1.Tinuta.
�Introducerea� oric�rei relatii sociale o constituie nu timbrul pl�cut al vocii, nici z�mbetul generos, ci felul �n care ar�ti:
Pentru b�rbati, fata b�rbierit� (sau o barb� �ngrijit�) este cartea de vizit�. Dac� nu ai g�nduri misionare, poti s� te razi doar �naintea sabatului, sau de dou� ori pe s�pt�m�n�, si s� ar�ti �n rest ca un �s�lbatic�. Nu �ncerca s� motivezi prin argumentul economic, c�ci faci multe lucruri mult mai costisitoare, f�r� alt motiv dec�t satisfactia egoist�, pe c�nd aici e vorba de altruism, de interes pentru altii. B�rbiereste-te deci zilnic!
Cel putin la trei s�pt�m�ni, tundeti firele de p�r din n�ri. Aspectul lor e mizerabil.
Indiferent de stilul tunsorii, p�rul trebuie s� arate ordonat.
Unghiile trebuie t�iate s�pt�m�nal, �nainte sau dup� �mb�iere. Negrul sub unghie este unul din cele mai sc�rboase lucruri ce pot exista. A purta unghia de la degetul mic mai lung� dec�t celelalte unghii, pe post de �scobitoare" sau �surubelnit�" este un indiciu de �neam prost� (aprecierea apartine lumii culte).
Dintii trebuie s� fie nu numai albi, curati, f�r� depuneri galbene sau resturi de alimente �n spatiile interdentare, ci si �ntretinuti stomatologic. O carie �n dintii din fat� transmite mesajul c� esti ne�ngrijit, �ng�lat, del�s�tor. E de dorit ca dintii s� fie sp�lati cu periuta dup� oricare mas�. Se freac� de sus �n jos, nu numai lateral, pentru o cur�tire atent�. Ata dentar� (Dental Floss) este un instrument foarte eficient pentru igiena bucal�.
Mirosul de transpiratie sau mirosul nepl�cut al gurii este dinamit� curat� pentru relatiile sociale. N-ai voie s� m�n�nci ceap� sau usturoi c�nd mergi printre oameni. Mirosul acestor condimente d�inuie 16 ore. Ar fi o cumplit� nesimtire s� �tr�znesti� duhoarea printre cei pe care-i evanghelizezi. Iar mirosul de transpiratie nu se �ndep�rteaz� prin spray-uri sau parfum, ci cu ap� si s�pun si prin schimbarea la timp a hainelor. Amestecul mirosurilor ur�te cu parfumul d� o combinatie de nesuportat.Pe timp de var�, trebuie �mb�iere cel putin de dou� ori pe s�pt�m�n�. �n schimb, sp�latul la subtiori si pe picioare se face zilnic, chiar si doar �n lighean!
�n fiecare dimineat�, n�rile se cur�t� de mucoas� cu ajutorul un cornet din h�rtie igienic� �nf�surat� �n jurul degetului ar�t�tor.
Urechile nu se spal� niciodat� cu ap� si s�pun (este neindicat), ci cu o bucat� de h�rtie igienic� �nf�surat� pe degetul ar�t�tor, dup� baie. Se cur�t� numai p�n� unde ajunge degetul, apoi cutele pavilionului.
Spray-ul se foloseste doar pe pielea proasp�t sp�lat� si foarte delicat.
Parfumul lui nu trebuie s� se simt� aproape deloc. Mirosul de curat este cel mai pl�cut.
Ciorapii se schimb� ori de c�te ori prind mirosul transpiratiei. Niciodat� nu stii c�nd trebuie s� te descalti si� p�zea atunci de altii!
Ciorapii g�uriti �n c�lc�i sau �n deget nu se poart�, ci se �nlocuiesc.
Ciorapii g�uriti nu indic� s�r�cie (lucru nevinovat), ci�neglijent�.
Nu folosi ciorapii supraelastici, chiar dac� sunt mai rezistenti. Nu sunt s�n�tosi, prin faptul c� nu absorb transpiratia � conduc�nd la alterarea sudorii (ce d� un miros greu) si la macerarea pielii fine dintre degete. �i poti folosi �n sezonul rece, deasupra unei perechi de ciorapi de bumbac.
