Cardingul este furt pe fatza. El nu are nici o legatura cu celelalte ocupatzii mai putin legale din lumea computerelor si a internetului: hacking, cracking, phreaking. Pentru celelalte e nevoie de o oarece cunostinte de soft sau hard (pentru unele mai mult pentru altele mai putzin). Cardingul nu are legatura nici cu calculatoarele, in principiu se poate face shi prin poshta (shi se face).
Toata ideea este sa detzii numarul de carte de credit al cuiva si sa-l foloseshti pentru a cumpara ceva, fie acestea obiecte sau servicii. Posesorul plateshte, sau oricum compania de asigurare, iar dumneavoastra profitatzii de ce v-atzi luat. Banal. Computerul apare in ecuatzie datorita internetului shi comertzului electronic, locul cel mai propice pentru cumparaturi cu cartzi de credit (cel putzin in tara noastra) shi datorita unei anumite anonimitatzi, neexistand contact face to face)
Problemele care se pun sunt urmatoarele: de unde fac rost de carti de credit, de unde cumpar, cum fac ca magazinul de unde iau sa nu afle cine sunt, unde primesc pachetul. Ce facetzi cu pachetul e problema dumneavostra.
Sa faci rost de cartzi de credit este poate primul lucru de care se loveshte omu' care se apuca prima oara de chestia asta. Trebuie spus ca exista doua tipuri de cartzii de credit: cele la care shtitzi tot shi cele despre care nu shtitzi decat numarul shi eventual banca care le-a emis. De obicei cand cineva se apuca de asta are prietenii sau cunoashte pe cineva care deja face carding. Primele cartzii de credit pot fi luate de la aceshtia. Cand ai o carte de credit despre care shtii tot (numele detzinatorului, adresa, compania sau banca emitenta, adresa shi numarul de telefon a acesteia) va putetzi considera un om fericit. Acestea merg in principiu oriunde in afara de cazurile mai rare sau pentru comenzi mari (> 500$) cand se poate sa vii se ceara copii dupa aceasta sau dupa un act de identitate. (oricum se intampla rar shi in fond sunt atatzia pe internet care probabil vand acelashi lucru fara sa va ceara nimic mai mult).
Cartzile de credit se pot obtine shi prin extrapolare dupa alte cartzii de credit bune astfel incat daca avetzi una buna putetzii obtine nenumarate alte cartzii bune despre care insa nu vetzii shtii insa (decat in cazul in care intratzii in baza de date a bancii, dar atunci suntetzi prea meseriash ca sa mai cititzi ce scriu eu aici) decat numarul. Aceste cartzii extrapolate se obtzin cu ajutorul unor programe ( creditmaster, ccard etc.) care se gasesc cu ushurintza pe internet shi sunt o gramada asha incat imi e greu sa recomand vre'unul. Eu am folosit cmaster 4 shi a mers excelent.
Toate numerele de cartzii de credit sunt obtzinute dupa un anumit algoritm iar aceste programe obtzin dupa o anumita carte buna pe care o avetzi alte sute de numere. Aceste sute de numere toate sunt potentziale cartzii de credit (adica respecta algoritmul unei anumite companii), dar numai unele corespund cu adevarat unui cont bancar deci pot fi folosite. Unele programe au shi capacitatea de a genera cartzii din nimic dar eu personal nu am folosit aceasta facilitate asha ca nu pot sa zic daca merge bine sau nu.In momentul in care pornitzi un astfel de program el va cere sa introducetzi o carte de credit shi numarul de cartzii pe care sa le extrapoleze dupa aceasta.Cartzile extrapolate difera de cea originala numai la ultimele 4 cifre (xxxx-xxxx-xxxx-XXXX).
Odata obtinute numerele acestea trebuie incercate pentru a vedea care sunt alea bune. Lucru' acesta se face undeva unde de obicei raspunsul vine repede (nu la magazin unde dureaza mult ca sa aflatzii daca e buna sau nu) ci de obicei la site-uri porno care cer cc pentru a va lasa inauntru. Daca va lasa inseamna ca in principiu cartea e buna (daca s-au pacalit ei de ce sa nu se pacaleasca shi unii de la magazine).
Cartzile de credit cele mai folosite sunt: VISA - cele care incep cu cifra 4- MasteCard - cele care incep cu 5 - shi AmerianExpress (AMEX) - care incep cu 3.
