Umblatul cu capra

 

Acest obicei tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt locuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra e denumita "brezaia" (din cauza infatisarii pestrite a mastii) si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou. Capra se alcatuiese dintr-un lemn scurt, cioplitin forma de cap de capra, care se inveleste cu hartie rosie. Peste aceasa hartie se pune o alta hartie neagra, marunt taiata si incretita in forma parului. In loc de aceasta se poate lipi si o piele subtire cu par pe ea.

In dreptul ochilor se fac in lemn doua scobituri unde se pun doua boaba de fasole mari, aloe, cu pete negre, peste care se lipeste hartia neagra cu incretituri sau pielea cu par. In loc de urechi, capra are doua gavane de lingura. Pe ceafa are patru cornite, frumos impodobite cu hartie colorata, pe care se afla insirate siraguri de margele sau hurmuzi. In dosul coarnelor se afla o oglinda care rasfrange foarte mandru lumina de pe la casele unde intra capra noaptea. In cele doua falci de sus ale capului, se pune falca de jos, care se misca in jurul unui cui care nu se vede. Aceasta falca este imbracata la fel ca si capul. Sub ceafa este o gaura in care se pune un bat lung de un cot, de care se tine capra. De partea de dinaintea falcii de jos se afla atarnat un clopotel, iar de partea de dinapoi se afla legata o sarma. Daca aceasta sarma se lasa sloboda, partea de dinaintea falcii de jos atarna si astfel gura caprei se deschide. Daca s-ar trage scurt de sarma, gura caprei s-ar inchide printr-o clampaneala seaca, de lemn. Fireste clopotelul suna. Atat batul, cat si sarma sunt aoperite cu un sac de forma tronconica, de panza groasa de sac, care, spe a sta umflata si a acoperi astfel pe cel ce va tine capra de bat, va clampani-o si va juca-o, are legate pe dinauntru niste cercuri de sarma sau de lemn.
Masca este insotita de o ceata zgomotoasa, cu nelipsitii lautari ce acompaniaza dansul caprei. Capra salta si se smuceste, se roteste si se apleaca, clampanind ritmic din falcile de lemn. Un spectacol autentic trezeste in asistenta fiori de spaima. Mult atenuat in forma sa citadina actuala, spectacolul se remarca mai ales prin originalitatea costumului si a coregrafiei. Cercetatorii presupun ca dansul caprei, rpecum si alte manifestari ala mastilor (caiutii-feciori travestiti in crai, turca-masca de taur ..), intalnite in satele romanesti la vremea Craciunului provin din ceremoniile sacre arhaice inchinate mortii si renasterii divinitatii.