SIRIA

1.       SIRIA

Adesea Siria e descrisa, desigur folosind metafora, drept “cea mai mare mica tara din lume”, in ciuda suprafetei de numai 185180 Km² si a numarului locuitorilor de 12 milioane! Acest paradox vine de la faptul ca pe teritoriul ei au vazut lumina primele civilizatii ale istoriei. Tot aici a debutat agricultura acum 10000 de ani in orasele Mouraibet, Yabroud, Jeiroud. Atunci incep sa se constituie regatele vechi de la Mari, Ugarit si Ebla – arabe prin spirit si limba. Arabii au sosit aici din sud (peninsula Arabiei) sub numele de amoriti si fenicieni, cat si ca arameeni, nabateeni sau ghasanizi.

De-a lungul secolelor Siria si-a castigat o importanta strategica prin pozitia sa unica intre 3 continente (Europa, Asia, Africa) cat si a comertului intre Mediterana, Oceanul Indian si Marea Caspica, Marea Neagra si Nil. Ea e traversata de drumul matasii de la Doura Europos, Palmira si Homs pana la Mediterana. De aceea Siria a fost locul intalnirii civilizatiilor, ideilor si fuziunii culturale. Aici s-a nascut primul alfabet, folosirea agriculturii si inventia amestecului metalelor.

Dupa cucerirea arabo-islamica din 636 si trasformarea Damascului in centrul tanarului stat ommayad, Siria va avea o pozitie particulara prin transformarea Damascului in capitala a imperiului ale carei frontiere se vor intinde de la China pana in sudul Frantei. De aceea Siria e numita “cea mai mare mica tara din lume”!

Scurt istoric

Atestarile incep din mileniul al III-lea i.e.n. unul din regatele importante fiind cel de la Ebla existand din a doua parte si jumatate a mileniului III i.e.n. Un alt loc – de pe Eufrat – Mari, atesta importante marturii ale reletiei dintre Siria si Mesopotamia. In 2250 i.e.n. Siria trece in mainile regatului akadian prin cucerirea Eblei. Incepand din secolul al II-lea i.e.n. Egiptul incepe sa-si impuna controlul asupra intregii Sirii. Aceasta a fost era semitica.

Dupa 333 i.e.n. cade in mana lui Alexandru Macedon devenind provincie a imperiului. Dupa moartea lui Alexandru, Seleucos I incearca sa controleze o mare parte a Siriei dar conflictele se prelungesc intre seleucizi si ptolemei. In anul 64 i.e.n. romanii fac din Siria o provincie romana dupa subjugarea permanenta a seleucizilor. Va ramane provincie romana pana la mutarea capitalei imperiului la Constantinopole in 330 i.e.n. Siria a ramas apoi sub influenta imperiului bizantin pana la cucerirea arabo-islamica. Aceasta fiind considerata epoca greco-romana.

Cucerirea Siriei de catre arabii islamici incepe odata cu regatul califat al lui Abu Bakr Al Siddiq in anul 13 Hegira echivalent anului 634 e.n. (dupa emigrarea profetului de la Mecca). Siria e eliberata de controlul bizantin fiind ajutata de Irak sub conducerea lui Khaled Bin Al Walid prin batalia de la Yarmuk in anul 15 Hegira( 636 e.n.). Ia nastere califatul Ommayad care va fi inlocuit in 749 de califatul Abbasid. La sfarsitul secolului XI tara e supusa cruciadelor care doreau eliberarea pamantului sfant de sub influenta musulmanilor. Ayyubid Salahuddin lupta impotriva cruciatilor si in 1187 elibereaza Damascul si o mare parte a coastei siriene prin lupta de la Hittin. In 1250 guvernarea trece de la Ayyubids la Mameluks care impart Siria in 6 parti conduse de la Cairo.

Era otomana incepe din 1516 cand Siria devine provincie otomana iar tara e impartita in 4: Aleppo, Damasc, Tripoli, Sidon. Stapanirea tine pana la revolutia din 1916. In 1918 Damascul e eliberat de sub otomani, dar din 1920 Siria e ocupata de Franta(Siria, Liban) si Anglia(Palestina si Iordanul de est). In anul 1946 Siria devine independenta.    

2.       Damasc

E considerat cel mai vechi oras din lume, printre cele mai vechi referinte despre viata din Damasc fiind tablele de la Ebla ce atesta existenta lui din mileniul 3 i.e.n. sub numele de Damaski sau Damas. Inca de atunci Damascul era centrul regatului Aramean. De asemeni centru formarii credintei crestine precum si cel al azilului Sfantului Paul. Aici s-au inaltat numeroase biserici si asezaminte care mai exista si azi. Gloria o atinge in anul 661 cand devine capitala a statului Ommayad pentru un secol. Apoi cunoaste urcusurile si coborasurile in timpul epocilor: fatimide, seldjoukide, ayyoubide, mamlouk si franceze. Dupa cucerirea independetei din 1946 a devenit centrul civilizatiei si a nationalismului arab, de unde si denumirea de “inima sensibila a arabismului”.