Dupa ce atzi facut rost de carte trebuie sa o folositzi undeva. Dupa cum am spus daca avetzi una despre care shtitzii tot, in principiu, nu ar trebuii sa avetzi probleme oriunde atzi incerca, dar daca avetzi cartzi extrapolate trebuie mers la noroc sau sa aflatzii de la altzii (de obicei mai greu) unde sa cumparatzi. De obicei incercarea la cat mai multe magazine da rezultate iar dupa ce atzi aflat unu putetzii sa facetzi acolo pana se prind aia, ori imediat, ori ,cateodata, foarte greu (exemple sunt multe). Daca merge inseamna ca magazinul nu verifica decat numarul cartzii shi nu shi adresa. Un magazin care a fost carduit de multe ori din aceeashi zona ori mareshte masurile de sigurantza ori nu mai trimite deloc in aceea zona. Un motor de cautare pentru magazine gasitzi la www.buyersindex.com, motor care are avantajul ca va spune shi care sunt magazinele care trimit in Europa shi care nu.
La magazin vi se cere sa introducetzi toate datele despre detzinatorul cartzii precum shi o adresa de shipping (unde vor fi trimise pachetele). De multe ori putetzi baga adresa la care vor fi aduse pachetele shi la billing fara probleme dar cateodata e bine ca adresa de billing sa fie americana pentru o mai mare credibilitate. Adresa poate fii total fictiva. O mai mare atentzie poate trebuie acordata ca codul poshtal sa corespunda cu statul. Unele programe fac adrese americane cu date aleatoare dar care sunt coerente.
Toata lumea e de acord ca vremea de aur a cardingului a trecut. Acum din ce in ce mai multe magazine ishi imbunatatzesc sistemele de verificare a datelor shi din ce in ce mai putzine (foarte putzine) mai trimit daca la adresa de shipping apare la tzara Romania. Problema se rezolva simplu punand la tzara de destinatzie o alta tzara europeana: Ungaria (care deja a devenit mult prea folosita in ziua de azi), Germania, Austria, Belgia etc, iar in rest lasand adresa asha cum e ea, inclusiv orashul dumneavoastra. Pentru cei din Bucuresti: unii spun ca deja Bucureshti e pe lista neagra shi ca ar fii bine sa nu se mai puna shi in schimb sa se treaca un oras apropiat gen Buftea dar precizand in adresa sectorul in care statzi. In toate aceste cazuri pachetele nu ajung direct la dumneavoastra ci intai ajung in tzara sau orashul in care atzi spus (Ungaria,Germania, Buftea) dar serviciile poshtale din Europa vor recunoashte greseala shi vor retrimite pachetul la dumneavoastra corectand, shi scriind ei Romania pe pachet. Noroc ca macar europenii shtiu pe unde vine Bucureshti.
De obicei multzii pun la adresa de shipping chiar adresa lor shi se duc shi le iau de la poshta dar unii considera (cateodata pe buna dreptate) ca acest lucru poate fii riscant in special pentru comenzi mari. In acest caz se pun alte adrese (shi numele celor care locuiesc acolo) de la care shtitzii ca va putetzi lua pachetul shi ca persoana respectiva care locuieshte acolo se va duce sa va ia pachetul de la poshta cu buletinul dumnealor (de obicei o bunica, ceva). La casutze poshtale nu prea se trimit pachete.
Pachetele sunt trimise ori prin poshta normala ori prin servicii de poshta internatzionale (DHL, UPS, FedEx).
Dupa ce facetzi comanda vetzi primi un e-mail de confirmare al comenzii sho vi se va spune ca vetzi primi shi unul de confirmare a trimiterii dar de multe ori se intampla sa trimita pachetele shi fara confirmare de shipping. Adresa de e-mail pe care o folositzi este bine sa nu fie una gratuita (hotmail etc.) pentru ca nu inspir incredere dar nici inregistrate pe numele dumneavoastra real. Daca nu avetzi merge shi hotmail & stuff (shi chiar foarte bine). Daca primitzi e-mailuri in care vi se cere sa confirmatzii unele date sau sa spunetzi mai multe este bine sa raspundetzi daca putetzi chiar shi numai pentru a repeta ceace deja atzi scris shi in general sa va comportatzi ca shi cum banii chiar ar fii ai dumneavoastra, pentru o mai mare credibilitate.
