Domnule ministru,
Urm�resc cu mult interes si optimism dezvoltarea si aplicarea programului �Educatia pentru s�n�tate�. �n calitate de medic si de coordonator al proiectului �Pentru Viat�, desf�surat �n liceele din Cluj, m� simt obligat� s� v� aduc la cunostint� observatiile si concluziile la care am ajuns, dup� doi ani de predare a cursului �Educatia sexual� bazat� pe principiile moral-crestine�, �n aceste licee.
V� voi prezenta, �n final, propunerile organizatiei noastre, Asociatia filantropic� medical-crestin� �Christiana�, propuneri sprijinite si de alte organizatii pro-vita neguvernamentale din tar�, care promoveaz�, ca si noi, valorile vietii.
1) Datele statistice obtinute �n urma procedurilor de consiliere, efectuate la Clinica de Obstetric�-Ginecologie I, cu aprobarea binecunoscutului profesor universitar dr. Ioan V. Surcel, arat� faptul c�, �n anul 2002, �n Clinicile de Obstetric� si Ginecologie din Cluj-Napoca, s-a �nregistrat un num�r mare de avorturi �n r�ndul elevelor si studentelor. Un procent de 20% dintre acestea au fost efectuate �la cerere�. Dac� �n anul 2001, elevele care solicitau un avort erau majoritatea din clasele a XI-a si a XII-a, �n ultimul timp (�n special, pe parcursul anului 2003), v�rsta lor a sc�zut foarte mult, majoritatea dintre solicitante fiind din clasele a X-a si a IX-a. Mai mult, au �nceput s� solicite avort si eleve de clasa a VIII-a.
Din aceste considerente, am �nceput s� predau cursul �Educatia sexual� bazat� pe principiile moral-crestine� �n liceele din Cluj. Aceste cursuri sunt atasate prezentei scrisori. Mentionez c� predarea s-a f�cut cu aprobarea Inspectoratului scolar din Cluj-Napoca.
La finalul celor trei cursuri, am observat c� elevele si elevii, �n special cei din clasele a IX-a si a X-a, care nu-si �ncepuser� activitatea sexual�, ajungeau la concluzia c� metoda optim� de prevenire a avortului este abstinenta sexual�.
Recunosc c� elevii din clasele a XI-a si a XII-a erau mai reticenti la �nceput. Dar, dup� o argumentare bazat� pe exemple concrete, materiale documentare etc., acesti tineri constientizau marele pericol pe care-l reprezint� avortul, contraceptia si bolile venerice.
La �nceput, le-am ar�tat tehnica ecografic� a avortului, respectiv filmul �Strig�tul mut� al renumitului medic Bernard Nathanson. De cur�nd, mi se cere tot mai des, de c�tre elevi si profesori s� prezint filmul avortului chirurgical, adic� ce se �nt�mpl� practic �ntr-o procedur� de avort. Acesta este, as spune, socant, dar am constatat c� este o metod� eficient� de a preveni un avort, mai ales �n cazul tinerelor care si-au �nceput viata sexual�. Subliniez c� pentru toti elevii problema avortului devine un subiect serios si de luat �n seam�. De aceea �ncerc s� le prezint pe scurt tehnica avortului. Am atras �ntotdeauna o atentie deosebit� asupra consecintelor grave ale avortului asupra s�n�t�tii fizice si psihice. Aceste consecinte sunt imediate (hemoragii, infectii, perfor�ri uterine, soldate frecvent cu extirparea uterului sau chiar cu moartea) si tardive (sterilitatea). Ca medic pediatru si de familie, sunt �ngrijorat� foarte mult de faptul c� exist� eleve cu dou� sau trei avorturi �n clasele a XI-a si a XII-a si cu patru avorturi �n clasa XII-a. Si mai alarmant este faptul c� aceste tinere consider� acest lucru perfect normal, �n pas cu moda.
As vrea s� mentionez aici c� una din urm�rile grave ale avortului este sindromul postavort, foarte putin cunoscut de c�tre mame si, practic, necunoscut de c�tre eleve. El se manifest� dup� un avort si apare la �nceput ca o usoar� depresie nervoas� si/sau insomnie, care se accentueaz� �n timp. Acestea sunt, de obicei, urm�rile sentimentului de vinov�tie, reprimate de c�tre persoana �n cauz�. Aceste simptome nu dispar niciodat� de la sine, motiv pentru care se ajunge frecvent la diferite tratamente, recomandate de medicul de familie. Deseori se ajunge �ns� la psiholog sau chiar la medicul psihiatru, atunci c�nd deja simptomele s-au agravat. Astfel, st�rile depresive, psihozele sau chiar reactiile schizofrenice se �nt�lnesc frecvent �n r�ndul acestor tinere care recurg la avort. Adolescentele, datorit� psihicului instabil, labil, specific v�rstei, sunt mai predispuse la asemenea manifest�ri, motiv pentru care, �n r�ndul elevelor si studentelor, sunt posibile sinuciderile pe acest fond. Altele �si nasc copiii �n �anonimat�, abandon�ndu-i ( �n tomberoanele de gunoi sau �n cel mai fericit caz �n spitale) sau chiar recurg la uciderea acestora. Trauma care urmeaz� este ireversibil�.
O alt� consecint� grav� a avortului este sterilitatea. Tinerele nu sunt avertizate asupra acestui risc. Este deci necesar� o consiliere obligatorie �naintea unui avort �la cerere�. Am aflat c�, recent, la noi s-a �naintat un proiect de lege pentru a se impune consilierea obligatorie �nainte de avort. Despre acest proiect nu s-a mai auzit nimic din martie 2003, c�nd a fost �naintat. Din nefericire, consilierea care se face �n prezent const� de cele mai multe ori din recomandarea contraceptiei pentru tinere, iar mamelor li se recomand� sterilizarea. Astfel se intr� �ntr-un nou cerc vicios.
