NEVROZA MATURA
La adanci batraneti uliul si-a ascutit gheara, aripa, ciocul de trupul meu
Gest providential facut cu atentie, miaetie si frica de Dumnezeu
Desfrau al singuratatii in imagerii intiparite pe o retina fragila
Fiu natural al bolii sublimandu-si luciditatea prin balarii si argila
Searbada stare dintr-un trai imbelsugat de regrete, zbateri si melancolii
Au stie poetul sau poate poetul sa renunte la viata lui cea hpsita de bucurii ?
In chinurile feroce ale construirii de evaziuni cu toate puterile lui creatoare
Leapada poemul direct pe pamantul reavan printre mielusei, flori si limpezi
izvoare
Prostit sta poporul si mut fara a se sti pe deplin mantuit
Eu aleg cu atentie grauntele de sare din lacrimile ei picurate la nesfarsit
Din ele fac cubulete mici din care vor linge cu nerusinare
Perfidia, iubirea si nimicnicia unei vieti viitoare
Otrava regeasca clocotind in urechea fauritorului acestor drepte randuri
Bauta apoi ca absintul din clipa in care am cazut pe negrele ganduri
Antinomii desarte pentru o patrie in care se termina poetul in ritmul inimii
sale,
ritmul amar de blues
Pentru ca din durerile sale s-a desprins uliul cu ciocul, ghearele si aripile
ascutite confuz
Economia miscarii este binevenita in clipa de contemplatie subtila (munci si
zile stilate)
Cand sinele, eul si supraeul se imperecheaza incestuos in labirinturi numai de
mine aflate
Mestesugita devine ideea, speculatia se neantizeaza treptat, psihoza usor
dispare
Din adincurile acestui poem lumina numai pentru mine rasare.
POEZIILE SUNT EXTRASE DIN VOLUMUL "Avatariile Faraonului Gregor Samsa"