Dacii - istorie şi civilizaţie
Menu:
ZONA MUNTIILOR ORASTIEI
1. Centrul Daciei
- Zona Muntiilor Orastiei a reprezentat, in perioada dintre secolul I i.Hr. si sec I d.Hr., centrul politic, economic, militar si spiritual al Daciei, cunoscand cea mai avansata si infloritoare forma a civilizatiei dacice.
- Aceasta regiune a fost favorizata datoriita prezentei aici a bogatelor zacaminte de fier, dar si a muntelui sacru al dacilor, Cogaionon (identificat, astazi, cu muntele Sarmizegetusei).
2. Cadru geografic. Resurse
- Zona Muntiilor Orastiei este delimitata de raurile Strei, Mures si Sebes.
- Denumirea geografica a muntiilor este acceea de Muntii Sureanu; acesti munti au mai multe varfuri de 1900-2000 m. (Numele de Muntii Orastiei este folosit de istorici si arheologi).
- Pe langa fier, muntii nu puteau furniza locuitoriilor hrana necesara si nici piatra pentru constructii (pentru ca cea care se gasea era prea sfaramicioasa). De aceea hrana era adusa din asigurata de valea fertila a Muresului, iar blocurile de piatra era aduse de la distante de mai multe zeci de km (calcarul de langa localitatea actuala, Calan, iar andezitul de langa Simeria).
3. Vestiigiile dacice
- In aceasta regiune, dacii au construit aatat fortarete (Costesti - Cetatuie, Blidaru, Piatra Rosie, Sarmizegetusa), cat asezari civile, dens populate in antichiate, (asezarea de la Fetele Albe si de langa cetatiile de la Costesti si Sarmizegetusa).
- Pe langa aceste vestigii importante, in intreaga zona au fost descoperite numeroase turnuri de aparare, locuinte izolate, ateliere, etc.
COSTESTI
4. Amplasarea
- Cetatea se afla pe dealul Cetatuie, in ppunctul in care valea Gradistei (Orasului) se ingusteaza brusc.
- De pe varful dealui, avand 561 m inaltimme, se poate supraveghea o regiune intinsa, pana spre Mures.
5. Sistemul de aparare
- La inceput, cetatea era aparata doar de un val de pamant, avand o lungime de aproximativ 340 m.
- Apoi au fost construite 4 turnuri de dimmensiuni medii de 12 X 12 m, cu ziduri executate in tehnica murus dacicus. Trei dintre aceste turnuri au fost unite printr-un zid (tot murus dacicus). Acest zid este intarit prin 7 contraforti, care aveau si rolul de a sustine o platforma de lupta.
- La aceste turnuri se adauga alte trei tuurnuri, aflate la est, respectiv la nord de cetate, in-afara valului de pamant.
- Apararea mai era asigurata si de o dublaa palisada de lemn, in interiorul cetatii.
6. Murus dacicus
- Murus dacicus este denumirea latina a teehnicii dacilor de constructie a zidurilor.
- Blocurile de calcar erau asezate unul laanga altul, perfect lipite, in 2 siruri paralele. Spatiul dintre cele doua siruri se umplea cu sfaramaturi de piatra si pamant bine batut.
- Deoarece aceasta umplutura exercita pressiuni asupra peretilor, in blocuri se sapau jgeaburi, mai inguste spre interior si mai largi spre exterior, in care se fixau capetele unor barne de lemn, care astfel sustineau zidul.
- In aceeasi tehnica, dacii au ridicat sii zidurile de la cetatile Blidaru, Piatra Rosie, Sarmizegetusa.
7. Turnurile locuinta - resedintele regilor daci
- Pe platoul superior, nivelat de catre daaci, in interiorul cetatii, au fost constuite 2 turnuri-locuinta. Acestea, fiind singurele locuinte dacice realizate din piatra, reprezinta probabil resedintele regilor daci.
- Aceste constructii aveau 2 etaje, parterrul fiind realizat in tehnica murus dacicus, iar etajul, din caramida. Accesul la etaj era asigurat de o scara interioara, iar la turnul locuinta nr.1 s-au descoperit si urmele unei scari exterioare.
- Acoperisul era realizat din tigle masivee.
- Langa turnul locuinta nr.2 se poate obseerva o scara monumentala, realizata din lespezi de calcar.
8. Sanctuarele
- La Costesti au fost descoperite 4 sanctuuare, constand din aliniamente de tamburi de piatra. Unul singur este plasat in interiorul valului de pamant, iar restul 3 in exterior.
- Cel mai mare sanctuar se afla la nordul cetatii, fiind format din 4 siruri de cate 15 tamburi.
- Bazele de calcar aveau rolul de a sustinne coloane de lemn. Mai mult despre arhitectura acestor sanctuare nu cunoastem.
9. Alte vestigii dacice
- Dacii au sapat, in interiorul cetatii, 22 cisterne, care aveau rolul de a alimenta cetatea cu apa.
- In varful dealului au fost descoperite bblocurile de la baza stalpilor de lemn care sustineau un turn de observatie.
- La baza dealului exista o intinsa asezarre civila.
