Limba Romāna, o limba prelatina

Desi de formatie realista, tehnica, de mic copil mi-a placut istoria, literatura, poezia, si filosofia. Acestea sunt pasiunile mele, pe lānga profesia mea īn care pun la fel de multa pasiune.

Fiind interesat de istorie, niciodata n-am fost de acord cu teza oficiala a "romanizarii" dacilor. Eu m-am considerat din totdeauna si ma consider dac, si ma māndresc cu aceasta.

Nu-mi puteam imagina ca un popor īsi poate abandona limba si sa adopte alta, asa la "ordin" īn doar cātiva ani (164 !!!).

Un popor nu-si lasa limba, numai īn cazul īn care dispare. Si daca pornesti de la o premiza falsa, nu ai cum sa ajungi la adevar.

Datorita acestei "teorii", care nu sta īn picioare, unii "istorici" ca Roesler, Haraszti, etc. sustin teza ca noi am venit din Balcani, iar dacii au fost exterminati īn masa.

Ei vin cu argumente solide, īmpotriva tezei romanizarii, comparānd provinciile romane īn functie de timpul de dominatie (1)

Anul cuceririi 

Anul evacuarii

Anii de stapānire

Provincia

Illyria & Dalmatia 

168 ī.d.H.

476 d.H.

644

Epirus & Achaea       

168 ī.d.H.

395 d.H.

563

Macedonia

146 ī.d.H.

395 d.H.

541

Thracia

46 ī.d.H.

395 d.H.

441

Moesia 

44 ī.d.H.

395 d.H.

439

Pannonia

10 ī.d.H.

408 d.H.

418

Dacia

107 d.H.

271 d.H..

164(!)

O logica simpla īmi spunea ca nu poate sta īn picioare aceasta teorie, īn Britania romanii au stat 500 de ani, si nu sunt latini, īn Ardeal ungurii au stat 1000 de ani, si totusi limba nu ne-au schimbat-o, cum n-au schimbat nici limba macedonenilor (aromānilor, cuto-vlahilor), nici grecii, nici romanii, nici turcii, si nici bulgarii. Singurii care-i īntelegem suntem noi.

Avānd convingerea ca limba dacilor n-a murit, am īncercat sa-mi explic de ce limba noastra se aseamana atāt de mult cu latina. Exista doar o explicatie, ei sunt urmasii dacilor, tracilor si nu invers. Nicolaie Densusianu spunea īn lucrarea "Dacia preistorica" ca limba "latina vulgara" pomenita de istorici era limba marelui neam al tracilor, iar latina, era o "traca literara". El spunea ca romanii la Sarmisegetusa n-au avut nevoie de talmaci. (2)

Cum va explicati ca taranii daci au putut īnvata atāt de bine latina, ca sa realizeze cea mai unitara "latina" cunoscuta, pe care latinii īnsisi nu au fost īn stare s-o realizeze nici macar īn Italia, la ei acasa. Īn Italia exista si astazi dialecte ca cel Toscan, Lombard, Calabrian ori Sardinian, care-i fac sa nu se īnteleaga īntre ei. Se estimeaza ca ar fi cca. 1500 de dialecte īn Italia. Acest lucru dovedeste ca Italia n-a fost "romanizata" la ea acasa. Atunci cum explicam "romanizarea" Daciei, de legiunile romane care erau recrutate de pe tot cuprinsul Imperiului ? Nu stiau ei sa vorbasca bine latina, nu sa-i īnvete si pe altii, si sa nu uitam ca Dacia a fost ocupata doar 14%. Ce i-a obligat pe dacii liberi sa se "romanizeze"? O situatie similara se intālneste si īn alte tari Europene: Franta, Spania, Marea Britanie, Germania, īn care locuitorii comunica īntre ei prin intermediul limbii litarare, īnvatata īn scoala. Īn Romānia situatia sta cu totul altfel. Toata populatia tarii este capabila sa comunice prin limba īnsusita de mic copil acasa īn familie.

Convingera mea este ca dacii erau urmasii aryenilor , acei proto-europeni, din care s-au desprins toate popoarele indo-europene.