Zidurile Damascului

Au fost construite in epoca romana si aveau 7 porti: Bab sharqi, Bab el-Jabie, Bab Kissan, Bab el-Saghir, Bab Tuma, Bab el-Janiq, Bab el-Faradis. Forma lor initiala se mai conservea si azi intre Bab Kissan si Bab Tuma.

Moscheea Omayad

Una din cele mai cunoscute moschei, unica prin arhitectura si ornamente fiind considerata ca o scoala pentru invatarea construirii moscheilor din intreaga lume, este situata in centrul orasului vechi la inceputul pietei (souk) Al-Hamidiyeh. Dimensiunile ei sunt de 157 x 97 m fiindu-i adaugate recent inca 7000 m² in timpul presedintelui Hafez Al Assad sub forma unei gradini ce cuprinde monumental lui Saladin Al-Ayoubi.

          Ea a fost construita de califul Omayade Alailid Ben Abbdulmalek in anul 86 Hej corespunzand  anului 705 si a durat timp de 10 ani. Avea 4 porti: Al-Barid, Al-Noufara, Al-Sagha si    Al-Amara. Are 3 minarete: cel de est, vest si Al-Arous. Are 4 holuri mari: Abi Baker, Omar, Othman, Al-Hussein care contine mausoleul unde se afla capul lui Al-Hussain. In curte se afla 3 capele: Al-Mal (al banilor), Al- Sa’at (al ceasului) si o cupola peste fantana din mijlocul curtii. In sala de rugaciuni se afla altarul profetului Yahya, in mijloc se afla o alta capela inalta de 45 m numita Al Nssr (vultur).

          Panourile de mozaic poleit sunt considerate cele mai frumoase din lume dat fiind imaginile cu palate, arabi si fructe. Se poate admira aici ceasul solar pe una din coloanele din nordul moscheei si ceasul astronomic de pe minaretul Al-Arous. Ceea ce nu se spune insa in ghiduri e ca aici e locul unde se afla capul Sfantului Ioan Botezatorul. Locul e unul sfant de milenii, mai intai fiind locul  amplasamentului unui templu arameean dedicat zeului Hadad, un zeu vechi sirian de peste 3000 de ani. Transformat apoi intr-un templu pagan Jupiter, a gazduit pentru o vreme biserica Sfantul Ioan Botezatoruldin secolul IV odata cu expansiunea crestina pana in zilele cand s-a inaltat pe locul ei Marea moschee Ommayad. Legenda spune ca o coloana unde i-a sangerat capul sfantului in timpul cand Templul lui Jupiter a fost transformat in moschee nu a putut fi construita pana la capat, ea fiind suspendata (franta) si azi exact pe locul unse se afla capul sfantului. Musulmanii nu au putut construi coloana pe locul capului sf. Ioan – ea surupandu-se mereu. La intrarea in moschee se mai afla franturi din coloanele templului lui Jupiter.

          Al Azem Palace – fostul palat al guvernatorului din Damasc. Situat la sudul Marii moschei a fost construit in secolul XVIII drept resedinta a guvernatorului Damascului. Intalnim aici comori ingenioase ale arhitecturii si decorarii in stilul artei din Damasc.

          Citadela – a fost construita de seldjoukids in anul 1078 devenind in timp un oras in plin oras. A fost reconstruita in 1202 de regale Al-Adel. De aici se admira splendida panorama a orasului atat ziua dar mai ales noaptea.

          Statuia lui Saladin domina in fata zidurilor cetatii, o statie ecvestra inconjurata de soldati.

Pie\ele, souqs, care acopera Damascul: Al-Hamidieh, Madhat Pacha, Al-Harir, Al-Bzourieh, toate construite in epoca otomana.

          Biserica Sfantul Anania – cel care i-a redat vedera sfantului Pavel. Anania a fost primul episcop al Damascului fiind venerat ca o figura proeminenta, de lider al erei apostolice.