Pantofii vor fi �ntotdeauna cur�tati de noroi sau de praf. Pantofii sc�lciati dau un aer sleamp�t, de��trei parale�. At�t vor da si altii pe tine.
Batista trebuie s� fie curat� si c�lcat�. Culoarea cenusiu-murdar� oblig� urgent schimbarea batistei.
Vestimentatia va fi asortat� dup� (1) regula culorii, (armonia culorilor; evitarea culorilor �drepte�, adic� a celor primare si cu nuant� intens�) si (2) regula modelului: la b�rbati, nu se �ng�duie model la hain�, odat� ce cravata sau c�masa are deja model. Numai unul din trei are voie s� poarte un model � sau haina, sau c�masa, sau cravata. Celelalte se cer s� fie lipsite de model.
Str�nutul se face totdeauna cu batista la nas. Dac� vrei, vei vedea c� �ntotdeauna ai destul timp s� scoti batista, numai s� stii unde se afl�
Suflatul nasului se face usor �ntors �napoi. Niciodat�, sub nici o form�, nu se examineaz� �noutatea� din batist�. Gestul ar produce great� spectatorilor. Suflarea nasului pe jos, cu elan, este un obicei� feudal.
Expector�rile se efectueaz� �n public numai �n caz de urgent� medical�. Si atunci, f�r� nici un zgomot (�horc�ial� viguroas�") si nu �n batist�, ci �ntr-un servetel. Scuipatul pe jos cu martori � Strict interzis!
Ochii nu se sterg sau cur�t� niciodat� cu m�na, ci numai cu o batist� curat� (f�r� urme narine..).
Piept�natul public este o necuviint�, asemenea scobitului �n ureche si face parte din operatiunile intime din baie. Singurul loc unde s-ar permite totusi, �ntr-o manier� sumar�, este garderoba localurilor publice.
C�nd sezi, genunchii vor sta str�nsi la femei, iar la b�rbati � mult apropiati. A tine genunchii �r�schirati� se numeste nesimtire�
2.Contacte, saluturi
a. Punctualitatea este o form� de respect - de sine, dar mai ales de altii.
C�nd mergi �ntr-o vizit�, nu sosi niciodat� �nainte de timp cu nici un minut; mult mai bine e s� ajungi cu 3 minute mai t�rziu. Doar aici se �ng�duie �sfertul academic�. C�nd �ns� ai o �nt�lnire �n oras cu o persoan�, totdeauna s� sosesti ce 10 minute mai devreme, dar niciodat� cu 1 minut mai t�rziu; �n nici o �mprejurare nu se admit �n acest caz �minutele academice�.
b. �n vizit� la necunoscuti (sau persoane mai putin apropiate) nu se permite s� duci altceva dec�t flori. Ele s� fie �ntotdeauna f�r� sot. Florile se dau f�r� h�rtia �n care sunt �mpachetate, cu exceptia �nvelitoarei de celofan. Ele pot fi date �n h�rtie, doar dac� cineva este la aeroport sau �n tren, �n curs de plecare.
c. C�nd intri, manifest�-ti intentia de a te desc�lta, din respect pentru cur�tenia gazdei. Dar nu te desc�lta p�n� c�nd nu sesizezi c� gazda accept� intentia ta. Pentru unele gazde, desc�ltarea oaspetilor �nseamn� curat� jignire.
d. Salutul verbal este �ntotdeauna �nsotit de �nclinarea capului. �nclinarea trebuie s� fie ampl�, nu zg�rcit�. C�nd se salut�, se priveste �n ochi. Cine salut� printr-un gest cu m�na trebuie s� rosteasc� si un cuv�nt de salut.
e. Cel care intr� �ntr-un cerc salut� primul. Salut� o singur� dat� pe toat� lumea si nu mai repeta salutul c�tre persoanele care r�spund cu �nt�rziere la salut.
f. Este interzis ca un b�rbat s� �ntind� m�na unei tinere sau unei femei!
g. De asemenea, niciodat� cineva mai t�n�r NU �ntinde m�na celui mai �n v�rst� sau cuiva mai mare �n rang.
h. Nici o femeie nu se ridic� �n picioare s� dea m�na cu un b�rbat. Si invers, nici un b�rbat nu d� m�na sez�nd vreunei femei.
i. Str�nsul m�inii se efectueaz� scurt si ferm. Nu e permis s� retii m�na cuiva. Nu se �ntind doar degetele, si nici nu se d� o m�n� flasc�, moale.