Mai bine de jumatate din lexicul limbii romāne l-am mostenit direct de la acei proto-europeni, pelasgi, traco-danubieni.

Latinii au fost traci si ei, o spun poetii si istoricii lor.

Vergilius (70-19 ī.d.H.) īn celebrul sau poem epic "Aeneida" la imortalizat ca erou principal pe tracul Eneas supravietuitor al razboiului greco-troian, si care ar fi emigrat īn peninsula Italica, fiind intemeietorul poporului roman.

Arborele tracic numara peste 200 de triburi, esentiale fiind cele ale Dacilor, Getilor, Ramanilor (īntemeietorii Troiei), Bessilor (metalurgisti), Latinilor etc.
Dio Casius a spus "si iarasi sa nu uitam ca Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fraticide, iar Tracii au fost Daci".
Dupa Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 ("Dictionar al Religiilor", pag. 265).

Prof. Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora numarānd nu mai putin de 150 de ramuri tracice (vezi "Tara Soarelui" sau "Istoria Daco-Romāniei", ed. Kagaion, 1997).
Herodot (425 BC) considera: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, Tracii au multe nume, dupa regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleasi la toti" (Fontes, I, 65).(3)

In 1786 W. Jones a intuit si afirmat provenienta sanskritei, elinei si latinei dintr-o "limba matca". De atunci numerosi cercetatori s-au straduit sa reconstruiasca aceasta limba "matca", generānd doua teorii care sustin doua origini: limba indo-europeana, pe de o parte si limba aryana pe de alta parte ( localizata in Europa preistorica).

Cercetatoarea americana Marja Gimbutas, profesor la Universitatea din Los Angeles, California, spune:" Romānia este vatra a ceea ce numim "vechea Europa", o entitate culturala cuprinsa īntre 6500-3500 ī.d.H., axata pe o societate matriarhala, teocratica , pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-europene patriarhale, de luptatori, din epocile Bronzului si Fierului. A devenit de asemenea evident ca aceasta straveche civilizatie Europeana precede cu cāteva milenii pe cea Sumeriana, facānd imposibila ipoteza conform carea civilizatia razboinica si violenta a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob" (4)

Nu de mult s-a publicat teoria evolutiei speciei umane īn functie de vechimea cromozomala, s-a ajuns la concluzia ca "prima femeie" a aparut īn sud-estul Africii. Urmatorul pas urias a fost īn nordul Egiptului, iar de aici spre Peninsula Balcanica si spatiul Carpato-Danubian.

Profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig īn cartea " The Indo-european heritage ", aparuta la Nelson-Hall Inc.,Publishers, 325 West Jackson Boulevard, Chicago, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europa, a mileniului 5 ī.d.H., care-si avea locul īn centrul Romāniei de azi.

Studiile de arheologie moderna a Universitatilor americane ne īndreptatesc sa ne situam pe primul plan īn Europa ca vechime.

Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea materna a unor mumii vechi de sute si mii de ani. Astfel, de la Nicholas Wade, "Science Time", New York Time, din 2 mai 2000, aflam ca oamenii de stiinta, studiind ADN-ul matern, mostenit din generatie īn generatie, au putut urmari traseul cromozomial al speciei umane, mergānd pana la originea ei, ajungānd, pur si simplu, la acea pereche primordiala, la "Adam" si "Eva".

Americanii īsi redescopera istoria, studiile recente cromozomiale aratānd migratia omului preistoric spre America, nu din Africa, ci din Asia. Dr. Wallace descopera ca aproape toti indienii americani au o mitocondrie care apartine ramurilor, pe care el le numeste: A, B, C si D. Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a unei "Eve" (ramura feminina X) venita din Europa, de undeva din nordul spatiului Carpato-Dunarean. (5)

Iata ce spune dl. N. Savescu in "Noi nu suntem urmasii Romei" la pag.113:

