Sfântul Antipa Românul a deschis o noua punte spirituala între românii ortodocsi de pe cele doua maluri ale Prutului

 

Duminica 17 aprilie, dupa un pelerinaj de 3 zile în România, moastele Sfântului Antipa Românul s-au întors la Chisinau împreuna cu un dar nepretuit din partea Arhiepiscopiei Tomisului – particele din moastele Sfintilor Mucenici Axion si Epictet. Moastele au fost întâmpinate cu multa cinste si dragoste de catre un sobor de preoti în frunte cu PS Dorimedont.

 

Cinstitele moaste ale acestor trei sfinti s-au aflat la Catedrala „Nasterea Domnului” pâna miercuri, timp în care mai multi credinciosi din capitala s-au închinat cu evlavie, dupa care ele au fost duse la manastirea „Sfântul Gheorghe” din Suruceni. Aceasta actiune fara precedent în istoria relatiilor dintre credinciosii din Mitropolia Moldovei si Patriarhia Româna a fost organizata de catre ASCOR (Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Români) filiala Constanta si Asociatia tinerilor ortodocsi din Republica Moldova „ICHTHYS-MOLDOVA”. Demersurile tinerilor ortodocsi au fost sustinute cu toata dragostea de maica Epistimia Goncearenco, egumena manastirii „Sfântul Gheorghe”, din Suruceni unde se afla moastele Sfântului Antipa.

Astfel de actiuni comune dintre românii ortodocsi de pe cele doua maluri ale Prutului au fost cu neputinta pâna acum, din cauza binecunoscutei situatii ce s-a creat în urma conflictelor iscate dupa aparitia Mitropoliei Basarabiei. Delegatia basarabeana a fost primita cu multa caldura de miile de credinciosi români, traind din plin bucuria regasirii. Puteai vedea lacrimi de bucurie, mai ales pentru ca majoritatea românilor, prada dezinfromarii, au trait pâna acum cu impresia ca în Mitropolia Moldovei, care reprezinta majoritatea ecleziala din Basarabia, nici macar nu se vorbeste româneste.

Înalt Prea Sfintitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost alaturi de fratii basarabeni în toate aceste zile. Înalt Prea Sfintia Sa, citat de „Observatorul” de Constanta a mentionat: „Aducerea moastelor în ziua Canonului Sfântului Andrei Criteanul este un moment providential care a putut fi realizat cu sprijinul tinerilor din Basarabia si din Constanta pentru ca suntem o singura tara, o singura limba si o singura credinta”. 

Ieromonahul basarabean  Savatie Bastovoi, în cuvântul adresat credinciosilor români din catedrala arhiepiscopala  a remarcat: „Ceea ce n-au izbutit sa realizeze oarecând poetii si oamenii politici prin podurile de flori, astazi cu multa smerenie, simplitate si dragoste a savârsit Sfântul Antipa. Podul care s-a facut azi nu este unul trecator, ci este unul al rugaciunii si al dragostei pe care dintotdeauna s-a sprijinit Biserica. Caci daca este a ne uni în ceva, aceasta unire este în Hristos si în sfintenie”.

Unul din locurile pelerinajului cu moastele Sfântului Antipa a fost si manastirea Techirghiol, unde este duhovnic binecunoscutul Parinte Arsenie Papacioc, care a declarat: „Între noi nu exista poduri, ci doar aripi!”

Evenimentul a fost mediatizat pe larg de catre Mass Media româneasca.

Sfântul Antipa s-a nascut acum 200 de ani în satul Calapodesti din judetul Bacau. Tânar fiind a plecat de acasa într-un pelerinaj în scopul ajutorarii oamenilor nevoiasi. Si-a petrecut viata monahala la Muntele Athos si mai apoi la Valaam si a fost cunoscut ca vindecator al celor bolnavi, ramânând în amintirea tuturor drept „Sfîntul Pacii”.

 

Igor Pînzaru

Nicolae Fustei

Liudmila Covali

ÎPS Teodosie : « SFÂNTUL ANTIPA MARTURISESTE SI SPIRITUL ORTODOX, DAR SI PE CEL ROMÂNESC »

 

Arhiepiscopul Tomisului ÎPS Teodosie face parte din acei arhierei înzestrati de Dumnezeu cu un dar neobisnuit în a-si apropia oamenii prin caracterul sau prietenos, simplu si deschis si printr-o prezenta de spirit de invidiat. Le-a acordat toata cinstea celor 10 pelerini moldoveni care au însotit moastele Sfântului Antipa mesind împreuna  cu ei, rugându-se cu ei si calatorind alaturi de ei. În fiecare predica rostita de fata cu crestinii basarabeni a mentionat unitatea spirituala dintre credinciosii de pe cele doua maluri ale Prutului si i-a îndemnat si pe unii si pe altii sa ignore « aceste granite artificiale între noi ». Venind în întâmpinarea tinerilor crestini de la „ICHTHYS-MOLDOVA” si ASCOR, Constanta, care s-au înteles sa-l aduca în Patrie sa pe Sf. Antipa, arhiepiscopul Teodosie a dispus ca moastele acestuia sa fie întâlnite conform rigorilor «protocolului de gradul zero» ceea ce a însemnat onorul gardei militare, fanfara si intonarea imnului de stat al României. Chiar daca avea un program supraîncarcat Înalt Prea Sfintia sa a acceptat cu bunavointa sa discute cu noi despre semnificatia acestui eveniment cu adevarat istoric.