Degetele se str�ng �n jurul palmei celuilalt, si nu r�m�n tepene.
Dac� aproapele t�u m�n�nc�, nu se cade s�-i �ntinzi m�na. Iar dac� altul ti-o �ntinde c�nd m�n�nci, scuz�-te si evit� str�nsul m�inii din respect pentru el (l-ai putea murd�ri), c�t si din motive igienice.
j. C�nd ambii poart� m�nusi, m�na se d� �nm�nusat�. Trebuie �ns� s�-ti scoti m�nusa c�nd cel�lalt e cu m�inile goale.
k. Prezent�rile se fac �n ordinea importantei: pe cel mai �nsemnat �l prezinti primul.
l. Dac� un b�rbat �n v�rst� cedeaz� locul �n tramvai sau �n aglomeratie unei tinere, ea este obligat� s� primeasc�.
3. Conversatia
a. �n conversatie, ascult� �ntotdeauna cu atentie pe cel ce vorbeste, cu ochii tint� la el sau, �n cazul unei femei, �ntr-un punct fix �nainte. Evit� privirea distrat�.
b. �n conversatiile de grup, vorbeste totdeauna mai putin dec�t cel�lalt. Stii vorba: �Dac� t�ceai,�� A vorbi mai putin nu este un semn de prostie sau incultur�, ci, dimpotriv�, de t�ria personalit�tii.
c. C�nd esti �ntr-un contact de stabilire a unei noi relatii, deschide tu discutia. Fii �ns� atent s� �prinzi� momentul de a-i pasa cuv�ntul celuilalt: iat� lucrul cel mai important!
d. Nu �ntrerupe niciodat�; nu �nc�leca vorbirea celuilalt chiar c�nd e lung�. Asteapt� un moment de pauz� c�t de mic� si preia discutia prin a aprecia ceva din ce a zis, ca apoi s-o canalizezi pe pista folositoare.
e. Nu-ti exprima gratuit opinia personal� (cu exceptia conversatiilor de stabilire a unei relatii noi), dec�t dac� esti �ntrebat si dac� consideri c� ea va fi acceptat�.
f. Nu da detalii nesigure, ca s� nu apari drept panglicar, chiar f�r� intentie.
g. Nu pune niciodat� �ntreb�ri cu privire la aspecte negative ce apartin celui cu care vorbesti sau vreunui apartin�tor al s�u (�De ce boal� sufer� sotul dv?�; sau �Cum de n-ati luat examenul?!")
h. Nu ar�ta niciodat� cu degetul, (nici m�car cu cel mic); si nici nu gesticula cu degetul ar�t�tor �ntins ca si c�nd ai ameninta cu degetul.
i. Ocoleste, pentru numele lui Dumnezeu, orice form� de b�rf�. N-o rosti si nici n-o asculta! B�rfa, vorbirea calomnioas� si vorbirea de r�u se traduce �n limba Evangheliei prin cuv�ntul �diabolos".
4. La mas�
a. La tine acas� sau c�nd esti invitat la mas�, nu pune m�na pe lingur� si nu te apuca s� m�n�nci �naintea gazdei care serveste.
b. Ia numai din ce esti invitat s� servesti, sau din ce serveste toat� lumea.
c. Nu insista cu privirea la vreun fel de m�ncare ce nu ti se ofer�.
d. Nu c�uta si nu lua bucata cea mai mare. Toti au v�zut-o; si vor �ntelege c� esti cel mai mare egoist. Ia doar bucata din dreptul t�u, indiferent ce �ti cade �la sorti�.
e. Nu te zg�i �n farfuria nim�nui. Dac� cineva a v�rsat ceva din greseal� pe fata de mas�, nu b�ga �n seam�, ci f�-te c� nici n-ai v�zut � asa cere buna cuviint�.
f. �n vizit�, s� nu ceri nimic de m�ncare, chiar dac� gazdele au uitat s� te �ntrebe dac� esti fl�m�nd. Roag�-te doar �n g�nd, ca Neemia. �ti spun: Formula �merge"!
