Sarmizegetusa

Sarmizegetusa,

a fost centrul politic, militar, administrativ si religios al ragatului

dac in timpul lui Burebista, si al lui Decebal. Am sa incerc sa

dezleg numele capitalei ragatului dac.

In cartea "Noi nu suntem urmasii Romei" dl. dr. N.Savescu spune

ca Sarmisegetusa, in sanskryta inseamna "Eu ma grabesc sa curg"

Eu nu-i vad intelesul acestei fraze. Stim ca s-au descoperit monede din timpul lui Buresbista, pe care scria in limba tracica, (latina vulgara), cu caractere latine, "SARMIS VASIL", care inseamna "Cel mai mare rege". Vasil stim ca inseamna rege, domn domnitor, din mai multe surse. Imparatii Bizantului se numeau, Vasil si Vasilisa (N.Sadoveanu, romanul "Creanga de aur"), originea numelui Vasile=Domnul, Domnitorul.Denumira de basilica, tot din traca veche vine, care inseamna casa domnului.

Sarmis, inseamna cel mai mare. Dl. dr. Mihai Marina, in cartea "MARAMURESENII, PORTRETE SI MEDALIOANE, ED. "DRAGOS VODA", CLUJ NAPOCA 1998) spune ca prof. I.I. Russu, in studiile facute asupra limbii traco-dace ("Limba traco-dacilor", 1967, pag. 89 -129) afirma ca denumirea orasului Sighetul Marmatiei, vine din lexicul dacilor, care avea toponime pentru localitatile intarite cu palisada ca "Zigethes".

Sighetul pana prin anul 1720 se scria in documente Zigeth, Zygeth, pe urma profitand ca in maghiara la insula se spune sigeten, iar orasul, e inconjurat de Iza, Tisa, si paraul Ronisoara, avand o forma de insula, i-au spus Marmoroshsigeten, adica insula Maramuresului. Dar maramuresenii si astazi nu spun "merem la Sighet", ci "merem la oras", cum in antichitate spuneau "merem in cetate (Zygetes), sau "merem in capitala".

Sapaturile arheologice efectuate in deceniile trecute au scos la iveala vestigii din epoca bronzului, in mai multe locaitati ca din Maramures, dar cea mai elocventa este asezarea de la Oncesti (H. Daicoviciu si O. Bandula - "Cercetarile de la Oncesti din Maramures",1965, Muzeul regional Maramures, Baia Mare), si in special asezarea fortificata de pe dealul Solovan, de deasupra Sighetului. (K Horedt - "Asezarea fortificata din perioada tarzie a bronzului de la Sighetul Marmatiei, 1966, Muzeul regional Baia Mare).

Ei, daca "Sarmis", inseamna cel mai mare, cea mai mare, iar "zygetes", inseamna cetate, asezare intarita cu palisada, atunci ce ar insemna un cuvant compus Sarmizegetusa?

Bineinteles ca ar insemna cea mai mare cetate, cetatea de scaun, adica intr-un cuvant CAPITALA.

Aceasta este parerea mea, si aceasta explicatie are si logica, fiindca in vechime se obisnuia sa se dea numele unei asezari sau unei ape, exact intelesul pe care-l da substantivul respectiv (ex. Danubius, Don, deriva din danu=apa curgatoare, zeita ploilor tot Danu se chema, in letona, aluots inseamna izvor, Oltul apare sub forma Aloutas la Ptolemeu). Si intradevar Sarmizegetusa a fost cea mai mare catate dacica, situata pe piciorul versantului vestic al Muntelui Sureanu. Aici a fost si cel mai mare centru religios, aici gasim "enigmaticele" calendare solare dacice (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile).

Sapaturile arheologice efectuate la Sarmizegetusa au adus la lumina locuinte dacice rurale, în vecinatatea celor quasi-urbane, dovedind o preocupare pentru amenajarea teritoriala si urbana, ca si existenta unor functiuni de ordin economic, proprii centrelor similare (Fetele Albe, Ceata, Sarmizegetusa - Graditea de Munte); descoperim, cu aceasta ocazie, si fortificatii propriu-zise, incendiate si distruse de romani, cu ocazia victoriei lor, dobândita de Traian, în anul 106.Fortificatiile propriu-zise se clasifica în trei categorii: cetati ridicate în proximitatea marilor centre civile (Costeti - Cetatuie, Vârful lui Hulpe si Sarmizegetusa - acestea doua, din urma, pe teritoriul actualei localitati Graditea de Munte), cetati lipsite de asezari civile în jur, ridicate din ratiuni strict militare (Costeti - Blidaru, Luncani - Piatra Rosie) si impozantul zid de aparare de la Cioclovina - Ponorici. Acesta din urma este construit din lemn si pietre nefasonate; are o lungime de mai mult de 2,5 kilometri si bastioane imense, cu diametre între 40 si 80 metri, ca si ziduri perpendiculare si oblice, adosate zidului principal i menite s fragmenteze frontul de atac al inamicului.. Întregul zid releva tehnica tradiionala dacica, dar bastioanele si zidurile perpendiculare trdeaza împrumuturi din lumea elenistica.

Capitala regatului dac, Sarmizegetusa, se întindea pe o suprafata de 6 km2, constructiile aflându-se pe terase antropogene, din care unele sunt sustinute de ziduri înalte de 14 metri. În antichitate, orasul era alcatuit din trei zone distincte: doua cartiere civile si, între ele, fortificatia si zona sacra; întregul ansamblu era dotat cu conducte de apa, canale de drenaj, drumuri pavate, scari etc.

Fortificatiile înconjurau un mamelon înalt de 1.000 metri si constau dintr-un val de pamânt care bareaza calea de acces. Acesta este surmontat, pe partea de sud, de o palisada, în vreme ce zidul de incinta este construit în tehnica dacica, de inspiratie elenistica. Partial distrusa în 106 [...], cetatea a fost largita si reconstruita de cuceritori. [...] Zona sacra este situata la est de fortificatie. Au fost scoase la lumina zece sanctuare rectangulare [...], ca si un mare altar din piatra, toate fiind integral sau în cea mai mare parte din calcar sau andezit. Sanctuarele rectangulare sunt marginite, spre exterior, de un sir de pilastri din piatra, în vreme ce, spre interior, au fost ridicate coloane masive din piatra sau lemn.

[...] Pentru a realiza toate aceste constructii a fost nevoie, fara îndoiala, de un efort iesit din comun, deoarece aceasta zona este lipsita de piatra de constructie. [...]

Cu exceptia sanctuarelor sale, microzona de la Sarmizegetusa atesta o îngemanare insolita de elemente traditionale indigene (dacice) si de influente elenistice [...]. În acelasi timp, prin numarul si anvergura, ca si prin amplasarea si modul lor de executare, constructiile de la Sarmizegetusa reprezinta cele mai importante realizari de arhitectura europeana din antichitate, din afara lumii greco-romane, ele neavând nici un corespondent, din aceeasi epoca, în partile barbare ale continentului.