"Īn anul 2000 B.C. triburi de origine europeana, autonumindu-se Arieni (īn sanscrita Arya=nobil), invadeaza partea nord vestica a Indiei. Originea acestor triburi europene este īnca discutata: unii īi considera de origine greaca, germana, celta, dar cei mai multi cred ca erau de origine "latina"- datorita īnrudirii multor cuvinte sanskrite cu cele "latine".
Cercetari fara repros au stabilit, dupa īndelungate cautari, ca singurul SPATIU care raspunde conditiilor din vechea literatura vedica, este cel Carpatic, īn care īnvatatii de la Universitatea din Cambridge plaseaza sub titulatura "Ancient India" faza primara a Culturii Vedice. (E.J.Rapson "The Cambridge History of India -pag.65 - 76).

Īn 1993 la editura Barnes & Noble Books apare lucrarea lui V.Gordon Childe "The History of Civilization - The ARYANS". Autorul expune īn aceasta carte la pagina 176-177 o harta a distributiei Aryenilor īn timpul primei lor aparitii din care reiese clar amplasarea acestora īn spatiul Carpato- Dunarean, īntre Carpati si Nistru precum si īntre Carpati si Peninsula Balcanica.
Acesti invadatori arieni aveau o organizare tribala, avānd īn fruntea fiecarui trib un Rege - Rajah a carui functie era ereditara. Viata de familie era dominata de:
TATA (Pitar īn sanskrita - nu va suna acest cuvant familiar? ... cel care aduce "PITA" īn casa) care in germana este VATER, iar īn latina PATER.
1) MAMA (MATAR īn sanskrita, MUTTER īn germana, MATER īn latina si MITIR īn greaca) se bucura de o oarecare libertate, avānd autoritate asupra copiilor si servitorilor.
Aceasta populatie Aryana - alba, se suprapune populatiei locale negroide, fara īnsa a se amesteca cu aceasta, divizānd societatea indiana-hindusa in 4 clase sociale numite CASTE:
1.Casta Preotilor - Brahmanii, Aryenii
2.Casta Domnitorilor si Razboinicilor - Ksatriya
3.Casta Negustorilor si taranilor - Vaisyas
4.Casta Servitorilor - Sudras care "asudau" muncind pentru primii.
Casta cea mai importanta era cea a Brahmanilor, a celor "nascuti de doua ori", a doua nastere fiind considerata initierea īn stiinta Arienilor, īn stiinta Vedica. Literatura sacra se īmparte īn doua mari grupuri:
1) auzita, stiuta - shruti (se pronunta "asruti" - traducerea fonetica este foarte asemanatoare: "stiuti"..."sruti".)
2) scrisa - smrti - īn sanskrita.

Textele din literatura "Shruti" se bucura de cea mai mare autoritate, ele fiind considerate ca transmise oamenilor de catre ZEI. Din aceasta grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUA VEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS si UPANISADELE.
Cuvantul "vede" or "vid" īn sanskrita , īnseamna "a cunoaste", "a vedea" (cu ce limba din lume seamana... va las pe dumneavoastra, romānilor sa descoperiti!)

Primele 4 colectii contin imne dedicate unor zeitati, īn timp ce UPANISADELE, contin gāndiri speculative, filozofice, īn cautarea permanenta a realitatii absolute. Competitive cu scrierile oricarui mare filozof prezent contemporan, ele contin instructiuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt īn numar de 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 din ele. Spre curiozitatea dumneavoastra, sa vedem cum īncepe fiecare, chiar traduse īn engleza. O alegem pe prima (din cartea "the UppanisHads" ce se poate cumpara la Barnes & Noble Books):

"OM (KATHA)...
May Brahman protect us,
May He guide us,
"OM- PEACE, PEACE, PEACE..."

