Aburi
Tablouri vivante în toamnă.
belşug de fructe, pântece, sâni.
încorporate tabloului
glasuri gâlcevitoare se condensează ca norii
aducători de năpaste şi grindini.
soarele coace plăcinte în birtul săracilor
dar ei hămesesc înaintea vaselor pline
cu mâinile prinse-n verigă de fier
cu buze rujate sub botniţi.
Chipuri bătute în cuie la geamuri
de ploi, de vechime
s-a cojit de pe ele boiaua.
lucesc caineşte dinţi falşi, lăcrimează
ochi falşi
păstraţi peste noapte-n paharul cu apă.
Ce mai vând? ce mai cumpăr? pofteşte-n bazar!
apă gazoasă, colir, baclavale,
morişti pentru rugă. din
Orient. un corn de dracon cu alifii
(smuls în luptă)
pentru uns umflături dureroase de huzur îndelung,
un falus de lemn pentru serbările publice
(de purtat când pleci la război, folosind şi drept şpangă
sau şiş
gâdilând neplăcut inamicul la gâlci,
priincios şi în vremuri tihnite, pentru-ntins din aluat
subţirele foi de plăcintă)
panacee, antidoturi, lacrimi îmbuteliate la litru,
pulberi de înveselire şi
cianuri
de picurat cu pipeta în epopei şi istorii
şi-un cui lung pentru supt când ai insomnii...
Dă-n clocote urbea, e forfotă-n piaţă,
au năvălit la potol şi la oase
legănaţi de catârce
purtaţi de tornada serbării
gurişti lăudând
vreun verset cu virtuţi antispastice, plagiat
din avgare,
dominicani răsfirându-şi pe degete pline
intestinele palide
ca pe-un şirag de mătănii,
chilipirgii, căscăunzi, haimanale
ce fac din altare tejghea, numărând la biştari
şi din spinarea-ndoită a celui învins masă de jocuri
nemernice
omenire, convoaie, puhoaie, puroaie...
prin răsuflători se strecoară diavoli,
sforari, maşinişti
în salopete de lucru, purtând subsuoară zapisuri,
căutând un client
măsurându-l din ochi cu răceală
să vadă de intră-n cazan, dacă nu e în umeri prea lat,
dacă-ncap mădularele toate, copitele, capul
bun de piftie
şi, pentru ciorbă, burta de cleric.
sub umbrare ciocnesc clondiraşe casnici şi oaspeţi
cu gluga pe faţă
din
Ku-Klux-Klan. (înfrânaţi la mâncări, muşcând numai
din propria pulpă)
cu ştampilă pe piept de bună purtare, de liberă trecere,
deşiraţi şi ascetici
cu privirea aprinsă – ce poate să frigă întreg
un bou în proţap...
Veghează morala şi ordinea gărzile publice
colportează mesaje urgente servicii secrete
se fac arestări, lapidări
– cu uşile-nchise –
şi-n vasul cu supă sleită pândeşte un ochi vigilent
de iscoadă.
pe estradă se ţin jocuri sportive, întreceri
galante
în leorpăit, în clefăit,
în râgâitul pe mai multe voci ventriloce
şi-n arta golirii abisalelor pântece.
sunt pline inimile şi sufertaşele toate,
sunt pline
pivniţele decameroanelor
pline sunt peste poate abatoarele comediei...
Trec acum desfrânatele cu mentorii lor
zămislind de-a-mpicioarelea
în praful din drum scăpând prunci din şalvari
înregistraţi, număraţi.
scrişi în acte secrete: o mie de capete
şi încă ceva pe deasupra
îngroaşă mulţimea hlizită cu încă un trib
cainesc.
citesc capugiii, defilează prin faţa tribunei ologii,
epilepticii bat pas de paradă umăr la umăr
duc steagul
soldaţi îmbrăcaţi muiereşte
şi curve războinice. cu panaşe şi pinteni
întoarse
din hagialâc, de la Lesbos
se-ndreaptă cu toţii spre eşafodul din piaţă
aşteaptă la rând
despuiaţi
şi sunt negri. rupţi din soarele negru.
Să-ţi spun ce urmează? un dans cu eşarfe
al marilor meşteri
flagelatori
o bătaie cu frişcă, jocul cu perne
o apăsare pe nări şi pe gură, o tăvălire prin fulgi,
o încleştare, o descleştare finală de fălci
peste toate, sub toate, în toate
geamătul jugănirilor, mirosul persistent al deflorărilor,
aburul sângeriu al comediei...
|