BLIDARU
10. Cetate cu rol militar
- Cetatea se afla pe Dealul Blidaru (cu o altitudine de 705 m) si este cea mai impozanta fortificatie dacica, avand un rol pur militar. Pentru a ridica cetatea, dacii au excavat varful dealului si au netezit suprafata.
11. Fazele constructiei
- Cetatea a fost construita in doua faze.
- Intr-o prima faza a fost construita inciinta dinspre est si un turn izotat. Incinta avea la colturi patru turnuri patrulatere. Zidurile au fost ridicate in tehnica murus dacicus. Intrarea in cetate se facea prin turnul sud-vestic. Aceasta faza dateaza de dupa domnia lui Burebista.
- In cea de-a doua faza a fost construita o noua incinta, care cuprindea si turnul izolat. Zidul dintre cele doua incinte a fost partial demolat. O noua intrare exista pe latura de est.
- Pe laturile de nord si vest ale cetatii a fost construit si ziduri interioare, intr-o alta tehnica (placi de micasist care alterneaza cu blocuri de calcar), care formau incaperi pentru provizii, dar sustineau si platfome de lupta.
- Aceasta faza dateaza din timpul domniei lui Decebal.
12. Alte vestigii
- In interiorul cetatii au fost descoperiit un turn-locuinta si urmele unor baraci de lemn pentru trupe.
- O constructie interesanta se afla in afaara zidurilor cetatii - cisterna ce asigura necesarul de apa , indespensabila mai ales in caz de asediu. Cisterna avea dimensiuni de 8 x 6 m, o inaltime de 4 m, iar peretii interiori erau impermeabili. Cisterna a fost probabil construita de un mester roman.
FORTIFICATIILE DE LA PIATRA ROSIE SI CIOCLOVINA
13. Piatra Rosie
- Cetatea se afla situata pe un deal cu innaltimea de 831 m, si avea, alaturi de zidurile de la Cioclovina, rolul de a apara capitala statului dac, dinspre valea Streiului.
- Cetatea are forma patrulatera, de dimenssiuni 102 x 45 m, si are patru turnuri plasate la colturi, si unul pe latura estica.
- In interiorul incintei se afla o construuctie mare de lemn ale carei baze de piatra s-au pastrat in intregime.
- Pentru colectarea apei, a fost sapata o cavitatea in coltul de nord-vest al cetatii.
- Pe versantul estic al dealului, exista oo a doua incinta, unita cu prima, cu zidurile din piatra de stanca si palisada, avand in interior un drum pavat. La intrarea in prima incinta se exista o scara de calcar, lata de 2,5m si marginita de balustrada.
- In jurul cetatii se afla mai multe turnuuri de aparare.
- Langa de cetate s-au descoperit urmele aa doua sanctuare, de tipul celor de la Costesti.
14. Sistemul de ziduri de la Cioclovina
- Una dintre cele mai puternice fortificattii dacice este cea in apropierea satului Cioclovina, fiind formata dintr-un sistem de ziduri.
- Zidul principal are o lungime de 2,5 km,, cuprinde mai multe bastioane. La acest zid se adauga un nr de 33 de ziduri perpendiculare (cu lungimi intre 50 si 100 m). Toate zidurile au grosimi intre 8 si 14 m.
FETELE ALBE
15. Marea asezare civila
- In antichitate exista la Fetele Albe o mmare asezare civila, cu diverse constructii ridicate pe cele 30 de terase antropogene (dacii realizand masive excavatii in pantele muntelui).
- Din constructiile dacice, care erau facuute din lemn si lut, nu s-a pastrat decat baza lor din piatra. Locuintele descoperite sunt in general poligonale, avand doua incapari concentrice, cu acoperis de sindrila. Incaperea exterioara servea drept magazie, iar cea interioara era locuinta propriu-zisa. De asemenea s-au mai descoperit ateliere, un mare hambar, cu vase de provizii de mari dimensiuni.
- Unele terase erau sustinute cu ziduri, cconstruite in tehnica dacica.
- Dacii captau izvoare, iar apa era transpportata prin santuri sau conducte de (teracota si de lut).
- S-au descoperit de asemenea urmele a douua sanctuare circulare, formate din imprejmuire de pilastri de calcar.
- Asezarea si-a inceput existenta in secollul I i.Hr. si a fost arsa in cele doua razboaie cu romanii (cel de-al doilea razboi marceaza sfarstul asezarii, ca de altfel al tututor asezarilor si cetatilor din jurul capitalei statului dac).
VESTIGII NECERCETATE
16. Cetatea de pe Varful lui Hulpe si asezarea de la Ceata
- Pe Varful lui Hulpe (902 m), numeroaselee blocuri de calcar cazute pe pante indica existenta unei cetati puternice care bara accesul spre Sarmizegetusa pe Valea Sibiselului.
- La Fata Cetei (langa varful Ceata de 12337 m) exista circa 40-50 de terase antropogene, unele lungi de 100-150 m, toate locuite in antichitate. Ca si marime, asezarea de la Ceata pare se urmeze imediat dupa cea de la Sarmizegetusa.
