilichida bogata, bogata in zaharuri, vitamine si enzime,
rezultata din nectarul cules si prelucrat de albine.
Mierla
Pasare cantatoare sedentara de padure, cu coic galben si pene negra.
Mierla
Pasare cantatoare sedentara de padure, cu coic galben si pene negra.
Miercurea Ciuc
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Ciuc
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 25.000-50.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria constructiilor de masini (tractoare pe senile, utilaj
feroviar), lemnului, tricotajelor si confectiilor
Minima termica
Temperatura minima inregistrata intr-o anumita zona si perioada.
Mistret
Porc mistret - animal salbati, cu corpul masiv, cu caninii lungi si taiosi,
stramosul porcului domestic.
Moara
Masuna pentru macinarea ceralelor; instalatia care cuprinde asemenea
masini.
Modova
Regiune a tarii situata la nord de raul Milcov, la est de Carpatii Orientali,
fiind delimitata la est de raul Prut (granita cu Republica Moldova) si la nord
de granita cu Ucraina.
Modova (rau)
Raul in Moldova. Se varsa in Siret. (vezi harta din Sectiunea Instruire -
Carpatii Orientali).
Mofeta
Produs gazos, constituit in cea mai mare parte din bioxid de carbon, care
strabate prin crapaturile scoartei terestre in fazele finale ale activitatii
vulcanice.
Mojdreanul
Arbore din regiunile sudice ale tarii, inalt pana la 10 m, cu frunze compuse si
flori albe, mirositoare.
Moldova (apa)
Afluent al Siretului face parte din grupa de est a retelei hidrografice.
Moldoveanu (varf)
Varf in Muntii Fagaras -2544 m.
Moldovei (muntii)
Muntii Moldovei cuprind Muntii Bistritei, Ceahlau, Giurgeu, Hasmasu Mare,
Ciucului, Tarcaului, Muntii Stanisoarei, Gosmanu, Nemira si Depresiunea
Comanesti si muntii scunzi din sud Persani, Baraolt, Bodoc. Fac parte din
Carpatii Orientali - Grupa Centrala.
Moldovita (rau)
Afluent al Moldovei impreuna cu Neamtul.
Molid
Arbore rasinos inalt pana la 50 , cu tulpina dreapta, cu coroana piramidala si
cu frunzele in forma de ace.
Molisol
1. Strat de sol sau de roci care se dezghiata vara la partea superioara ,
devenind plastic si favorizind producerea solifluxiunilor. Se imbiba cu apa si
produce solifluxiuni. (v. Gelisol).
2. Clasa de soluri din sistemul de clasificare, la care exista un continut
apreciabil de humus (minimum 1% si maximum 20-35%, in functie de textura),
cu structura gromerulara, grauntoasa sau poliedrica mica, grad de saturatie
inbaze peste 55 % , grosime de cel putin 20 cm.
Molisolurile sunt reprezentative iindeosebi pentru stepele si silvostepele
c�mpiilor periferice ale tarii noastre.
Morena
Totalitea aluviunilor glaciare pe cale de a fi transportate sau care sunt deja
depuse. Se compun din blocuri mari sau mici de roci dure, uneori usor
scrijelite sau tocite, amestecate haotic intr-o argila nisipoasa si in faina
glaciara.
Moroeni (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.
Mortalitate
Proportia de decese din sinul populatiei dintr-un teritoriu si o perioada
anumita.
Morun
Peste de mare cu capul masiv, lung de 2-4 m, fara solzi, apreciat pentru
carnea si icrele lui negre.
Motorina
Combustibil lichid, vascos, obtinut prin distilarea titeiului sau a unor produse
sintetice, folosit la motoarele cu autoaprindere.
Motru
Oras situat pe raul Motru.
Motru (rau)
Afluent al Jiului.
Movila Miresei
Lac sarat in Campia Romana.
Mreana
Peste de rau, lung de 25-50 cm, cu corpul acoperit de solzi marunti si cu doua
perechi de mustati in jurul gurii.
Mucava
Carton gros folosit la legatul cartilor, la confectionatul cutiilor si
ambalajelor.
Municipiu
Oras cu un numar mare de locuitori si cu o viata economica, politica si
social-culturala dezvoltata.
Muntele Mare
Culme muntoasa in Muntii Apuseni-1826 m.
Muntele Mic
Culme Muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 1802 m.
Munti vulcanici
Munti de origine vulcanica.
Muresul (rau)
Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea
Giurgeu defileul Toplita Deda Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor
Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune
granita cu Ungaria si se varsa in Tisa.
Afluentii principali sint: Aries, Ampoi, Gurghiu, Niraj, Tirnava (formata din
Tirnava Mare si Tirnava Mica unite la Blaj), Sebes (cu Secas), Strei (cu
afluentul sau Riu Mare), Cerna (de Hunedoara) si alte riuri mai mici;
Murfatlar
Zona viticola Dobrogea renumita pentru vinurile sale.
Muscele (dealuri)
Culme deluroasa cu povarnisuri domoale, caracteristica zonelor
subcarpatice.
N
Natalitate
Raportul dintre numarul de nasteri si numarul total al populatiei
dintr-un teritoriu intr-o perioada data.
Neamt (rau)
Afluent al Moldovei, impreuna cu Moldovita.
Negoiu (varf)
Varf in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras-2535 m.
Nemira (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.
Neogen
A doua perioada a erei Neozoice.
Neozoic
(tertiar) A treia era geologica, socotita uneori si ultima (cand include
si cuaternarul sau antropogenul), subdivizata in trei perioade:
paleogen, neogen, antropogen.
Neptun
Statiune pe litoralul Marii Negre.
