Pastorală la Naşterea Domnului cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, Vladimir Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove

 

P.S. Episcopi, P.C. Blagocini, P.C. Preoţi şi Diaconi, cinului monahal şi tuturor binecredincioşilor creştini din de Dumnezeu păzită Biserica Ortodoxă din Moldova

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi binecredincioşilor creştini din de Dumnezeu păzită ţara noastră Moldova, har, milă şi pace de la Dumnezeu-Tatăl, iar de la noi arhierească binecuvântare.

Dacă Fiul lui Dumnezeu nu S-ar fi întrupat,

noi n-am fi avut îndreptăţirea să zugrăvim icoana Sa

şi nu numai a Mântuitorului, ci şi celelalte

sfinte icoane: a Maicii Domnului şi ale Sfinţilor.

(Sfântul Ioan Damaschin)

IUBIŢI FII DUHOVNICEŞTI

Naşterea Fiului lui Dumnezeu cu trup din pururea Fecioara Maria este fapta iubirii lui Dumnezeu faţă de omul îndepărtat de El prin păcatul neascultării, al închinării şi slujirii făpturilor şi nu Făcătorului cerului şi al pământului.

Ne-am pregătit sufleteşte pentru întâmpinarea sărbătorii Naşterii Domnului prin post, rugăciune, spovedanie, împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, prin faptele de milostenie şi cercetarea Sfintei Biserici.

La auzul cântării „Hristos se naşte slăviţi-L; Hristos din ceruri întâmpinaţi-L...” începând cu Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, păşim sufleteşte în atmosfera premergătoare Naşterii Domnului. Colindele din seara de ajun al Crăciunului au umplut potirul inimilor noastre de bucuria mântuirii pe care ne-a adus-o Fiul lui Dumnezeu prin Naşterea Sa cu trupul.

PREA IUBIŢI PĂRINŢI SLUJITORI, DREPT-MĂRITORI CREŞTINI,

Ne reîntâlnim, cei mai mulţi, în sfintele biserici şi în cadrul Sfintei Liturghii şi primim astăzi atât cuvântul de învăţătură îndătinat, cât şi pe Cuvântul Însuşi, pe Cel născut din Fecioara Maria în peştera Betleemului, acum două milenii.

Îl primim, aşadar, ca strămoşii, cu toate darurile cuviincioase pregătite cu grijă, ca magii, ca şi păstorii de odinioară, adunând astăzi în noi toată zestrea sufletească a creştinului care ştie că Iisus Hristos S-a născut „pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire” (Crezul).

Aducem însă şi prin noi înşine toată lucrarea şi toată viaţa noastră Mântuitorului nou-născut şi aşezat în ieslea sărăcăcioasă, ca un prunc, căci aşa cum spun Sfinţii Părinţi, la Crăciun, „Dumnezeu S-a făcut Om, ca pe om să-l facă Dumnezeu”, după har.

Nu pot lipsi între daruri manifestările de bucurie ale colindătorilor, datinile moldovenilor şi, mai presus de toate, starea noastră îmbunătăţită, curăţirea sufletească de păcate, prin post, prin rugăciune şi prin fapte bune.

Acum, de sărbătoarea Naşterii Domnului, mulţi oameni au obiceiul frumos de a-şi vizita cu bucurie părinţii, iar părinţii au obiceiul de a-şi vizita cu bucurie copiii care locuiesc în altă parte. Se cuvine, însă, ca această bucurie să fie adusă şi acelor persoane care sunt singure sau triste: bolnavi, bătrâni, orfani, săraci. Oricine poate deveni ca un frate sau ca o soră, ca o mamă sau ca un tată, ca un fiu sau ca o fiică pentru semenul său, dacă îl ajută la nevoie.

Prin acest ajutor, iubirea părintească a lui Dumnezeu-Tatăl care s-a arătat nouă prin Naşterea Fiului Său Iisus Hristos transformă „peştera” sufletului nostru în casă de oaspeţi şi cer luminos. Astfel vom înţelege cum taina Naşterii Mântuitorului poate face din străini – prieteni, iar pe oamenii îndepărtaţi îi apropie. Şi pentru că Betleem însemnează în limba Sfintei Scripturi „Casa pâinii”, adică a Euharistiei şi a dărniciei, sărbătoarea Naşterii Domnului este şi sărbătoarea dărniciei, a darurilor noastre oferite altora ca răspuns la Darul lui Dumnezeu arătat nouă în Hristos (Ioan 3, 16).