Cartea Faptele apostolilor (9, 1-26, si 22, 4-16) il prezinta pe Anania ca fiind cetatean al Damascului dintr-o familie de evrei. Probabil Anania predica pe vremea Sf. Paul, caci Dumnezeu i-a aparut si i-a dat ordin sa-l intalneasca pe Saul (Petru) in casa lui Iuda pe strada numita Dreapta (Increderii). Asa cum scrie in Fapte (9, 17) Anania l-a vindecat de orbire pe Saul prin binecuvantarea cu mainile, l-a botezat si a anuntat apostolatul sau tuturor oamenilor (Act 22, 41).

Sfantul Paul care a fost soldat evreu a fost trimis de romani in Siria sa-i prigoneasca pe crestini. Aici s-a intalnit cu Isus care l-a intrebat de ce-i trateaza atat de rau. Dupa aceea i-a luat vederea pentru a nu-i mai omori. L-a trimis apoi la Damasc la Sfantul Anania care i-a redat vederea, iar in urma minunii s-a crestinat si a inceput apostolatul raspandind credinta in lume.

Sfantul Anania a fost astfel instrumentul providential al lui Dumnezeu in intoarcerea lui Petru de la persecu\iile impotriva crestinilor si l-a primit in biserica, anuntand prin aceasta misiunea lui viitoare.

Traditia orientala - dupa Menologia greaca, confirmata de Bollandits – ne spune ca Anania a fost unul din cei 72 de discipoli alesi de Isus (Luca10,1). Dupa ce a stat la piatra de mormant a diaconului Sfantul  Stefan, Anania se intoarce in orasul sau Damasc unde mai tarziu ajunge primul episcop al orasului. Tot traditia spune ca in timpul misiunii in Siria a fost arestat din ordinul guvernatorului Licinus si apoi condamnat la moarte pentru ca era liderul local al credinciosilor. Bollandits afirma ca a fost inmormantat in afara zidurilor Damascului, la 1 octombrie, zi de sarbatoare in calendar.

Casa lui Anania

Situata in partea de est a vechilui oras Damasc, aproape de mijlocul drumului dintre cele 2 porti ale orasului, Bab-Tuma si Bab-esh-Sharqi. Din vremuri de demult casa a fost transformata in biserica cunoscuta de-a lungul secolelor ca “Sfanta biserica a crucii”. Se pare ca aceasta s-a petrecut inaintea cuceririi musulmane din anul 636. In 1921 contele francez Eustace de Lorey, membru al misiunii arheologice in Siria,  incepe certarile pe acest loc. El descopera ramasitele romano-bizantine ale bisericii “Sfintei Cruci” numita de localnici Musallabah. Era una din bisericile pe care Walid I, al saselea calif Omayad o da crestinilor in schimbul marii moschei Omayyad care pe vremea aceea a fost biserica Sfantul Ion. In urma sapaturilor contelui de Lorey reiese ca biserica a fost inaltata pe ramasi\ele unui templu roman. Altarul descoperit dateaza din secolul II sau III e.n.

Scriitorul arab Ibn Asaker (1105-1176) ne spune ca aici a fost o biserica numita Musallabah care inseamna biserica Crucii si o situeaza la mijlocul drumului dintre cele 2 porti. El mai spune ca biserica a fost distrusa inainte de anul 700. Un alt scriitor arab, Ibn Shaket, in jurul anului 1363, referindu-se la faptele califului Walid I (705-712) spune ca aceasta da inapoi credinciosilor ruinele bisericii El-Musallbah.

Franciscanul Poggibonsi scrie la 1347 ca aceasta biserica a fost transformata in moschee. In secolul XVI franciscanul Boniface din Ragusa confirma aceleasi informatii, vorbind despre biserica de la subsol a sfantului Anania unde se intra prin scari de piatra si unde impreuna, crestini si musulmani, se roaga impreuna. Biserica primeste lumina din doua deschizaturi ale tavanului. La 1630 Antonio del Castillo scrie ca biserica era respectata atat de crestini cat si de turci care, desi erau stapani, tineau aici multe lampi cu ulei arzand toata noaptea si ziua.

In 1820 franciscanii reconstruiesc casa lui Anania ca pe o capela. Dupa valul de distrugeri din 1860 franciscanii refac din nou casa in 1867, o reconstruiesc in 1893 si 1973 dand capelei din subsol forma de azi cu doua camere, una dintre ele fiind capela la care se ajunge printr-o scara avand 23 de trepte din piatra de basalt. Evidentele lasate in urma sapaturilor, materialele si scrierile cat si traditia orala vin sa dovedeasca ca asa numita casa a lui Anania este pe locul Bisericii romano-catolice a Sfintei Cruci din secolul V sau VI. De asemeni se pare ca a fost chiar locul unde a locuit Sfantul Anania, primul episcop al Damascului.