g. Cutitul personal �l vei m�nui numai cu m�na dreapt�, iar furculita doar cu st�nga. Atentie: �n nici o �mprejurare, cutitul nu se transform� �n �furculit�, duc�ndu-l la gur�. Asta se face doar la coas�
h. Stai c�t mai aproape de mas�, ca s� nu cad� firimituri pe jos. Aseaz�-te pe tot scaunul, nu doar pe marginea lui, ca la �ntrecere.
i. Coatele nu se sprijin� pe mas�, ci stau c�t mai str�nse l�ng� corp. De marginea mesei se sprijin� doar partea superioar� a antebratelor, aproape de farfurie.
j. �n veci nu folosi tac�mul personal pe care l-ai lins, ca s� te servesti din platou sau din borcanul comun. Foloseste doar lingura sau furculita pus� special pentru servitul comun.
k. E groaznic s� lingi tac�murile puse pentru servit �n folosul comun. Blestemat� fie clipa aceea�
l. Aceeasi os�nd� � s� lingi cutitul cu care ai uns felia de p�ine si cu care servesti din nou. Dac� ti-e sc�rb� s� m�n�nci din hrana atins� de saliva altuia, cum ai putea s� faci asta la r�ndul t�u?
m. Nu este �ng�duit s� te �ntinzi peste mas� ca s� te servesti. Cere celui care este l�ng� platou sau l�ng� cosul cu p�ine si el �ti va �ntinde tot platoul si nu doar o felie. Ia cel mult dou� felii de p�ine. Nu f� �provizii".
n. M�n�nc� f�r� s� se aud� plesc�itul voluptos al buzelor si al limbii. M�ncatul zgomotos te descalific� f�r� drept de apel. (Stii cine plesc�ie c�nd m�n�nc�? Are codita r�sucit�)
o. P�inea se serveste numai cu m�na, niciodat� cu furculita personal�; c�ci se poate �nt�mpla s� str�pung� felia ta si s� ating� felia urm�toare. Si ce rusine ar fi�
p. Nu-ti sterge gura cu p�inea. C�, deh, pe gur� se mai afl� si praf si altele, si ar fi neigenic. Dac� n-ai servetel, roag� gazda s�-ti dea unul.
q. Degetele nu se bag� �n nici o farfurie. Astfel se evit� un obicei str�vechi si murdar: linsul lor.
r. Se m�n�nc� tot din farfurie, f�r� s� se lase nimic. Dar nu se cade s� stergi �lun� farfuria, cu p�ine, ca un h�mesit�
s. Nu se toarn� niciodat� �ntr-un pahar care nu este gol complet.
t. S�mburii nu se scuip� �n farfurie (prin �c�dere liber�) si nu se scuip� nici �n pumn (metoda ��n pumn� se practic� doar �n aer liber). S�mburii se �mping cu limba �n lingurita adus� l�ng� buze si se pun apoi �n farfurioar�, unul c�te unul.
u. E interzis a se cl�ti gura cu ultima sau penultima �nghititur� de compot, ceai, lapte (sau� ap�, pentru cine mai clac� reforma sanitar� din nestiint�).
v. Dac� este nevoie s� folosesti toaleta sau baia, priveste cu atentie cum stau lucrurile �n momentul intr�rii tale acolo, ca s� le poti pune exact asa cum le-ai g�sit. Dac� folosesti WC-ul si esti b�rbat, ridic� colacul (capacul) pentru treburile m�runte. Dac� vasul a r�mas cumva p�tat cu pete sau d�re, foloseste-te de o bucat� de h�rtie igienic� s� cureti petele, ca s� nu fie gazda nevoit� s�-ti curete murd�ria. Deschide si geamul pentru aerisire, sau ventilatorul, dac� exist�. Dup� sp�latul m�inilor, cl�teste chiuveta cu ap�, ca s� nu r�m�n� p�tat� cu cl�buci sau�jeg.
Fii simtit! Nici s� nu se observe c� ai trecut pe acolo.