Nera (rau)
Afluent al Dunarii, la intrarea in tara, renumita pentru cheile ei
extrem de pitoresti.
Niculitel
Culmea niculitelului -363 m - Masivul Dobrogei de Nord.
Nisetrul
Peste rapitor inrudit cu morunul, lung de 1-2 m, cu placi osoase pe
spate si pe laturi, apreciat pentru carnea si icrele lui (negre).
Nivatie
Totalitatea fenomenelor morfogenetice datorate actiunii directe a
zapezii si a firnului (F.E. Matthes, 1900). Sensul a fost largit ulterior
pentru totalitatea fenomenelor din regiunile unde zapada joaca un
mare rol (E. de Martonne, 1947), exceptand insa actiunea ghetii; mai
recent, se intelege prin forma nivala acele fenomene ce se datoresc
frigului si inghetului apei (criergie), denumite si periglaciare. In
acest mediu apar urmatoarele forme de relief: circuri nivale sau
semipalnii nivale (bazinete cu aspect torential modelate puternic de
zapada, care de multe ori devine in parte firn, uneori apropiindu-se
de stadiul de gheata, situandu-se sub limita zapezilor persistente),
cornise nivale (treapta, unmeri mici sau scobitura alungita, sub
muchia unei creste, imediat sub bataia vantului, creata de actiunea
zapezii acumulate aici si adusa din partea opusa; ex.: pe partea de
Est a Muntelui Mic), nise de nivatie, grohotisuri nivale (care cad la
partea inferioara a unui abrupt masat cu zapada sau firn,
acumulandu-se peste aceasta si lasnad un gol intre el si abrupt dupa
topirea zapezii) morene nivale (transportate de avalanse), conuri de
avalanse (partea inferioara a unui culoar de avalanse sub forma de
palnie sau semicorn, acoperita uneori cu un con de grohotis); forme
subnivale, realizate de torentii subnivali.
Nonius
Rasa de cai.
Nurca
Mic mamifer carnivor, asemanator cu dihoril, cu blana pretioasa de
culoare cafeniu-roscata.
O
Oas (munti)
Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza
alaturi de Muntii Gutii si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor
vulcanici.
Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor
conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici contin
minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.
Obcina Feredeului
Vezi Obcinele Bucovinei.
Obcina Mare
Vezi Obcinele Bucovinei.
Obcina Mestecanisului
Vezi Obcinele Bucovinei.
Obcinele Bucovinei
Culmi muntoase paralel despartite de vaile longitudinale ale Bistritei,
Moldovei si Moldovitei. Acestea sunt:
- Obcinele Mestecanisului;
- Obcina Feredeului;
- Obcina Mare.
Ocolasul Mare (varf)
Varf in Muntii Ceahlau -1907 m- punctul cel mai inalt din Muntii Moldovei.
Odobesti
Localitate renumita prin podgoriile sale, situata in Subcarpatii Moldovei, la
contactul cu Campia Romana din est.
Oituz (rau)
Afluent al Trotusului, grupa de est a retelei hidrografice.
Olimp
Statiune pe litoralul Marii Negre.
Olt (rau)
Oltul izvoraste din Hasmasu Mare si dupa un traseu sinuos si complex
(Depresiunea Ciucului Depresiunea Brasov Depresiunea Fagaras Defileul
Turnu Rosu Cozia Subcarpatii si Podisul Getic Cimpia Romana), se varsa in
Dunare aproape de Turnu Magurele. Afluentii principali sint Riu Negru,
Birsa, Homorod, Cibin (cu Sadu si Hirtibaciu), Lotru, Topolog si Oltet (cu
Cerna). Este in amenajare prin construirea, in final, a 31 lacuri de
acumulare.
Orezul
Planta alimentara din familia gramineelor, cu tulpina inalta cultivata pentru
fructele ei cu seminte bogate in amidon; semintele acestei plante.
Orogeneza
1. Sensul cel mai larg este acela de geneza reliefului.
2. Sensul cel mai des folosit este de nasterea muntilor. In acest ultim inteles,
procesul de orogeneza are doua perioade:
- tectogeneza sau structogeneza (cind are loc cutarea sedimentelor dintr-un
geosinclinal) , si;
- morfogeneza (inaltarea sedimentelor si a fundului geosinclinalului peste
nivelul marii).
Un ciclu de orogeneza (de faze orogene) formeaza un lant muntos, respectiv o
era tectonica. Au fost descifrate mai multe orogeneze (in sens de ere) dintre
care trei precambriene (laurentiana, algomiana, si assyntica), dar dupa unii
autori consolidarea uscatului precambrian s-ar fi facut printr-o serie de
aproape 20 de ere tectonoce; aceste zone s-au rigidizat ulterior, devenind
scuturi. Urmatoarele orogeneze sunt: caledonica, hercinica, alpina.
Orzoaica
Specie de orzoaica cu spicul format din doua randuri de boabe, bogate in
amidon, folosite la fabricarea berii.
Orzul
Planta din familia gramineelor cu tulpina inalta si spic lung, format din 4-6
randuri de boabe; boabele aceste plante folosite la hrana pentru animale, in
industrie si alimentatia omului.
Ostrov
1. Insula (in mare);
2. Insula mica, adesea plutitoare, intr-o apa curgatoare.
Otel
Aliaj de fier si carbom, caracterizat prin rezistenta, duritate si elasticitate, si
avand o larga intrebuintare in tehnica.
Otel aliat
Otel care pe langa carbon mai are si alte elemente.
Ovine
Nume generic dat oilor.
Ozana (rau)
Rau in Moldova (grupa estica).
|
GEO