3.       Maaloula

Maaloula e un oras sirian in nordul Damascului imprejmuit de muntii Kalamoun. Casele sunt unice caci sunt construite pe stanci una langa alta. Numele provine din cuvantul aramaic care inseamna “intrare”, probabil venind de la situarea locului drept la intrarea in defileu.

Aflata in muntii Kalamoun la 56 Km nord-est de Damasc, cu case pitoresti suspendate in piatra muntelui ce au peretii apropiati  coborand din varful muntilor pana jos acoperind intreaga vale. Cocotata ca un vultur la o altitudine de 1650 m are un climat uscat, rece vara si foarte rece iarna cand ninge, dar tot timpul sanatos. E considerat cel mai bun loc al Siriei pentru petrecerea in timpul verii. Populatia nu depaseste 5000. Ea a trasmis generatiilor un interes aparte datorita caracteristicilor sale unice:

-         locuitorii capitalei gasesc aici aerul proaspat al muntelui si atmosfera  calma si de odihna de care au nevoie.

-         turistii straini sunt fascinati de locurile remarcabile ale unei panorame de nerespirat de care se bucura din varful muntilor.

-         lingvistii specializati in limbile clasice semite vin la Maaloula din toate colturile lumii pentru a-si perfectiona cunostintele despre dialectal Aramaic care se mai pastreaza si azi.

-         sunt aici cele mai multe biserici si asezaminte crestine, existand in oras doar o singura mica moschee.

Zona abunda in pesteri si grote, unele lucrate de natura, altele servind cu mult timp in urma drept adapost pentru oameni. Cea mai cunoscuta dintre ele este aceea denumita Youssef sau pestera parintelui Yuossef, decorata cu ornamente in piatra: doi vulturi, doi sori, o inscriptie greceasca de la 175 i.e.n. spunand: “aceasta pestera a fost sapata in timpul lui Filip pentru a servi drept altar”. A fost transformata in capela crestina din timpuri imememoriale. Se poate vedea pe un zid imaginea Fecioarei cu pruncul in brate.

Dialectul Maaloula

Oamenii din Maaloula folosesc inca si azi aramaica, un vechi dialect semitic care s-a raspandit peste tot in estul apropiat in timpul lui Cristos. El mai e prezent si in satele apropiate Bakhaa si Joubadeen. Cu totul, aproximativ 18000 de oameni il vorbesc si acum dar nici o data nu scriu. Acest dialect era folosit de Cristos in predicile sale, chiar Evanghelia pastreaza cateva cuvinte pe care Isus le-a pronun\at in aramaica cu diferite ocazii, iar cateva car\i precum Biblia, evanghelia dupa Matei, Profetia lui Daniel si cateva manuscrise de la Marea Moarta descoperite la Qoumran in 1947 au fost la origine scrise in aramaica.

Defileul, Fajj, este o impresionanta taietura ce desparte muntii Maaloula din varf si pana jos, formand o pitoreasca trecatoare. Conform credintelor populare defileul dateaza din timpul primei femei martire crestine, Sfanta Takla.

Convertita la crestinism de predicile apostolului Paul ea a fost persecutata de proprii parinti si vanata de soldatii guvernatorului roman care-i doreau moartea. In fuga din fata primejdiilor s-a aflat deodata in fata muntilor de aici, nemaiavand posibilitate de scapare. Atunci s-a rugat la Dumnezeu s-o salveze, iar muntele, printr-un miracol, s-a despicat in doua ea scapand prin trecatoare. O manastire de maici apartinand ordinului comunita\ii greco-catolice a fost ridicata aici in onoarea primei martire a crestinatatii, Takla.

4.       Sfanta Takla – e considerata ca avand acelasi statut ca si misionarii din Goa.

Mediator al orasului Maaloula, Sfanta Takla descinde din localitatea Iconia, oras ce lega coastele Asiei Minor de granitele Greciei, din parinti pagani. Se spune ca la 18 ani era de o frumusete rara.

In anul 45 Sfantul Paul (Pavel, Saul) isi incepe primul tur al mesajelor propavaduind lumea lui Dumnezeu si sfanta Biblie pentru care fusese ales. Adorarea idolilor in acele vremuri cuprinsese Grecia. In drumul sau catre Grecia a trecut prin Iconia si intrand  intr-un templu a vazut numerosi idoli avand numele scrise in dreptul lor: Dumnezeul cunoasterii, cel al Frumusetii, Filozofiei, etc., iar   intr-un colt gol, dupa o perdea gasind unul fara nume a scris “Dumnezeul cel necunoscut”. Si atunci a spus multimii: acest Dumnezeu e creatorul cerului, pamantului, oceanelor si oamenilor. Intrebati-l, si va va raspunde, chemati-l, si va va gasi, iar acesti idoli sunt creati de mana omului, si-i puteti sparge, dar cel real care ne-a creat in imaginea sa nu e facut de mana omului.