In principiu deshi treaba cu cardingul este atat de ushoara la inceput, ea se poate complica la sfarshit. De obicei acestea se rezolva cum altfel decat cu pile. Pilele in aceasta treaba se fac oarecum ushor, adica nu trebuie neaparat sa cunoashtetzi persoane dinainte caci aproape sigur le vetzi cunoashte pe parcurs. O astfel de pila este ori vamesha de la poshta normala la care va vin pachetele shi careia va trebuii sa-i datzi o suma de bani cand primitzi pachetul (pentru ca ea shtie de obicei cum sunt luate pachetele astea) sau angajatzii serviciilor de poshta prin mana carora trece pachetul dumneavoastra shi care va vor cere de la obraz sume intre 10 - 20% din valoarea pachetului pentru ei. Daca nu vretzi sa datzi shi ei nu vor sa va dea pachetul ce facetzi: ii datzi in judecata? De obicei treaba cu shpaga nu se da de la primele pachete sau daca avetzi de gand sa facetzi doar 2-3 comenzi dar daca vretzi sa va bagatzi mai mult in treaba asta o sa trebuiasca sa umblatzi la buzunar un pic. In schimb vetzi avea avantajul de a evita unele probleme shi chiar vetzi fii sunat acasa cand va vine pachetul. Se intampla la firmele astea ca pachetele sa "dispara" adica aia sa-l timita dar el sa nu ajunga la dumneavoastra. Aproape sigur acestea au fost luate de angajatzii firmei care shtiu foarte bine ce e cu pachetele shi ca d-voastra nu vetzi face scandal. De aia e bine sa ai pe cineva acolo.
Nu toata lumea de pe internet face hacking pentru ca nu shtiu totzii cum sa faca acest lucru shi nu toata lumea face carding de frica de a nu fii prinshi.
In momentul in care cumparatzi ceva de la un magazin, magazinul va retzine IP-ul. De aceea e mai indicat ca atunci cand facetzi carding sa fitzi cat putetzi fii de invizibili fie folosind proxy-uri fie folosind conturi de internet care nu sunt ale dumneavoastra. Dar problema de a fii prins nu este atunci cand cumparatzii ci atunci cand primitzi pachetul.
Cea mai des folosita metoda dar shi cea mai riscanta este aceea de a face pe adresa proprie shi de a va duce la poshta sa le luatzi unde va trebuii sa semnatzi ca atzi primit pachetul. In acest caz e evident cine e hotzul. Daca avetzii pile mari la firme de poshta putetzii sa facetzi comenzi pe nume shi adrese fictive shi sa venitzi cu procure care va deleaga ca putetzi ridica pachetul in locul acelei persoane (de obicei o foaie scrisa de mana shi semnata de "persoana respectiva"). Problema e ca poshta sa le accepte fara sa fitzi nevoit sa prezentatzi buletinul "persoanei" shi de aia e nevoie de pile. Daca contul nu e pe numele dumneavoastra, nu intratzi pe calculatorul de acasa shi nu semnatzi nimic la poshta suntetzi in cazul ideal shi e greu de crezut ca o sa va prinda cineva.
Dar chiar shi daca nu suntetzi atat de "bazat" tebuie sa shtitzii ca legislatzia romana e atat de confuza incat daca vetzi avea probleme cu politzia aceshtia vor vrea mai abitir ceva shpaga decat sa va aresteze (e destul de complicat sa demonstreze ca dumneavoastra a-tzi facut comanda). Probleme cu politzia sunt rare shi numai daca avetzi de gand sa va baga-tzi pana in gat in chestia asta. Umbla destule povestiri despre probleme cu politzia: arestari, dar mai des confiscari; daca ascultatzi pe cei care vorbesc despre asta vetzi afla ca in fiecare luna "se da legea" shi, gata, ne baga pe totzii la parnaie dar nu pot sa spun cate sunt adevarate. In principiu nu pot fii arestat decat daca compania de credit sau firma de asigurarii va da in judecata dar costurile ar fii atat de mari (USA-Romania) incat majoritatea firmelor tzepuite prefera sa nu mai faca afaceri cu Romania decat sa va dea in judecata.