Înalt Prea Sfintite Teodosie, cum a fost posibila aducerea moastelor acestui cunoscut Sfânt al neamului nostru la Constanta si ce a însemnat acest lucru pentru ortodocsii români ?

- Aducerea moastelor Sfântului Cuvios Antipa Românul este un moment de mare sarbatoare spirituala pentru români. Români sînt si în stânga Prutului, si în dreapta Prutului, si aici între Dunare si mare. Aceasta actiune a avut reusita datorita relatiilor între tinerii ortodocsi din Basarabia cu cei din Dobrogea. Eu salut cu multa bucurie aceasta relatie atât de frumoasa, care este si între institutiile de învatamânt din Chisinau si din Constanta. Faptul ca acest lucru a avut loc la initiativa unor tineri este o dovada ca tinerii nu sînt dornici numai de ceea ce modernismul ofera de multe ori pasager, ci sînt dornici si de valori netrecatoare. Aducerea sfintelor moaste este un moment de întarire a legaturilor sufletesti, fratesti si de credinta între noi. În ortodoxie credinta adeseori îmbraca si o haina nationala si Sfântul Antipa este cel care marturiseste si spiritul ortodox, dar si cel românesc. Pentru noi a fost o întâlnire ca între frati care nu ne-am vazut de ceva vreme si iata ca am ajuns sa ne vedem prin intermediul unei lumini nemuritoare a harului care salasluieste în moastele Sfântului Antipa. Acest moment este pentru noi o lumina a postului mare. Poate ca n-ar fi fost posibila aceasta întâlnire într-o atmosfera duhovniceasca atât de corespunzatoare, daca n-ar fi fost perioada aceasta de post. Astfel încât, din ce în ce mai mult, ne convingem ca Dumnezeu, atunci când noi facem rugaciuni si jertfe, da raspunsul coplesitor fata de ceea ce noi asteptam. Aducerea sfintelor moaste a întarit si a înmultit bucuria duhovniceasca a postului mai mult decât ne-am închipuit. A însemnat o înaltare spirituala din partea celor ce au venit sa ceara un ajutor duhovnicesc sau o lumina pentru viata lor, o trezire a constiintelor si, în acelasi timp, o întarire a constiintei românesti si ortodoxe.

- Înalt Prea Sfintite, aceasta lucrare comuna a unor organizatii de tineret din România si Basarabia ar putea fi un început bun pentru o colaborare mai deschisa între crestinii de pe cele doua maluri ale Prutului, dar si pentru bisericile din care fac parte ?

- Cu siguranta ca este o temelie care se aseaza parca mai solid decât toate celelalte care s-au încercat pâna acum. S-au pus anumite temelii care s-au subrezit, dar temelia pusa pe comuniunea sfintilor va fi cea mai mare, si mai ales pe lucrarea tinerilor care sunt viitorul acestei tari si care privesc fara anumite bariere sau prejudecati dialogul. Noi suntem români si aici si acolo. Trebuie de fapt, granitele acestea artificiale puse între noi, sa nu le mai simtim, sa le ignoram. Sa ne întarim unii pe altii, sa ne bucuram unii cu altii în prezenta noastra aici si acolo la Chisinau. De aceea eu voi cultiva între tineri acest sentiment de pretuire si de fratietate fata de toti tinerii si fata de toti oamenii români, mai ales din Basarabia, dar si de pretutindeni.

- Din ceea ce am vazut noi aici, ne-a fost foarte clar ca aducerea moastelor Sfântului Cuvios Antipa Românul n-ar fi fost atât de bine organizata, daca nu ar fi fost sustinerea arhiepiscopiei. Întelegem ca ASCOR Constanta si poate si alte organizatii ortodoxe de tineret se bucura de o sustinere ferma, frateasca, crestineasca din partea arhiepiscopiei Tomisului. Vrem sa ne spuneti ce alte proiecte realizati împreuna cu tineretul ortodox de aici ?

- Noi cu tineretul organizam adeseori conferinte chemând personalitati de stiinta sau de spiritualitate care sa întareasca sufletul tinerilor, sa-i ajute sa nu paseasca pe un fagas strâmb, sa-i ajute sa-si formeze personalitatea punându-le înainte valorile. Fara aceste valori noi nu putem sa cultivam tineretul nostru spre un viitor prosper, un viitor care sa aduca mai multa întelegere între oameni. Ce viziune poate fi mai curata decât cea care priveste zestrea sufletului nostru – credinta ortodoxa? Nu poate fi alta superioara! De aceea eu îi sprigin pe tineri si îi voi sprigini întotdeauna, ca si pe ceilalti crestini. Sigur ca îi voi ajuta în mod special pe tineri pentru ca ei au initiativa, la ei elanul este cu mult mai mare decât la oamenii în vârsta. Ei privesc într-un orizont mai larg, ei au mai multa energie si aceasta energie trebuie sa fie folosita în scop pozitiv: pentru ei si pentru semenii lor, care nu sînt înca stapâniti de acel suflu binefacator al ortodoxiei. Prin acest putin aluat al tinerilor constituiti în organizatii crestine vrem sa dospim toata framântatura neamului nostru românesc, s-o dospim cu fermentul cel bun al Evangheliei Mântuitorului Hristos si cu aureola Sfintilor nostri, care ne arata unde trebuie sa ne fie mintea, inima si credinta noastra.

 

A dialogat,

Igor Pînzaru,

Nicolae Fustei,

Liudmila Covali.