In acest timp Takla statea la fereastra privind catre casa Sfantului Paul. Propovaduind lumea prin concentrare si cuvantari binecuvantate uita de sine si ramane fara hrana. Vazand agonia fetei mama ei il sfatuieste pe sotul sau, guvernatorul orasului, sa o convinga pentru a reveni la religia lor pagana. Dar fata ii spune ca religia lor nu are principii si ca idolii nu au sens, in timp ce Dumnezeul lui Paul e cel real, creatorul universului si a toate, iar noi suntem fii sai, binecuvantati de el si carora ne-a daruit resursele si comorile sale. Iar aceste statui sunt din piatra, fara suflet si spirit, nu aud si nu vad.

Auzind acestea, mama sa ii spune s-o arda pe ipocrita. Atunci guvernatorul ordona alungarea lui Paul din oras iar Takla sa fie arsa in fata multimii. Trecand peste focul aprins, facandu-si semnul crucii si strigandu-l pe Dumnezeul lui Paul s-a produs o minune caci flacarile s-au stins si a inceput sa ploua, salvand-o. Apoi Takla s-a mutat in casa vecinilor Onivoros, unde predicase Paul. In acest timp Paul s-a dus la Antiochia in Siria lasand-o pe Takla sa aibe grija de Creator.

Guvernatorul devine si mai suparat si ordona ca Takla sa fie data animalelor din arena. Animalele insa devin calme si se aseaza la picioarele ei, iar multimea ramane surprinsa incepand sa creada si sa imbratiseze Dumnezeul Taklei, pretuindu-l si glorificandu-l.  Dupa ce o tortureaza e aruncata intr-o camera cu serpi veninosi. Dar serpii nu s-au atins de ea, iar guvernatorul ordona taierea capului. Takla reuseste sa scape spre Antiochia, dar e prinsa si adusa in fata guvernatorului care o intreba cine este si de ce nu poate fi atinsa de foc, animale si serpi? Ea raspunde ca este servitoarea lui Dumnezeu, creatorul a toate si crede in Isus Cristos si in sfanta cruce, propovaduind in numele Domnului, al lui Isus si al botezului sacru.

Toti oamenii guvernatorului au urmarit-o dintr-un oras in altul, dar ea reuseste sa scape trecand prin vai si munti pana ajunge la picioarele muntilor Maaloula. Era foarte obosita iar in fata se vedeau inaltimile care o opreau. Atunci si-a ridicat mainile spre cer si s-a rugat lui Dumnezeu: o! Doamne care m-ai salvat de animalele salbatice, de la foc si de persecutiile tatalui, ajuta-ma sa trec. Si, ca un miracol, muntii s-au despartiti in doua si a aparut apa la picioarele ei. A baut apa si a trecut muntii prin trecatoarea care-i poarta numele si exista din secolul I. Aici se va odihni intr-o pestera dedicandu-si intreaga viata rugaciunii si credintei in Dumnezeu. A baut din apa binecuvantata prin picatura lui Dumnezeu dintr-o fantana care mai exista si azi. De aici a predicat locuitorilor despre Dumnezeu si credinta in el. Le-a spus oamenilor sa abandoneze idolii si sa vina sa se boteze. Oamenii bolnavi gaseau adapost aici si reputatia ei crestea astfel incat a fost numita “Mama saracilor” – iar regiunea s-a numit Ma’aloula. In aramaica inseamna intrarea (in aceasta prapastie).

Sfanta Takla a ramas mult timp in pestera rugandu-se, avand grija de bolnavi si botezand pana cand a murit la sfarsitul secolului I fiind inmormantata aici in pestera care mai exista si azi. Avand o arhitectura simpla din secolul I numita biserica ea a devenit un loc de pelerinaj pentru toti.

Credinciosii care vin aici se roaga la manastirea sa, la mormantul ei si beau apa sfanta din roca punandu-si dorinte, meditand si spunand  rugaciuni. Sfanta Takla a fost prima martira dintre femeile crestine expusa torturii si persecutiei datorita credintei in numele Domnului. I s-a dat titlul egal cu cel al mesagerilor sau apostolilor. Mar Takla in aramaica inseamna Sfanta Takla iar acest titlu se atribuia numai barbatilor. In urma activitatii sale prin botezarea crestinilor a fost canonizata.

