|
|
Harta din Brad
Magazin, 3 iunie 1999
Nebunia vitezei o să le mănînce
sufletele, adevărurile fi-vor rostite de singuraticii exploratori ai liniştii,
nimeni nu va mai ştii unde începe şi unde se termină frenezia
schimbărilor. Ai de ales înter a îndeplini acum, la ceas de noapte, ceea
ce simţi şi a te întoarce spre a reveni. Tu decizi. Cîntăreşte
bine toate aspectele.
Copacul s-a prăbuşit în mijlocul poienii. Drujbele morţii îşi potolesc gemetele lăsînd privirile tăietorilor să descopere conturul hărţii. Printre cercurile concentrice care măsoară trecerea vietăţii cu
ramuri prin timpul-care-nu-iartă se desenează şerpuitoare umbra
de peşte a României Mari. Ca o fiinţă ascunsă în măruntaiele arborelui. Ca un semn ceresc.
Muncitorii forestieri se îndepărtează încremeniţi. Cel care pare a fi
conducătorul operaţiunii îşi intră primul în simţiri
şi se apropie de buturugă. Împrăştiind solzii de rumeguş,
suflarea tăietorului de lemne lasă harta să se întrevadă
printre nuanţele de maroniu.
Strînsă roată în jurul şefului, echipa simte un fior ce nu-şi găseşte prea uşor o justificare. Nici un fenomen natural n-ar fi produs un asemenea traseu. O farsă este exclusă. Nimeni nu e suspect. Aici, raţiunea
îşi găseşte limita.
Comitetul de primire se reuneşte. Intervenţia s-a produs.
Sub cerul de smoală, adunaţi pe laturile unui hexagon regulat, Maeştrii
cu tîmple ninse închid ochii, vizualizînd aceeaşi imagine.
Călătorul s-a întors. Se apropie de figura geometrică născută din trupuri. Se pleacă smerit şi primeşte încuviinţarea.
Ca la un semnal, Maeştrii deschid ochii. Cu blîndeţe, temponautul este
invitat să se aşeze în mijlocul lor. Cuvintele sînt de prisos.
Şi totuşi, o voce pluteşte prin noapte, între oameni şi stele :
- Bine ai venit printre noi
|
|
|