Singurul cuvānt care nu a putut fi "tradus" din sanskrita īn engleza, a fost "OM" -cuvānt "de neanteles" īn "toata lumea"... Sa fie chiar asa?! Iar īn prefata lucrarii autorul ni-l explica: "OM" - symbol of Brahman or God - is to hindus Divine ... and has a solemn resonance, indefinitely prolonged." Cuvāntul OM simbolizeaza legatura dintre fiinta suprema si materie, este cuvāntul pronuntat īn templele hinduse cu respect, cei ce-l rostesc stānd īn picioare.
Dar cuvāntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva īl aveau si stramosii nostri? SUCIDAVA (orasul zeului SUCI)... MOLDAVA (tinutul zeului MOL). Cuvinte īnainte fara nici un īnteles, īncep sa-si capete o explicatie. Sa fie oare si alte cuvinte "asemanatoare"? Cuvāntul "IAMA", nu este cunoscut īn limba romāna curenta ... dar figureaza īntr-o expresie proverbiala, foarte frecventa: "a da iama-n vite (cu sensul de a raspāndi moarte-n vite) - "IAMA" este domnul si judecatorul mortilor īn religia vedica." (6)

Nu de mult, la Primul Congres International de Dacologie, Bucuresti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor īn istorie Augustin Deac vorbea despre Codex Rohonczy, o cronica daco-romaneasca, īnsumānd 448 pagini, scrisa īn limba romāna arhaica, "latina vulgara"cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagina se afla scrise circa 9-14 rānduri. Īn text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezinta diferite scene laice si religioase. Directia scrierii este de la dreapta la stānga si textul se citeste de jos īn sus. Descoperim ca īn bisericele vechi, daco-romānesti, cultul ortodox se exercita īn limba "latina vulgara", chiar pīna īn secolele XII-XIII, cānd s-a trecut la oficierea cultului īn limbile greaca si slavona.

Codexul cuprinde mai multe texte, ca Juramāntul tinerilor vlahi, diferite discursuri rostite īn fata ostasilor vlahi īnaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o Cronica privind viata voievodului Vlad, care a condos Vlahia īntre anii 1046-1091, Imnul victoriei vlahilor, condusi de Vlad asupra pecenegilor, īnsotit de note muzicale etc.

Atunci sa nu te revolti si sa te īntrebi : " de ce institute de specialitate ale Academiei Romāne au ramas pasive la descoperirea si descifrarea acestui document istoric, scris in limba daco-romāna, latina dunareana" īntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult īnaintea celui latin al romanilor ? (7)

Faptul ca NOI suntem stramosii tuturor popoarelor latine si nici decum o ruda marginala, abia acceptata, ar trebui sa ne faca sa ne māndrim si nu sa cautam contra argumente.

Istoricii si lingvistii nostrii ne spun: "Romanizarea Daciei nu a īnsemnat nimicirea localnicilor, ci asimilarea lor." Dimpotriva, noi am asimilat tot ce a trecut peste noi. Ovidiu, acest "paene poeta getes," īn una din ale sale "Epistoles ex Ponto" (IV, II, 21, 22) scrie: "Si quis in hac lipsum posuisset Homerum, esset, crede mihi, factus et ille Getes!" Sau īn traducerea libera a lui Camilar: "Homer, adus īn locu-mi, el, marele poet, / Cu timpul ca si mine ar fi ajuns un get."Crede mihi! zice Ovidiu, el care i-a cunoscut bine si care a si scris elegii īn limba lor, desi la īnceput nu-i placeau acesti "barbari pletosi." (8)

Sunt atātea dovezi, istorice, arheologice, si lingvistice, īncāt numai cine nu vrea nu le vede.

Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU(City University, New York), īn articolul "CU SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMĀNE" publicat pe internet pe serverul "Institutului de civilizatie dacica" din R. Moldova la adresa:

http://www.iatp.md/dava/Vinereanu/vinereanu.html

"O analiza atenta a limbii Romāne indica īnca de la īnceput o serie de neclaritati. Īn lexicul nostru se constata ca exista multe etimologii necunoscute sau trimise la diferite surse. Acest fapt denota multa usurinta si graba īn stabilirea etimologiei unui cuvānt. Lingvistica comparativ-istorica s-a facut la noi īn mod destul de superficial. Etimologiile s-au stabilit pe baza unor asemanari fara sa se tina cont deloc sau aproape deloc de principiile de evolutie fonologica specifice limbii Romāne. Astfel s-a ajuns ca o multime de cuvinte care au fost īmprumutate de limbile īnvecinate din romāna sa fie considerate īmprumuturi ale romānei din aceste limbi. Cercetarea atenta a mai multor limbi Indo-Europene antice si moderne precum Sanskrita, Hitita, Lituaniana, Letona si mai ales Albaneza dezvaluie cercetatorului multe surprize. "(9)

