NELINISTIT ESTE SUFLETUL NOSTRU PÂNA NU SE ÎNTOARCE IARASI LA TINE DOAMNE
Lectia
a X: IIstoria Simbolurilor de credinta
3. Istoria Crezului Niceo-constantinopolitan
Simbolul de credinta este
textul de credinta al crestinismului, deoarece a
reusit sa reconcilieze
conceptia monoteista cu
conceptia trinitara
despre Dumnezeu. Si este
înfatisarea pe scurt a învataturii pe
care crestinul trebuie s-o cunoasca, s-o primeasca
cu credinta si s-o marturiseasca.
La originea textului de la Niceea
(sinodul din 325)
se afla "crezurile" baptismale
folosite în Siria, Palestina si mai ales în Cezareea.
Simbolul credintei elaborat
la Sinodul din Niceea este si un rezultat
al luptei crestinilor ortodocsi cu
diferite devieri de la
dreapta credinta. Astfel
ca expresia "de o fiinta cu Tatal" este un
raspuns dat lui Arius, care
afirma ca fiul este
creat, deci nu
este de fiinta" cu Tatal. Arius
(Arie) a fost combatut de
catre episcopul Alexandriei,
Alexandru, care îl exomunica
înca în 323.
Arie se refugie în Asia Mica,
la Cezarea,
unde având protector pe episcopul Eusebiu, prieten cu
împaratul, putea sa-si raspândeasca mai
departe erezia. Cei 318 Sf. Parinti
adunati la Niceea, în anul 325, au elaborat
primele 7 articole, ale Simbolului de
credinta, care stabilesc învatatura
credintei de totdeauna a Bisericii, aratând ca Fiul
este de
o fiinta cu
Tatal; nascut din veci din
Tatal si nu creat înainte de timp, cum spunea Arie. La sinodul din Niceea s-a primit si un paragraf special cu o
formula de anatema: "Cât priveste pe cei care spun
ca ar fi fost un timp în
care El (Fiul) nu
era si ca înainte
de a fi fost nascut El n-ar fi existat,
si ca el a fost adus în existenta din nimic,
sau cei care afirma ca Fiul
lui Dumnezeu este creat sau ca este supus stricaciunii si
schimbarii, pe acestia Biserica
îi anatematizeaza".
Mai târziu apare erezia
lui Macedonie, care sustinea ca Sfântul Duh
este unul din duhurile sau
îngerii slujitori ai lui Dumnezeu.
De aceea pentru combaterea
învataturii gresite, este convocat Sinodul ecumenic
din Constantinopol
(381) la care au participat 150 de Sf. Parinti. Participantii la
sinod au elaborat ultimele cinci articole ale Simbolului de
credinta, care se ocupa
cu învatatura despre dumnezeirea deplina a Duhului cu Tatal si
cu Fiul, folosind expresii biblice
referitor la a
treia persoana a
Sfintei Treimi: "Domn,
datator de
viata" (II Cor.
3,6,17); "Care din
Tatal purcede" (In 15,26), "Care a vorbit prin prooroci"(II
Pt. 1,21), la fel si de
învatatura despre Sf.
Biserica, Sfintele Taine, învierea mortilor si
viata vesnica:
Simbolul de credinta elaborat la sinoadele din Niceea,
convocat în 325 de catre
împaratul
Constantin, si cel
din Constantinopol din 381, convocat de împaratul Teodosie, a
fost recunoscut de Sinodul ecumenic din Calcedon, din 451,
ca o expresie autentica a
credintei Bisericii ecumenice
si recomandat ca cea mai înalta autoritate si
norma de credinta
în Biserica.
Continutul
Simbolului de credinta
Actualul Simbol al Credintei
reprezinta învatatura de credinta descoperita de Dumnezeu si
formulata de catre Biserica sub asistenta Duhului
Sfânt, învatatura cu privire la Sfânta
Treime si la mântuirea
noastra în Hristos
si în Biserica prin harul Sfintelor Taine.
Simbolul credintei Bisericii
Ortodoxe are 12 articole, fiecare
dintre care este consacrat unui anume dogmat de
credinta a Bisericii Ortodoxe: Sf. Treimi, Tatalui,
Fiului si Sf. Duh., Bisericii, Sfintelor Taine s.a.
