Urmatorul episod a avut loc intr-o celula de inchisoare nazista. Intr-o zi gardianul a impins un nou detinut in celula in care erau detinuti crestinii. Era tuns, murdar si slab. La inceput nu l-a recunoscut nimeni, dar dupa cateva minute cineva a exclamat, "Acesta este capitanul X". El fusese unul din cei mai cruzi chinuitori ai crestinilor. Arestase si batuse pe multi dintre cei cu care acum impartea celula inchisorii. Ei s-au adunat in jurul lui si l-au intrebat cum a ajuns sa fie inchis. Cu lacrimi pe obraji, el le-a povestit istoria lui.
Cu cateva luni in urma, in timp ce sedea in biroul sau, un baiat de doisprezece ani a intrat, tinand in mana un buchet pentru sotia capitanului. Baiatul i-a spus: "Domnule capitan, dumneavoastra sunteti cel care a trimis pe tata si pe mama la inchisoare. Astazi este ziua de nastere a mamei. De fiecare data in acesta zi, i-am adus un buchet. Din cauza dumneavoastra, nu o am astazi pe mama cu mine ca sa-i fac aceasta bucurie, dar ea este crestina si m-a invatat sa-mi iubesc dusmanii si sa rasplatesc raul cu bine. De aceea m-am gandit sa aduc o floare pentru mama copiilor dumneavoastra. Va rog sa i-o duceti si sa-i spuneti despre dragostea mea si dragostea Domnului Isus."
A fost prea mult pentru acest ofiter. Si el era o creatura a lui Dumnezeu, luminat de lumina "care lumineaza pe orice om, venind in lume " (Ioan 1:9). A imbratisat pe copil. De atunci nu a mai putut tortura, nici nu si-a mai putut mentine pozitia. Acum, el considera ca un privilegiu sa fie inchis cu aceia pe care el i-a inchis.
Dragostea care iarta este cheia unei vieti crestine victorioase.