Limbile indo-europene se īmpart īn doua grupuri numite conventional kentum si satem. Una din deosebirile caracteristice dintre ele consta īn faptul ca palatalelor din limbile de tip kentum le corespund, īn limbile satem spirante, aceasta īnseamna ca numeroase elemente lexicale care contin consoanele k si g(h) īn limbile din primul grup cuprind consoanele s si z īn limbile din al doilea grup. Exemplu s-a dat cuvāntul 100 (suta) : kentum īn latina (se scria centum) si satem īn persana veche.

Din grupul kentum faceau parte limbi ca latina, greaca, celta, vechea germana, etc., iar din grupul satem sanskrita, scita, persana, idiomurile balto-slave si altele.

S-a putut stabili ca limba traco-dacica face parte din grupul satem , fiind īnrudita cu sanskrita, cu cele balto-slavice, dar mai ales cu ilira vorbita īn partea de apus a Peninsulei Balcanice si īn tinuturile Calabriei si Apuliei din Italia sud-estica. (10)

Foarte multe cuvinte romānesti se aseamana mai mult cu sanskrita decāt cu latina, sau altele catalogate de DEX ca īmprumutate din slavona, bulgara, sau etimologie necunoscuta, le gasim īn sanskrita. (vezi tebel 1,2,3,4)

Tabel 1.

Tabel 2.

Tabel 3.

Tabel 4.

In colana Sansk. Explicatiile īn franceza din paranteza sunt preluate din dictionar.

Am sa fac cāteva comentarii pe baza acestor tabele.

Cuvātul romānesc apa, DEX-ul ne spune ca deriva din latinescul aqua. Oare e posibil ca din pre-indo-europeanul (aryanul) apa care ajunge īn lat. aqua, dupa mii de ani noi cei "romanizati" sa-l transformam cum a fost la origini, īn apa.

Stim datorita unor hidronime ca īn Traco-Daca la apa se spunea tot apa (ex. Salapia, care ar īnsemna apa sarata). Trebuie precizat ca aceste asemanari se datoreaza fondului comun Indo-European si nu este vorba aici de nici un fel de īmprumuturi, asa cum de multe ori s-a crezut.

Romānescul soare, DEX-ul ne spune ca vine din lat. sol-is. Oare chiar asa sa fie?

Īn muntii Orastiei exista masivul Surianul. Se stie ca stramosii nostrii urcau muntele sa se īnchine zeilor (Surya, zeul soarelui la vedici, care l-a īnlocuit pe Mitra. Noi avem localitatea Mitreni, lānga Oltenita.).

A īmbraca se da ca mutatie din latina. In-braca, braca erau nadragii, cioarecii dacilor. Azi avem bracinari, breciri (Gorj). Bracas, bracatu, braceus, norv. brok, angl.sax. broc. Dacii erau porecliti de romani bracati, iar Ovidiu punea īn vers astfel: Braccata turba getarum.

Sau saga. Aceasta era o haina despicata mult la spate. Ce ar putea fi atunci di- sau de- saga? di sau de arata doi, doua. Īn acest caz n-ar mai proveni din bulgareste cum ne descurca dictionarul. Ce sa zicem de satār? Nu am uitat de satārgii, osteni īn Moldova si īn Tara Romāneasca prin sec. XVI-XVII. Satār se spune ca vine din albaneza sau turca. S-a uitat de neamul trac al satrilor, purtatori de sabie, de satār.

Rom. canepa, (īn sanskrita kanapa) se da din lat. canabis, preluat de la greci. Asa sa fie?

