Cum e corect să sărbătorim Naşterea Domnului?

 

De ce sărbătorim Anul Nou înainte Crăciuneui?

Astăzi unii creştini ortodocşi sărbătoresc Naşterea Domnului pe stilul noi , iar alţii rămân fideli stilului vechi.

Dar cum ar fi corect, am încercat să aflăm opinia a doi clerici: Pr. Octavian Moşin, profesor la Academia Teologică din Chişinău şi a pr.   Ioan Ciuntu de la biserica „Sf. Teodora de la Shihla” din Chişinău.

Pr. Moşin: Referitor la întrebarea de ce sărbătorim întâi Anul Nou şi apoi Naşterea Domnului, trebui să menţionez că Anul Nou nu este o sărbătoare religioasă, de aceea n-ar trebui  să fie legată de   problema stilului.

De ce sărbătorim după stilul vechi, pentru că este o  categorie de oameni, membri activi ai Bisericii, care s-au deprinşi cu acest ritm liturgic al Bisericii, iar  trecerea Bisericii noastre  la stilul nou pentru sărbătorile cu dată fixă, ar  fi un şoc o reacţie  dureroasă.

Părintele Moşin spune că trecerea la stilul nou s-ar putea  rezolva, dar numai în cazul în care  se vor pronunţa în marea lor majoritate credincioşii. Adică ar fi adoptată o decizie  la nivelul întregii comunităţi şi nu ar fi  doar o doleanţă a  unor indivizi oricât de  bine  intenţionaţi ar fi aceştia.

Pe de altă parte  părintele  protoiereu Ioan Ciuntu  consilier pentru probleme  de cultură şi relaţii cu mas-media  al Mitropoliei Basarabiei  consideră că  menţinerea diferenţei  dintre calendarul bisericesc  şi cel laic nu este lucrul cel mai potrivit.

Pr. Ioan Ciuntu: Vedeţi cum se întâmplă. D-stă de pe loc plecaţi cu două săptămâni înapoi.  Ori nu poate să trăiască omul  în două timpuri odată.  Este anormală situaţia  când este ruptura aceasta. Părintele Ciuntu ne-a amintit  că în perioada interbelică  aproape toate parohiile ortodoxe din Basarabia  au adoptat stilul nou  şi s-au întors la cel  vechi numai odată cu revenirea în spaţiul  de influenţă a Bisericii Ortodoxe Ruse, după anexarea Basarabiei la URSS  în 1944. 

După ce  la începutul secolului trecut  s-a cramponat în tradiţie pentru a se disocia  de puterea  bolşevică care adoptase calendarul gregorian, Biserica Rusă  vroia, potrivit părintelui Ciuntu  să renunţe la stilul  vechi. Patriarhia de la Moscova  intenţiona  să treacă la stilul nou treptat  eliminând câte o zi pe an  din cele 13 zile  care fac astăzi diferenţa dintre cele două calendare  încercând astfel să învingă  împotrivirea  imensei şi destul de conservatoarei  provincii ruseşti. 

Cel de al doilea război mondial a anihilat acest plan, susţine  părintele Ciuntu:  O mare parte  din biserici se află în Patriarhia Rusă, iar Patriarhia Rusă ne le permite  să treacă la stilul nou.  Aceasta va fi atâta timp cât  sunt interese politice la mijloc  şi de aici se nasc toate celelalte.

Cu toate acestea chiar şi Mitropolia Moldovei acceptă  mai multe parohii din lunca Prutului  care tradiţional urmează  rânduiala sărbătorilor după stilul   nou, ne-a comunicat  părintele Ioan Ciuntu, fapt confirmat şi de părintele Octavian Moşin.  Vom menţiona în final  că după congresul interortodox  de la Constantinopol din 1923  majoritatea Bisericilor Ortodoxe  Autocefale şi-au racordat  calendarul la cel laic.  Astfel astăzi urmează stilul nou: Patriarghia Ecumenică,  Bisericile din  Grecia şi Albania, Arhiepiscopia  Ciprului, Biserica  Ortodoxă din Polonia, Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Alexandriei, Mitropolia Ortodoxă a Cehiei şi pământurilor Slovace, Patriarhia Bulgară. Au rămas pe stilul vechi: Patriarhia Ierusalimului,   Patriarhia Georgiei (Gruzină), Patriarhia Sârbă, Patriarhia Rusă; Muntele Athos ş.a.

PS. Acest material difuzat la postul de radio „Europa Liberă” necesită unele explicaţii.

Trecerea la stilul nou nu a fost chiar atât de uşoară  şi fără consecinţe. Are dreptate părintele Octavian Moşin care afirmă că trecerea la stilul nou ar putea aduce la dezbinare în Biserică. Este ştiu că o parte din credincioşii Bisericilor  Română, Bulgară, Greacă  ş.a. au refuzat trecerea la  stilul nou  astfel a luat naşterea mişcarea „stiliştilor””, ceea ce  a adus la  dezbinare în Bisericile menţionate mai sus, dezbinare care  nu a putut fi vindec nici până în prezent.

De fapt şi Basarabia a ştiut de fenomenul „stiliştilor”, că aceştia erau o problemă pentru Biserica din Basarabia o mărturisesc materiale publicate în revista „Luminătorul” în perioada interbelică. Într-adevăr preoţii slujeau pe stilul nou, dar  întâmpinau rezistenţă împotrivirea din partea credincioşilor, care nu veneau la biserică.

Referitor la afirmaţia că nu este normal să sărbătorim Anul Nou în post, putem spune că  Biserica începe anul nou la 1 septembrie, începutul indictionului, iar la 1 ianuarie este o sărbătoare laică, lumească. Ori Biserica nu este datoare să se acomodeze la sărbătorile lumeşti, căci în acest caz ar trebuie să celebreze şi ziua de  8 martie,  1 mai şi 7 noiembrie. Dacă am accepta logica celor care vor  să sincronizeze calendarul bisericesc cu cel laic, ar trebui să mutăm  Postul Mare, căci „ziua internaţională a femeii”,  8 martie, cade aproape întotdeauna în Postul Mare.

De fapt  încă  nu am auzit nici un argument serios pentru  a  schimba calendarul, în afară de cel că „trebuie să fim în rând cu lumea”. Dar credem că acest agrement este mai degrabă o exprimare a sentimentului inferiorităţii pe care îl au unii. Dar aceasta este problema lor, şi nu trebuie să o pună pe spinarea Bisericii.