Manastirea de maici Sfanta Takla din Maaloula e destinatia tuturor religiilor si sectelor. E un loc sacru unde crestinii si musulmanii vin sa-l viziteze inainte de a pleca in pelerinaj la mormantul sfant ori la  moscheea sfantului Al-Aksa. Manastirea e ortodoxa fiind atasata pe langa Patriarhia din Damasc. Se afla aici un altar construit de crestini pentru rugaciuni si un muzeu cu obiecte vechi din secolul XII. Langa manastire se afla cladiri pentru vizitatori ridicate in secolul XIX. Manastirea e considerata una din cele mai sfinte locuri ale crestinatatii dupa Ierusalim. In asezamantul Takla e acum o scoala de educatie si cultivare a fetelor orfane pentru a deveni calugarite.

Tot aici, in stanca, intr-un peisaj arhaic se afla si mormantul sfintei.

5.       Asezamantul Sfantul Sergiu

Numele arabic “Sarkis” e o deformare a celui grecesc Sergios. Asezamantul a fost construit in secolul IV in onoarea a doi martiri Sergiu si Bacchus de origine siriana. Ei au fost cetateni ai orasului Roussafa din nordul Siriei unde au fost ofiteri in armata romana. Pentru ca au refuzat sa se lase de crestinism pentru a se dedica idolilor, imparatul Maximilian i-a executat in anul 297. Sub bizantini Roussafa se numea Sergiopolis (orasul lui Sergiu) pentru ca aici in catedrala erau ramasitele lor. Asezamantul si biserica au fost construite intre 313 (data edictului de la Milan care garanta libertatea religioasa a tuturor locuitorilor din imperiul roman) si 325 (data primului consiliu ecumenic de la Niceea).

Candva, in aceasta perioada crestinii care probabil locuiau in pesterile de aici, au demolat vechiul templu pagan dedicat lui Apolo si au construit pe locul sau Asezamantul si biserica Sfantul Sergiu.

De la 1732 cele doua devin proprietate a ordinului Bisericii Salvarii a comunitatii grecesti. Fondata in 1682 in Liban de episcopul Tyrului si Sidon, Euthimios Saifi de origine din Damasc, acest ordin a servit legaturii dintre diferitele biserici ortodoxe ale Orientului si biserica romano-catolica. Acum ordinul numara aproape 100 de preoti si 7 episcopi, are un seminar Superior la Roma, unul secundar in Liban si Palestina, doua centre sociale cu orfelinat si doua scoli tehnice una  langa Sidon si alta la Beqaa.

Biserica Sfantul Sergiu

In fiecare an un numar mare de pelerini si turisti vin sa viziteze asezamantul si sa admire biserica veche. Bucati de lemn din grinjile vechi ale manastirii au fost trimise in Germania unde supuse razelor cu cobalt s-a constatat ca sunt vechi de cel putin 2000 de ani. Altarul e cel mai vechi din lume si e asezat pe o coloana a vechiului templu pe care s-a construit biserica. Inca mai exista in interior coloane ale vechiului templu Apolo unde se sacrificau animale. Peretii erau ornati cu fresce. In vremea aceea Maaloula era un centru religios important avand scaun Episcopal si resedinta a episcopului. Astfel:

-         episcopul Eutiches a luat parte la dezbaterile primului consiliu de la Niceea in 325 semnand cu alti preoti ai consiliului Crezul: Cred in unul Dumnezeu …

-         Marcian a fost la al II-lea consiliu ecumenic tinut la Constantinopol in 381.

-         Gerondius a participat la cel dea-l III-lea consiliu ecumenic de la Effes in 431.

-         Iohannes sau John – a fost la cel de-al IV-lea consiliu tinut la Chalcedon in 451.

-         Dyonisios – la al V-lea consiliu tinut la Constantinopol in 551.

Maaloula si-a tinut scaunul Episcopal pana la inceputul secolului XIX, fiind apoi atasata scaunului de la Yabroud si recent de cel al Patriarhiei Damascului.

Altarele bisericii Sfantul Sergiu

Ceea ce o face unica in lume sunt constructiile unice ale altarelor. Cel din centru e de forma semicirculara cu margini verticale de 7 cm, iar altarul dedicat Fecioarei are margini verticale de 4 cm si e de aceeasi forma. Sunt de fapt altare pagane cu diferente notabile: nu au prevazute gauri pe unde sa se scurga sangele de la sacrificarea animalelor si nu au gravate in jur animalele ce se ofereau ofranda pentru zei, deoarece crestinii respingeau sacrificiile.

Interiorul adaposteste icoane bizantine din Evanghelie, cele mai renumite fiind:

-         icoana lui Theotokos representand Fecioara cu pruncul in brate. Se presupune ca ar fi o copie dupa originalul pictat de evanghelistul Luca.