Iata ce spune Herodot: "Īn tara scitilor creste cānepa, o planta care seamana mult cu inul, īnsa este mai tare si mai īnalta, caci cānepa īn privinta acestor calitati are avantaj asupra inului, ea creste si semanata si de la sine. Cu ea, Tracii īsi fac īmbracaminte care are o mare asemanare cu cea de in, astfel ca persoana care nu s-ar uita īndeaproape nu ar sti daca este de in sau de cānepa, iar cel care nu a vazut cānepa īn viata lui ar crede ca tesatura este de in." Stramosii nostrii cultivau cānepa din vremuri de demult, īnainte de a sosi grecii (1900-1600 id.H.) īn Balcani, fiind la īnceput niste triburi nomade, barbare, care ne-au gasit pe noi acasa.

Zestre are originea lat. dextrae (fagaduinta solemna). I.I. Rusu īl da ca exclusiv arhaic.

"Cuvintele trace sunt aidoma īn India antica, aidoma la daci si la fel la noi astazi.", spune dl. Elie Dulcu.

Iata un cuvānt care e vizibil tras de par: Povata, pavaēa īn sanskrita, se da ca provenind din polonezul powodca, conducator. (11)

Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU īn acelasi articol:

"Limba Romāna ramāne un document viu care nu poate fi masluit daca este bine analizat. Limba Romāna are foarte multe cuvinte a caror etimologie este gresita sau considerata necunoscuta. Pentru a sti cu precizie originea fiecarui cuvānt este necesar un set de legi fonologice specifice evolutiei de la Daca la Romāna. Pe baza acestor principii specifice diferitelor limbi Indo-Europene s-au putut elabora mii de radacini ale Proto-Indo-Europenei. Aceste radacini stau si la baza lexicala a limbii Romāne. Poate parea socant, dar peste jumatate din lexicul limbii Romāne provine direct din acest fond Proto-Indo-European, ci nu prin Latina, desigur si ea o limba Indo-Europeana ca si Daca ori Slavona a carei influenta asupra limbii Romāne a fost de asemenea supralicitata si chiar influenta ei trebuie de asemenea serios revizuita. Este vorba de analiza a peste 4000 de radacini lexicale din fondul lexical romānesc. Este o munca dificila, dar care da cercetatorului satisfactia lucrului bine facut. Acest strat Indo-European comun ne da o imagine destul de clara despre patria comuna a vechilor Arieni, modul lor de viata, ocupatiile, relatiile de familie. O anumita flora si fauna se contureaza din lexicul unui mare numar de limbi. Aceasta patrie comuna a Aryenilor este situata īn Centrul Europei dintre Don si Rhin (de la est la vest) si īntre Balcani si Marea Baltica (de la sud la nord). Aici creste fagul al carui nume se gaseste īn mai toate limbile Indo-Europene. Limita de est a raspāndirii fagului fiind Konisberg-Odessa. Acesti Aryeni cunosteau grāul, meiul, orzul, ovazul si secara , pentru majoritatea s-au reconstituit radacini din care deriva direct si formele romānesti, cu exceptia cuvāntului secara care se pare ca provine din Latina. De remarcat ca multe din aceste cereale exista s-au au existat īn stare salbatica īn aceasta regiune. Cuvinte precum a ara, artor (plug), ogor, se īntālnesc īn mai toate limbile Indo-Europene. De asemenea cuvinte denumind boul, vaca, taurul, calul, oaia, capra, cāinele, porcul, precum si pasari precum gāsca si rata se īntālnesc īn toate limbile indo-europene. Cuvinte denumind relatiile de rudenie: mama, tata, prunc, copil, baiat, ginere, cumatru de asemenea īsi au originea īn limba Traco-Daca; lista poate fi si mai lunga. Īn romāna multe din ele provin direct din Proto-Indo-Europeana. Īn domeniul tehnicii mestesugurilor si a asezarilor sociale romāna a mostenit din daca: car, roata, par, zid, drum (a merge, a pleca), gard, sat, catun, oras.