IUBIŢI FRAŢI ŞI SURORI ÎN DOMNUL,

SĂRBĂTOAREA Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos din Maica pururea Fecioară este o bucurie şi o binecuvântare pentru toţi oamenii, dar mai ales pentru femeile şi pentru familiile în care este preţuită frumuseţea vieţii curate, a fecioriei şi a castităţii, cât şi frumuseţea demnităţii sau vredniciei de a fi mamă bună.

Fericite sunt familiile în care se simte bucuria prezenţei ocrotitoare şi luminătoare de suflete a Maicii Domnului.

Fericite sunt tinerele fete din familiile care trăiesc în credinţă, în rugăciune şi în înţelegerea vieţii ca dar al lui Dumnezeu.

Fericite sunt mamele care consideră naşterea de prunci ca mare dar şi binecuvântare de la Dumnezeu, ca demnitate umană şi maturitate spirituală în iuire jertfelnică. Acestora,  Sfântul Apostol Pavel le spune: „(Femeia) se va mântui prin naştere de fii, dacă va stărui, cu înţelepciune în credinţă, în iubire şi în sfinţenie” (1 Timotei 2, 15).

FRAŢI CREŞTINI,

Lumea de azi, ca şi cea de ieri, precum şi cea de mâine, se împarte în cei ce L-au primit şi-L primesc pe Hristos şi cei ce nu L-au primit şi nu voiesc să-L primească. În sensul vieţii celei adevărate pe acest pământ, precum şi în perspectiva veşniciei, nu există altă deosebire mai clară între oameni.

Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, prin predica Sfântului Andrei şi prin atâtea generaţii de martiri şi mărturisitori ai credinţei ortodoxe, moldovenii sunt dintre cei ce L-au primit pe Hristos din începuturile existenţei lor. Naşterea lui Hristos şi Învierea Sa din morţi au fost fundamente centrale ale vieţuirii noastre naţionale în curgerea istoriei. Recunoştinţă adâncă lui Dumnezeu se cuvine pentru această sfântă moştenire!

Cu adevărat, sfântă este moştenirea credinţei primită prin predică apostolică, trăită atât de adânc prin viaţa atâtor mii de sihastri, arhierei, preoţi sau credincioşi de-a lungul veacurilor. Responsabilitatea faţă de această moştenire în sensul trăirii ei autentice este, de asemenea, tot atât de mare.

Sărbătorile Naşterii Domnului şi Anului Nou 2005 sunt prilej sfânt de a mulţumi lui Dumnezeu pentru binefacerile primite în anul 2004, rugându-l totodată să binecuvânteze anul care vine.

Anul 2004, consacrat domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost un an de omagiere a evlaviosului voievod pentru măreţele-i fapte de vitejie şi de apărare a credinţei şi Patriei străbune. Se ştie că după fiecare bătălie Ştefan cel Mare avea obiceiul de a ridica o biserică sau o mănăstire, lăsându-ne drept moştenire 44 de locaşuri sfinte ce au contribuit, de-a lungul secolelor, la întărirea vieţii spirituale ortodoxe.

Constatăm cu bucurie că în anul care pleacă în istorie a avut loc un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă din Moldova şi pentru toţi creştinii. Pentru prima dată în Moldova, în a. 2004, la Chişinău a văzut lumina tiparului Cartea Cărţilor – Biblia. De acum înainte Sfânta Scriptură nu va lipsi în casele credincioşilor însetaţi de Cuvântul lui Dumnezeu.

În această noapte de Crăciun să rămânem în biserică pentru a ne ruga frăţeşte împreună şi a ne bucura împreună, adresându-ne apoi unii altora urări de tot binele.

Cu prilejul sărbătorilor Naşterii Domnului şi Anului Nou, vă adresăm urarea tradiţională „La mulţi ani!”, dorindu-vă sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, precum şi ajutor mult de la Dumnezeu în toată fapta cea bună!

„Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu-Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!” (2 Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător şi doritor de tot binele,

+Vladimir

MITROPOLITUL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Naşterea Domnului 2004/2005

Chişinău