- Cele doua locatii nu au fost inca investtigate de arheologi.
SARMIZEGETUSA
17. Istoria cetatii
- Initial, Sarmizegetusa era importanta prrin faptul ca aici era muntele sacru al dacilor, Cogaionon, si resedinta marelui preot. Marele rege Burebista si-a stabilit capitala la Costesti, aproape de sfatuitorul sau, marele preot Deceneu. La moartea lui Burebista, Deceneu, devenind rege,muta capitala la Sarmizegetusa, si va ramane astfel pana la cucerirea romana.
- Romanii, dupa cucerire, nu au mai permiss asezarea dacilor la Sarmizegetusa si toata zona Muntiilor Orastie.
18. Cartierele civile
- Toate constructiile de pe Dealul Gradisttii au fost ridicate pe terase antropogene. Munca necesara pentru amenajarea acestora este de-a dreptul impresionanta.
- Asezarea civila a Sarmizegetusei aveau uun caracter compact, si era cea mai mare asezare dacilor, acoperind intreg Dealul Gradistii.
- Cu toate ca majoritatea teraselor nu au fost inca cercetate, s-au descoperit numeroase locuinte, ateliere, hambare (care depozitau graunte, dar si vase si unelte), instalatii de captare si de transportare a apei potabile.
- Existau mai multe tipuri de locuinte: cuu o singura incapere, cu doua sau mai multe incaperi; dreptungiulare, circulare, poligonale, uneori cu etaj. Din aceste locuinte nu s-a pastrat decat baza de piatra, unele resturi din pereti, stalpi carbonizati, vetre de foc.
- Existau ateliere de reducere a minereuluui de fier, de producere a bronzului, de fierarie, de olarie, de dulgherie. Se presupune chiar existenta unui atelier de producere a sticlei.
- Instalatiile mentionate transportau apa la locuinte si ateliere.
19. Cetatea
- Cetatea Sarmizegetusei a fost construitaa in jurul varfului de 1000 m.
- Zidurile, care delimitau un perimetru paatrulater, au fost ridicate in tehnica obisnuita, murus dacicus. Existau pe latura de vest niste ziduri perpendiculare, formand, ca si la Costesti si Blidaru, incaperi de provizii si platfome de lupta.
- Dupa ce au cucerit cetatea, romanii au rrefacut-o si au largit-o. Se presupune ca au existat bastionane, dar care au fost desfiintate de romani. Se observa in zidurile refacute coloane de andezit din sanctuare, lespezi din drumul pavat, segmente de canale, piese de bolta, etc.
- Dupa ce au distrus sistematic toate consstructiile dacilor, romanii au lasat un detasanent de legiune in cetate. Au fost construite, pentru acest detasament, baraci si bai.
20. Zona sacra
- La Sarmizegetusa s-au descoperit un numaar de 11 sanctuare, de doua tipuri: rectangulare (9) si circulare (2).
- Terasa, pe care se afla majoritatea sancctuarelor, este cea mai mare terasa realizata de daci. Pentru a preveni prabusirea terasei, a fost trasat un sistem de canale de scurgere a apei.
- Costructiile de calcar dateaza din timppul domniei lui Burebista si a urmasilor sai, iar cele de andezit doar din timpul domniei lui Decebal.
- La sanctuarele de calcar, tamburii de piiatra sustineau coloane de lemn, iar la cele de andezit, coloane tot de andezit. In general, sanctuarele de andezit, au inlocuit sanctuare mai vechi de calcar.
- Descoperirile arheologice dovedesc existtenta acoperisurilor.
- Cel mai vechi sanctuar, sanctuarul mare de calcar, a fost constuit in timpul domniei lui Burebista. Era format din 4 sisuri de cate 15 plinte de calcar. Terasa era sustinuta aici de un zid, iar accesul in sanctuar era asigurat de o scara.
- Un sanctuar interesant este sanctuarul mmare circular: la exterior era format din doua randuri de blocuri de andezit; in interior avea un cerc de stalpi de lemn, si in centru inca un sir de stalpi de lemn. Constructia avea probabil trei incaperi, stalpii de lemn, uniti cu lut, formand peretii. Sanctuarul avea un acoperis conic care se sprijinea pe stalpi exteriori si pe pereti.
- La sanctuarul rectangular de andezit exiistau 18 coloane, distruse de romani. Sanctuarul era inconjurat de o balustrada.
- Pe o terasa superioara, exista un mare sanctuar, inceput in timpul domniei lui Decebal, si ramas neterminat.
- In zona sacra se mai poate observa disc de andezit, cu diametrul de 7 m, reprezentand un soare (exista un disc central si mai multe placi laterale care formeaza razele). Monumentul servea ca instrument astronomic - cadran solar sau chiar astrolab - (pe disc s-au descoperit si niste piese de marmura, in forma literei "T", care erau folosite la calculele astronomice).
- De la constructie pleaca o linie de bloccuri de piatra, indicand perfect directia sud-nord (pe care se proiecteaza umbra la amiaza).
- Probabil, "Soarele de andezit" era folossit in acelasi timp si ca altar de sacrificii.