Pe de alta parte toate denumirile marilor cursuri de ape din zona mentionata mai sus (īntre Don si Rhin) vechi Indo-Europene ceea ce demonstreaza ca aceste locuri au fost locuite de ei īnca de la sfārsitul ultimei ere glaciare pāna astazi. Dunare are aceasi etimologie ca si Donul (danu - apa curgatoare); Olt, la Ptolemeu apare sub forma Aloutas, īn Lituania de azi apar denumiri de ape Alouti, Aluote, de asemenea īn Iran exista un rāu īn bazinul Marii Caspice denumit Alouta, iar īn Letona aluots īnseamna izvor. Argesul apare in documentele Grecesti antice sub formele Ordessos, Arghisos, Argyos (arg-es-(yo)- alb, stralucitor) care a dat īn romāneste argint, argintiu. Vedea (wed-o-r - apa), Mures, apare īnca de la Herodot sub forma Maris (mor-is(y)-o). Crisul cunoscut īn antichitate sub numele de Crisia ori Grisia(kri-sy-o - negru), Nistru cunoscut īn antichitate ca Tyras (Tyris) (tura or *danu-stura, īn Ossetica don-ystyr-rāu mare). De asemenea Prut, Siret, Bug sunt nume vechi Ariene precum si Don, Elba, Morava, Sava, Drava, Rhin, Main, sa dam doar cāteva exemple. Este evident ca aceste denumiri Romāna le-a mostenit din Daca care la randul ei le-a mostenit din Proto-Indo-Europeana.

Un fapt demn de remarcat este ca pastrarea acestor denumiri īn Romāna invalideaza orice teorie care sustine sau va mai sustine īn viitor ca Dacia a ramas pustie dupa retragerea lui Aurelian.

Pāna acum cei care s-au aventurat sa discute īn Romāna cuvintele de origine Daca au facut-o prin comparatie cu Albaneza, desi īn romāna, lexicul de origine Daca este cu mult mai īntins decāt s-a considerat pāna acum. "(9)

Domnul Vinereanu sustine ca sunt īn jur 350-400 de cuvinte comune īn romāna si īn albaneza, īn lucrare da īn jur de 75 de cuvinte, din lipsa de spatiu si timp, si īn jur de 755 de cuvinte care nu au corespondent īn albaneza, care se crede ca le-am mostenit de la daci.

Limba pelasgica-arhaica a carpato-danubienilor (aryeni) a dat nastere acolo departe īn Asia, limbii sanskrite, īn timp ce īn Europa sudica va inflori "latina vulgara" care va da nastere celei culte, care va dainui in jur de 2000 de ani.

Ramura sud-vestica a carpato-danubienilor īsi va purta limba peste tot-asa ca din limba centrala-pivot- vom avea daco-romāna(vlaha, romāna), italiana, reto-romana, sarda.

Ramura estica carpato-dunareana va fi vorbita īntre Nipru, Crimeea si Don- Caucaz de cei ce s-au constituit īn primul si al doilea val-kurgan (4.400-3.400 i.d.H., īndeosebi de urmasii lor ramasi pe loc, care surprind prin asa-zisele "insule de romanitate", vorbitori ai unui limbi vlahice estice, ca īn regiunea Kerson, ori īn Crimeea, ori pe tarmul est-nord-est al Marii Caspice, ca īn Vachi, Kuchni, Kurakh (din Dagestan-Rusia) si peninsula Buzachi ori īn Kazahtan, etc.