-         dubla icoana a crucificarii si Cina cea de taina. Partea superioara il reprezinta pe Isus crucificat cu Sfanta Fecioara pe o parte si pe cealalta cu apostolul Ion. Dedesupt e reprezentata Cina cu un remarcabil detaliu: masa e semicirculara ca aceea a altarului, iar Isus e in partea stanga, nu in centru!

-         icoana sfantului Ion Botezatorul, intr-o postura unica stand cu picioarele incrucisate, zambind, avand satisfactia ca si-a indeplinit misiunea.

De asemeni mentionam colectia de icoane executate de cunoscutul Mihai din Creta in 1813. Asezamantul mai are 2 icoane rare, probabil din arta poloneza a secolului XVII, ele fiind daruite de generalul Anders.

Forma arhaica a altarelor, icoanele vechi dovedesc ca biserica Sfantul Sergiu e una din cele mai vechi din Siria si din lume.

Dintre sarbatorile religioase de la Maaloula amintim: sarbatoarea Sfintei Cruci de la 14 septembrie, sarbatoarea Sfintei Takla de la 24 septembrie si sarbatoarea Sfantului Sergiu de la 7 octombrie.

Alte biserici la Maaloula: in stanga manastirii Takla e biserica Sfanta Barbara, in dreapta Sfantul Sergiu construita pe fostul templu al lui Apolo, Sfantul Leontius, Sfantul Gheorghe …

6.       SEYDNAYA

Zona muntoasa, la 30 Km de Damasc, cu o manastire celebra construita in anul 547 dedicata Sfintei Fecioare. Se spune ca aici a aparut Sfanta Maria si a ramas pe o piatra a treptei chipul sfintei Fecioare peste care se scurge si azi ulei sfintit. Chiar etimologia cuvantului Seydnaya e siriana insemnand Notre Dame – Sfanta noastra. In biserica se afla o icoana veche reprezentand Fecioara pictata dupa traditia populara de Sfantul Luca. La intrare se afla inscris textul “scoate-ti pantofii caci solul pe care calca picioarele tale e sfant”. Manastirea e construita in varful muntelui si se ajunge la ea urcand multe trepte si trecand pin porti mici. E toata imprejmuita de ziduri groase masive constituind un adevarat bastion de aparare in vremuri grele. Urcand inspre dreapta se afla locul sfant ingradit unde se distinge chipul Fecioarei pe al carei chip curge continuu miracolosul ulei divin sfintit. Tot aici, sus, exista o grota cu o biserica veche ale carei camere sunt extrem de mici iar peretii poarta icoane vechi. Mai sus se zareste un penitenciar cu ziduri masive, iar mai sus se ajunge la punctual terminus, o cetate de aparare.

7.       Qunaytra

Este principalul loc al inaltimilor Golanului ocupat in 1967 de Israel si eliberat in 1973 de Siria.

Oras cu foarte multe biserici crestine si case asezate in munte.

8.       ALEPPO (Halab)

Situat la 350 Km de Damasc, in nordul Siriei, e o localitate veche de peste 3 milenii care a cunoscut apogeul in epoca amoritilor (epoca cunoscuta sub numele de Marele Regat al Yamhadh). Aceasta e atestata de documentele hitite din scrierea cuneiforma. A fost succesiv invadat de hititi, egipteni, asirieni, persi, greci si romani jucand un rol important in epoca crestina. Exista si azi o catedrala din acele vremuri.

E cucerit de arabii musulmani cunoscand prosperitatea in timpul regatului Ommayad. A fost capitala statului Hamdanite fondat de seicul ad-Daoula in 944. Acesta a construit citadela de pe colina inalta. A avut parte de doua distrugeri mari in timpul asaltului mongol din 1260 si al invaziei lui Tamerlan din 1400. Dupa epocile mamlouk si otoman Aleppo si-a dezvoltat relatiile comerciale cu Italia, Franta, Anglia si Olanda. Ca urmare aici se intalnesc stilurile arhitecturii europene si decorurile baroc care coexista cu cele ale epocii elenistice, citadela cu zidurile si portile din timpul islamului, ca si pietele, fiecare dintre ele specializate intr-un anumit tip de comert (parfum, bijuterii, sapunuri…), marea moschee Ommayad, dar si biseri crestine.

9.       Qul’aat Sama’an

E locul martiriului Sfantului Simion Stilitul. Situat la 60 Km nord vest de Aleppo are numele sfantului ermit sirian Simion Stilitul (390-459) care si-a consacrat marea parte din via\a adorarii lui Dumnezeu si ascetismului. Dupa moartea sa in 459 e trasferat la Antiochia, imparatul Zenon construind aici o biserica purtand numele sau, Simion, fiind una din cele mai frumoase catedrale din Orient, inconjurata de fortifica\ii cu turnuri.

