| Candva, toti copacii isi pastrau frunzele la apropierea iernii. Astazi, singur, bradul, ramane verde la venirea anotimpului rece. In preajma Craciunului, o mica pasare nu a mai putut sa plece in tarile calde, pentru ca avea o aripa rupta. Cum sa reziste vitregiei iernii? Tremurand de frig, se adaposteste in frunzisul unui mare stejar. Acesta refuza insa sa o primeasca, gonind-o: "Pleaca de aici! Imi vei manca toate ghindele!" In ciuda zapezii, parasi copacul, pentru a se refugia intre ramurile unui ulm stufos. "Nu ramane aici! Imi vei rupe frunzele", spuse el. Speriata, micuta pasare fugi pentru a se ascunde intr-un tufis, care insa o alunga fara zabava: "Nu te vreau aici! Imi vei murdari crengile!" Respinsa de toti copacii, pasarica se culca in zapada nemaiasteptand altceva decat sa moara. Deodata, vazu la cativa pasi de ea un brad care ii facea semn. Cu aripile ingreunate de frig, se tari inspre brad. "Aici nu trebuie sa te temi de nimic, voi avea eu grija de tine", spuse el. In seara de Craciun, un vant teribil sufla peste padure. Toti copacii isi pierdura frunzele sub puterea sa. Singur, bradul si le pastra, pentru ca adapostise micuta pasare bolnava. Iata de ce bradul este astazi pomul de Craciun, generos si protector, in jurul caruia ne strangem cu totii. |
 |
|
|
 |