Īn īncheiere vreau sa pun o īntrebare: Daca dacii au fost barbari, inculti, gata oricānd sa renunte la limba lor, cum se explica ca pe teritoriul nostru, si pe cel al vecinilor bulgari, unguri, etc, unde īn antichitate dacii erau la ei acasa, s-au gasit lucruri care au uimit lumea civilizata? Iata cāteva exemple:Tablitele de la Tartaria (cca 5300-5200 i.d.H.), considerate primul mesaj scris din istoria omenirii, cu 1000 de ani mai vechi decāt cele sumeriene, Cultura Pre-Cucuteni considerata de Marja Gimbutas, ca fiind cea mai veche cultura europeana īntre 5000 -4000 i.d.h., Cultura Boian (4000-3.800 i.d.H.) ne lasa primul sanctuar din lut, iar cultura Hamangia, prima statueata lucrata īn marmura din istoria lumii, fier dacic īn lingouri de 40 kg, descoperit de Andrei Vartic īn jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, īn sanctuarul dacic de la Racos, gaseste cuie dacice inoxidabile. Cerceteaza un cui dacic la Institutul de Metalurgie din Balti cu raze-X si se dovedeste ca acel cui are peste 2000 de ani, si avea īn componenta alfa-fier pur 99,97%. Cuiul a fost cercetat la Leningrad si Moscova, rezultatul: alfa-fier pur 99,97%, acoperit cu 3 straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, pastrāndu-i puritatea, aceste straturi fiind: 1. Suprafata Magnetita "Fe₃O₄"; 2. Oxid de fier "FeO"; 3. Alumo-silicati. Specialistii spun ca e o "minune antica", care nu se poate obtine decāt īn conditii speciale de laborator, sau īn Cosmos. Pāna la ora actuala sunt cunoscute īn lume doar doua exemple de fier antic: stālpul de fier din Delhi si un disc din Mongolia, cercetat de NASA si U. Harvard. (12)

Asemenea metalurgie avansata n-aveau nici romanii. Dacii ne-au lasat betoane perfecte nedistruse de apa si intemperii, modelele matematice de la Gradistea Muncelului, si modele topografice, prin asezarea cetatilor din m-tii Surianului, Cindrelului, Persanilor (Racos), īntr-o ordine perfect geometrica.

Dacii aveau conostinte astronomice si medicale pe care le invidiau si grecii.

De la un īntelept ca Socrate citat de un altul ca Platon aflam ca Zalmoxis a fost pe lānga un medic psiho-terapeut si un… mag. Socrate spunea ca stie de la un trac ca te vindeci de durerea de cap si fara leacuri, numai prin puterea vointei.. "Zalmoxis, regele nostru, care e zeu, arata ca dupa cum nu trebuie sa īncercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul, sau capul fara sa tinem seama de trup, la fel nici trupul nu poate fi īnsanatosit fara suflet" (Dialogul platonician - Hermides). (11)

Spatiul carpato-dunaren a fost leganul civilizatiei ariene, care va da lumii cea mai bogata si variata societate de zei si conceptie religioasa, preluata aproape de toate religiile lumii. Domnul Nicolaie Miulescu, īn "Dacia - Tara Zeilor", colectia Trika, descrie o lume mitologica necunoscuta noua. Īn cea mai veche poveste a genezei lumii, cea vedica, se spune:"Cānd zeului suprem I-a placut pamāntul, el a dat nastere prin a sa respiratie la sapte Zei ai Genezei lumii. Conducatorul acestui grup a fost Daksha. Acesta dupa ce s-a uitat peste tot pamāntul, a gasit cel mai frumos loc pe care-l va popula īn timpul noptii cu primii 10.000 de fii ai sai, fiii lui iubiti, fiii lui alesi, alesii lumii." In timpul zilei, el īmpreuna cu ceilalti zei au creat animalele, pasarile etc.Dar El Daksha, v-a realiza ca a uitat sa-si īnmulteasca fiii, asa ca va crea femeia.Dupa multe īncercari, El va gasi felul cum sa-i īnmulteasca. El Daksha este considerat ca marele zeu al genezei lumii, dar si zeu al sexului.Fiii lui, dacii, vor trai pentru un timp īn tara zeilor-Dacia, dar o parte din ei o vor parasi populānd lumea. Ei nu o vor uita si se vor īntoarce din cānd īn cānd pe drumul zeilor, drumul BYK-ului (avem rāul Bīcului-Chisinau si drumul Bīcului), descris de Upanishada Kanshitaki - īn pelerinaj īn tara Dacia, tara zeilor.(13)

Deci cine au fost dacii, au fost īntradevar niste barbari, salbatici?

Gellu Dorian, īn poezia "Cine sunt Dacii", ne spune adevarul. Am sa citez doar cāteva strofe:

ing. VASILE BILASCO, Baia Mare, Maramures