10.     HOMS

Este al 3-lea mare oras al Siriei fiind cunoscut din scrierile cuneiforme datate din mileniul II i.e.n. E mentionat in textele de la Mari ca loc al cailor de rasa pura. Notorietatea sa e data de familia Passianos d’Emese care a vut un print a carui fiica, Julia Domna avea sa se casatoreasca cu imparatul Romei Septimius Severus (193-211). Din aceasta casatorie s-au nascut 3 imparati: Caracalla, Elagobal si Alexandru Severus. Astfel orasul avea sa aiba favoruri speciale cunoscand perioade de prosperitate si ascensiune.

11.     PALMIRA (Tadmor)

Localitatea se afla in mijlocul desertului sirian aproape de o sursa de ape sulfuroase Afqa. E mentionata in textele de la Mari si in cele asiriene din sec XVIII – XIX i.e.n. Era locuit de arameeni, amoriti,  si nabateeni. Excelenta pozitie geografica - in mijlocul desertului – face ca el sa devina principat arab in secolul II i.e.n. A coexistat intre doua mari imperii: persan si roman. Situat la 150 Km de Homs, era locul cel mai cautat in traversarea desertului fiind denumit Tadmor – orasul intalnirilor, popas necesar al caravanelor in drumul lung si aspru al matasii de la Golf la Mediterana. Pentru 400 de ani a fost centru commercial intre est si vest.

Dupa caderea romana isi pierde din importanta trecand in urma Damascului si Aleppo. Ia numele de Palmira – orasul palmierilor, dar e renumit mai ales datorita urmelor lasate de romani si greci fiind denumit drept orasul miilor de coloane in stil corintic. Printre cele mai importante locuri semnalam Templul lui Bel (o zeitate veche asociata cu Zeus), cu o curte imensa avand in fata marele sanctuar unde se faceau sacrificiile, arcul de Triumf, Teatrul, Agora, Termele din perioada Diocletian, senatul, sursa de ape sulfuroase Afqa.

De mult - era cultivata credin\a in zeul babilonian Bel si cei doi Yarhibol (zeul soarelui) si Aglibol (zeul lunii). Din secolul II, inainte de anul 300 apar crestinii iar episcopul de aici va juca un rol important in consiliul de la Niceea. Incepand cu secolul III cade in influenta romanilor si persilor. Sub Odenathus cel Tanar devine regat, el invingand armata persana de 2 ori, dar in 267 impreuna cu  fiul sau sunt asasinati in conditii misterioase, de care se pare ca nu era straina sotia sa Zenobia care isi ia titlul de regina, intitulandu-se chiar Augusta si batand monezi. In 270 un descendent al Cleopatrei ia in posesie intreaga Sirie. Dar pentru 6 ani Zenobia va deveni stindardul eliberarii Siriei, invadand chiar Egiptul, pana cand Aurelian trimite o armata care-i pedepseste pe palmirezi invingandu-i la Homs. Zenobia e luata prizoniera si dusa la Roma unde moare in conditii dramatice.

Mai sunt de vazut aici vechile morminte din Valea mormintelor din anii 83,98 103…

12.     Lattaquie

Este principalul port al Siriei la Mediterana in nord vest. Fondat de Seleucos Nikator in secolul III i.e.n., primul rege Seleucid care-i da orasului numele mamei sale, Laodicee.

13.     Ugarit

Numele lui e legat de descoperirea primului alfabet dat umanitatii. Daca scrierea cuneiforma utilizeaza mai mult de 2 mii de semne si 300 ideograme, alfabetul descoperit le condensa in 28 de semne! Tot aici, in anii 50 a fost descoperita prima bucata muzicala cu sunete si note. Acest imn muzical ugarit era trascris pe o tabla de argila in 2 parti: una cu cuvinte si a doua cu melodia. El e conservat la muzeul din Damasc.

Alte orase: Amrit, Tartus, Atamia, Hama, Bosra, Mari care a fost redescoperita de arheologul francez Andre Parrot in 1935, Doura Europos fondat de Seleucos Nikador in secolul IV i.e.n., Ebla la 70 Km sud de Aleppo, mettionata ca regat in textele accadiene in mileniul III i.e.n., site-ul fiind redescoperit in 1964 de catre italianul Paulo Matthiae. Tablele descoperite aici sunt considerate printre primele documente ale civilizatiilor (mileniul III i.e.n.).

Habibi SIRIA! Te iubesc Siria pentru atata crestinism pastrat!