Astfel 1-l
Articol:"Cred întru
unul Dumnezeu, Tatal atottiitorul, Facatorul cerului
si a pamântului,
vazutelor tuturor si nevazutelor"-
marturiseste despre Dumnezeu Tatal si crearea lumii;
Al 2-lea Articol: "Si
întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care
din Tata S-a
nascut mai înainte
de toti vecii; Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu
adevarat, nascut nu
facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin care
toate s-au facut" - vorbeste despre a
doua ipostasa a Sf. Treimi - Fiul lui Dumnezeu;
Al 3-lea Articol: "Care pentru
noi oamenii si pentru a
noastra mântuire, S-a pogorât din ceruri si S-a
întrupat de la Duhul Sfânt
si din Maria Fecioara si S-a facut om" - ne
spune despre întruparea lui Dumnezeu;
Al 4-lea Articol: "Si S-a rastignit pentru noi în zilele
lui Pontiu Pilat, si a patimit si S-a îngropat" -
vorbeste despre chinurile Domnului si mântuirea
neamului omenesc;
Al 5-lea Articol: "Si
a înviat a treia zi dupa Scripturi"
- ne spune despre învierea lui Iisuss Hristos;
Al 6-lea Articol: "Si
S-a suit la ceruri
si sade de-a dreapta Tatalui" - ne
spune despre urcarea
la ceruri a Mântuitorului;
Al 7-lea Articol: "Si iarasi va
sa vina cu
slava, sa judece viii si mortii, a Carui împaratie
nu va avea sfârsit"- marturiseste ca Iisus
Hristos va reveni ca judecator drept
al celor vii si a
celor morti si
ca va întemeia o împaratie spirituala
vesnica;
Al 8-lea Articol: "Si întru Duhul
Sfânt, Domnul de viata
facatorul, Care din Tatal purcede, Cel ce împreuna cu
Tatal si cu Fiul este închinat si slavit, Care a
grait prin prooroci" - ne spune despre a 3-a ipostasa
a Sfintei Treimi, Despre Duhul
Sfânt ca este Domn,
adica Dumnezeu careia i se cuvine aceeasi marire ca
si Tatalui si Fiului. Mai
marturisim aici ca Duhul
purcede din Tatal si ca este de viata facatorul;
Al 9-lea Articol: "Întru una,
sfânta,
soborniceasca si apostoleasca Biserica"- marturisim despre Sfânta Biserica ca este
una, sfânta, soborniceasca si apostoleasca;
Al 10 Articol: "Marturisesc un
Botez întru iertarea pacatelor" - cuprinde
marturisirea despre Taina Botezului,
si prin aceasta despre
Sfintele Taine, sau despre puterea si lucrarea
sfintitoare a Bisericii;
Al 11 Articol: "Astept
învierea mortilor" -
spune despre credinta
în învierea mortilor;
Al 12 Articol: "Si
viata veacului ce
va sa fie"- ne vorbeste despre viata
vesnica ce va fi
dupa a doua venire a Mântuitorului.
Din
scurta privire asupra
textului Simbolului Credintei
vedem ca "Crezul" poate
fi conceput ca
un scurt conspect al
învataturii
de credinta a Bisericii Ortodoxe, deoarece în el se
vorbeste despre cele mai
importante momente ale
învataturii despre Dumnezeu, creatie, pronia lui Dumnezeu pentru
creatie si despre
sfârsitul lumii. Astfel despre Dumnezeu ne
vorbesc 3 articole ale Simbolului de
credinta: Despre Dumnezeu Tatal,
vorbeste Art.1; despre
Dumnezeu Fiul - Art. 2, despre Dumnezeu Sfântul Duh, vorbeste Art.
6.
Creare lumii este examinata
în Art. 1, cauza întruparii Domnului este
data în Art.3;4. Despre sfârsitul lumii si
viata ce va fi se vorbeste în Art.7, 11, 12.
Fiind constienti de
importanta pe care
o prezinta Simbolul
de credinta se
impune datoria fiecarui
crestin de a cunoaste
continutul Crezului, spre a putea
marturisi credinta cu voce
tare în cadrul Sfintei
Liturghii, sau când cineva este
chemat ca nas, în numele
fiului sau duhovnicesc;
cât si adâncirea
învataturii de credinta cuprinsa în
Crez, spre a fi "totdeauna gata de raspuns oricui cere socoteala
de credinta noastra" (I Petru 3,15).
Pe lânga
cunoasterea credintei sale,
crestinul ortodox este dator
si sa o traiasca,
împlinind-o în fapte. "Fara fapte credinta este
moarta" spune Sf. Apostol Iacob (Iacob 2,19-20), asemenea pomului care nu aduce roade. Nu este suficient, sa marturisim numai credinta
mântuirii în Biserica prin harul Sfintelor Taine, ci se impune
sa si conlucram neîntrerupt cu harul divin, spre curatia de pacat si
înnoirea continua în
bine. "Nu oricine
îmi zice mie: Doamne! Doamne!
- arata Mântuitorul -
va veni în împaratia
cerurilor, ci cel ce face voia
Tatalui meu cel ce este în ceruri" (Matei 7,21).
În conformitate cu cele
expuse mai sus a fost alcatuit si cursul nostru de Catehizare care
cuprinde urmatoarele teme: