Interviu cu ÎPS Teodosie : « SFÂNTUL ANTIPA MĂRTURISEŞTE ŞI SPIRITUL ORTODOX, DAR ŞI PE CEL ROMÂNESC »

 

Arhiepiscopul Tomisului ÎPS Teodosie face parte din acei arhierei înzestraţi de Dumnezeu cu un dar neobişnuit în a-şi apropia oamenii prin caracterul său prietenos, simplu si deschis şi printr-o prezenţă de spirit de invidiat. Le-a acordat toată cinstea celor 10 pelerini moldoveni care au însoţit moaştele Sfântului Antipa mesind împreună  cu ei, rugându-se cu ei şi călătorind alături de ei. În fiecare predică rostită de faţă cu creştinii basarabeni a menţionat unitatea spirituală dintre credincioşii de pe cele două maluri ale Prutului şi i-a îndemnat şi pe unii şi pe alţii să ignore « aceste graniţe artificiale între noi ». Venind în întâmpinarea tinerilor creştini de la „ICHTHYS-MOLDOVA” şi ASCOR, Constanţa, care s-au înţeles să-l aducă în Patrie sa pe Sf. Antipa, arhiepiscopul Teodosie a dispus ca moaştele acestuia să fie întâlnite conform rigorilor «protocolului de gradul zero» ceea ce a însemnat onorul gardei militare, fanfara şi intonarea imnului de stat al României. Chiar dacă avea un program supraîncărcat Înalt Prea Sfinţia sa a acceptat cu bunăvoinţă să discute cu noi despre semnificaţia acestui eveniment cu adevărat istoric.

Înalt Prea Sfinţite Teodosie, cum a fost posibila aducerea moaştelor acestui cunoscut Sfânt al neamului nostru la Constanţa şi ce a însemnat acest lucru pentru ortodocşii români ?

- Aducerea moaştelor Sfântului Cuvios Antipa Românul este un moment de mare sărbătoare spirituală pentru români. Români sînt şi în stânga Prutului, şi în dreapta Prutului, şi aici între Dunăre şi mare. Această acţiune a avut reuşită datorită relaţiilor între tinerii ortodocşi din Basarabia cu cei din Dobrogea. Eu salut cu multă bucurie această relaţie atât de frumoasă, care este şi între instituţiile de învăţământ din Chişinău şi din Constanţa. Faptul că acest lucru a avut loc la iniţiativa unor tineri este o dovadă că tinerii nu sînt dornici numai de ceea ce modernismul oferă de multe ori pasager, ci sînt dornici şi de valori netrecătoare. Aducerea sfintelor moaşte este un moment de întărire a legăturilor sufleteşti, frăţeşti şi de credinţă între noi. În ortodoxie credinţa adeseori îmbracă şi o haină naţională şi Sfântul Antipa este cel care mărturiseşte şi spiritul ortodox, dar şi cel românesc. Pentru noi a fost o întâlnire ca între fraţi care nu ne-am văzut de ceva vreme şi iată că am ajuns să ne vedem prin intermediul unei lumini nemuritoare a harului care sălăşluieşte în moaştele Sfântului Antipa. Acest moment este pentru noi o lumină a postului mare. Poate că n-ar fi fost posibilă această întâlnire într-o atmosferă duhovnicească atât de corespunzătoare, dacă n-ar fi fost perioada aceasta de post. Astfel încât, din ce în ce mai mult, ne convingem că Dumnezeu, atunci când noi facem rugăciuni şi jertfe, dă răspunsul copleşitor faţă de ceea ce noi aşteptăm. Aducerea sfintelor moaşte a întărit şi a înmulţit bucuria duhovnicească a postului mai mult decât ne-am închipuit. A însemnat o înălţare spirituală din partea celor ce au venit să ceară un ajutor duhovnicesc sau o lumină pentru viaţa lor, o trezire a conştiinţelor şi, în acelaşi timp, o întărire a conştiinţei româneşti şi ortodoxe.

- Înalt Prea Sfinţite, această lucrare comună a unor organizaţii de tineret din România şi Basarabia ar putea fi un început bun pentru o colaborare mai deschisă între creştinii de pe cele două maluri ale Prutului, dar şi pentru bisericile din care fac parte ?

- Cu siguranţă că este o temelie care se aşează parcă mai solid decât toate celelalte care s-au încercat până acum. S-au pus anumite temelii care s-au şubrezit, dar temelia pusă pe comuniunea sfinţilor va fi cea mai mare, şi mai ales pe lucrarea tinerilor care sunt viitorul acestei ţări şi care privesc fără anumite bariere sau prejudecăţi dialogul. Noi suntem români şi aici şi acolo. Trebuie de fapt, graniţele acestea artificiale puse între noi, să nu le mai simţim, să le ignorăm. Să ne întărim unii pe alţii, să ne bucurăm unii cu alţii în prezenţa noastră aici şi acolo la Chişinău. De aceea eu voi cultiva între tineri acest sentiment de preţuire şi de frăţietate faţă de toţi tinerii şi faţă de toţi oamenii români, mai ales din Basarabia, dar şi de pretutindeni.

- Din ceea ce am văzut noi aici, ne-a fost foarte clar că aducerea moaştelor Sfântului Cuvios Antipa Românul n-ar fi fost atât de bine organizată, dacă nu ar fi fost susţinerea arhiepiscopiei. Înţelegem că ASCOR Constanţa şi poate şi alte organizaţii ortodoxe de tineret se bucură de o susţinere fermă, frăţească, creştinească din partea arhiepiscopiei Tomisului. Vrem să ne spuneţi ce alte proiecte realizaţi împreună cu tineretul ortodox de aici ?

- Noi cu tineretul organizăm adeseori conferinţe chemând personalităţi de ştiinţă sau de spiritualitate care să întărească sufletul tinerilor, să-i ajute să nu păşească pe un făgaş strâmb, să-i ajute să-şi formeze personalitatea punându-le înainte valorile. Fără aceste valori noi nu putem să cultivăm tineretul nostru spre un viitor prosper, un viitor care să aducă mai multă înţelegere între oameni. Ce viziune poate fi mai curată decât cea care priveşte zestrea sufletului nostru – credinţa ortodoxă? Nu poate fi alta superioară! De aceea eu îi sprigin pe tineri şi îi voi sprigini întotdeauna, ca si pe ceilalţi creştini. Sigur că îi voi ajuta în mod special pe tineri pentru că ei au iniţiativa, la ei elanul este cu mult mai mare decât la oamenii în vârstă. Ei privesc într-un orizont mai larg, ei au mai multă energie şi această energie trebuie să fie folosită în scop pozitiv: pentru ei şi pentru semenii lor, care nu sînt încă stăpâniţi de acel suflu binefăcător al ortodoxiei. Prin acest puţin aluat al tinerilor constituiţi în organizaţii creştine vrem să dospim toată frământătura neamului nostru românesc, s-o dospim cu fermentul cel bun al Evangheliei Mântuitorului Hristos şi cu aureola Sfinţilor noştri, care ne arată unde trebuie să ne fie mintea, inima şi credinţa noastră.

 

A dialogat,

Igor Pînzaru,

Nicolae Fuştei,

Liudmila Covali.