5. La telefon
a. Este necuviincios s� telefonezi duminic� �nainte de ora 10 dimineata, �ntre orele 13-17 si dup� ora 21 (cu exceptia rudelor sau prietenilor intimi, al c�ror program �l cunosti). �n zilele s�pt�m�nii, ora 9 dimineata este acceptabil�.
b. C�nd �ncepi convorbirea uit�-te la ceas: o convorbire conventional� nu trebuie s� dureze mai mult de 5 minute!
c. Urmeaz� obligatoriu treptele urm�toare:
(1) �Alo! Familia (sau firma) cutare?� Abia dup� ce primesti confirmarea, continui:
(2) �Bun� ziua! (Sau: S�ru�m�na pentru doamne!) La telefon e _______________ (numele t�u)". Nu zice (�n locul numelui t�u): �E un prieten...� sau o alt� form� evaziv�. Apoi continui imediat: �As dori s� vorbesc cu _______________ (numele celui solicitat)". Dac� �ti r�spunde persoana c�utat�, continu� obligatoriu cu:
(3) �V-as putea re�ine c�teva minute?" Dac�, zice: �Da, poftiti!", atunci abia poti s� intri �n subiect. Fii precis si nu te �ntinde. Nu uita c� �timpul cost� si c� unele persoane sunt at�t de delicate �nc�t nu vor �ndr�zni s� te �ntrerup�. Dac� �ns� �ti d� de �nteles, printr-o pauz�... sau �n mod direct c� nu este disponibil, �ntreab�-l:
(4) �C�nd as putea s� revin?". Dup� ce se consum� convorbirea, nu uita:
(5) S�-i multumesti si s�-ti iei r�mas bun.
d. C�nd te sun� vreun �s�c�itor�, nu esti obligat s�-l asculti oric�t vrea el s� te tin� de vorb�. Scuz�-te politicos, dar ferm, si spune-i c� ai o alt� problem� urgent� si c� trebuie s� �nchei convorbirea... dup� care esti liber s� pui receptorul �n furc�, chiar dac� acela nu vrea s� termine. Asemenea �ncheieri bruste �ti poti permite �ns� �n situatii extrem de rare.
MEDITEAZ�:
�Sociabilitatea crestin� este cu totul neglijat� sau prea putin cultivat� de poporul lui Dumnezeu. Aceast� ramur� de educatie nu trebuie s� fie neluat� �n seam� sau pierdut� din vedere �n scolile noastre. (�) �ndeosebi aceia care au gustat iubirea lui Hristos trebuie s�-si creasc� puterile �n ceea ce priveste leg�turile sociale, pentru c� �n chipul acesta pot c�stiga suflete pentru M�ntuitorul. (�) Hristos n-a refuzat s� se amestece cu altii �n leg�turi de prietenie. C�nd a fost invitat la un osp�t de un fariseu sau de un vames, a primit invitatia� Astfel, Hristos a �nv�tat pe ucenicii S�i cum s� se poarte c�nd sunt �ntre necredinciosi sau credinciosi� (M�rturii vol.6, pag.172-173).
��n prietenia voastr� cu altii puneti-v� �n locul lor. Faceti-v� una cu ei, si apoi purtati-v� fat� de ei ca si cum ati dori s� v� fac� ei vou�, dac� ar fi s� schimbati locul cu ei. Aceasta este adev�rata regul� de sinceritate�
(Cuget�ri de pe Muntele Fericirilor, pag.192-193).
�Hristos era curtenitor p�n� si fat� de prigonitorii Lui; si adev�ratii S�i urmasi vor da pe fat� acelasi spirit� Evanghelia nu �ncurajeaz� politetea formal� asa cum se obisnuieste �n lume, ci curtenia care izvor�ste din adev�rata bun�tate a inimii. (�) Nu rostiti nici un cuv�nt, nu faceti nici o fapt� care ar aduce dezonoare asupra frumosului nume pe care-l purtati. (�) Lucrati totdeauna din principiu si niciodat� din impuls. �mbl�nziti pornirile firii voastre focoase prin bl�ndete si bun�tate. Nu v� dedati la lucruri usuratice si la nimicuri... Toti trebuie tratati cu finete si delicatete ca fii si fiice ale lui Dumnezeu. Crestinismul va face din voi un gentleman (engl.)." (Divina vindecare, pag.358-363).