De asemenea, este important s� punctez c� orice copil, care se naste �ntr-o familie, dup� unul sau mai multe avorturi, poart� stigmatul de �supravietuitor�. Din experienta mea de asistent� de obstetric�-ginecologie, de medic pediatru, de medic de familie si, acum, de coordonator al acestui proiect, pot s� afirm deschis si cu toat� r�spunderea c� o familie �ntreag� sufer� dup� un avort, inclusiv tat�l, care s-a declarat de acord cu avortul. Nu mai putin sufer� si cadrele medicale, asistenta si medicul. Un profesor de ginecologie a recunoscut c� dup� fiecare avort avea mustr�ri de constiint�, dar mai ales simtea c�-si �ncarc� sufletul cu un mare p�cat. La ora actual� nu mai efectueaz� avorturi.
2) Majoritatea elevelor, care si-au �nceput viata sexual�, iau pilule contraceptive. De cele mai dese ori, acest �medicament� este luat f�r� ca cineva s� le explice ce �nseamn� el cu adev�rat si, mai ales, ce consecinte grave are asupra s�n�t�tii lor, dup� un consum mai mult sau mai putin �ndelungat. Cunostintele elevelor despre pilula contraceptiv� sunt practic nule. Tot ce stiu este faptul c� aceasta previne o sarcin� nedorit�. Nu �ntotdeauna contraceptivele le sunt prescrise de c�tre un medic ginecolog sau medic de familie. De cele mai multe ori, tinerele le procur� din farmacii si le folosesc fie dup� prescriptie, fie dup� explicatiile date de mame, prietene, etc. �n celelalte cazuri, sunt prescrise de c�tre medic, fie �n scop contraceptiv, fie curativ, pentru diferite afectiuni. Nu m� voi opri asupra acestora din urm� fiindc� exist�, �ntr-adev�r, afectiuni care se trateaz� cu contraceptive (tulbur�ri menstruale, chisturi ovariene, etc.). M� voi referi doar la pilula folosit� ca metod� contraceptiv�.
De la �nceput, as dori s� atrag atentia c�, de fapt, toate contraceptivele folosite �n prezent sunt si abortive, pentru c� ele nu actioneaz� doar prin anularea ovulatiei, prevenind astfel fecundarea. Acestea actioneaz� la nivelul mucoasei uterine, provoc�nd asemenea modific�ri, �nc�t oul fecundat (dup� un posibil esec al pilulei) s� nu se poat� nida. El este astfel eliminat si, deci, avortat. Este fals spus c� acesta ar fi un �avort spontan�. Pilula actioneaz� de asemenea asupra mucusului cervical, secretat la nivelul colului uterin, modific�ndu-i consistenta, pentru a �mpiedica ascensiunea spermatozoizilor. Rata de esec al contraceptivelor este destul de mare (2-4% dup� unii autori, dup� altii mai mult). �n aceste cazuri, elevele pot r�m�ne �ns�rcinate si vor recurge cu sigurant� la avort �la cerere�. Dup� ani si ani de �consum� de contraceptive, num�rul �avorturilor spontane� creste, deoarece mucoasa uterin� este mereu �bombardat� de efectul distructiv (�distrofic� �n termeni medicali) al hormonilor contraceptivi si nu reuseste s� se regenereze �n totalitate. Din acest motiv apar tulbur�ri menstruale, pe care noi le trat�m din nou folosind �pilula�. Iat� un cerc vicios cauz�-efect al acestui miraculos �medicament�.
Am aflat cu stupoare c� exist� medici, care recomand� elevelor de 14-15 ani, cu mici tulbur�ri hormonale sau �dureri menstruale�, s� �consume� aceast� pilul� p�n� vor naste primul copil, ceea ce �nseamn� 10-15 ani sau chiar mai mult. Este o greseal� grav�.
�n Occident, nu se prescriu pilule contraceptive tinerelor, pe o perioad� mai mare de maximum 8-12 luni, �n astfel de afectiuni. Motivul este simplu. Modific�rile produse de pilul� �n organism se fac observate deja dup� 1-2 ani si devin ireversibile. Aceste modific�ri nu se observ� doar la nivelul organelor genitale, ci la nivelul �ntregului organism.
�n cursul al�turat, am amintit despre �mboln�virile care apar din cauza administr�rii �ndelungate a pilulei (hipertensiune arterial�, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale, obezitate, tumori benigne si maligne etc.). Cu astfel de afectiuni tinerele si foarte frecvent femeile mai �n v�rst� ajung la cabinetele medicilor de familie sau chiar la cele de psihiatrie.
�n Occident, se vorbeste tot mai mult despre efectele negative si dezastruoase ale pilulei contraceptive. Exist� cazuri �n care adolescente, dup� doar c�teva luni de administrare a pilulei, au prezentat accidente vasculare cerebrale cu pareze si paralizii. Aceasta se �nt�mpl� deoarece medicamentul agraveaz� sau chiar provoac� boli, la care unii oameni sunt predispusi, boli care altfel nu s-ar produce. Astfel, pilula agraveaz� si boli cum ar fi hepatitele, infectiile urinare, litiaza biliar�, etc. Cel mai frecvente, �ns�, sunt tulbur�rile de ciclu menstrual, urmate de avorturi �spontane� repetate, de nasteri premature, de morti subite dup� nastere si nu, �n ultimul r�nd, de sterilitate.
�n calitate de medic, consider c� este absolut necesar s� avertiz�m elevele, tinerele asupra riscurilor mari la care se expun, riscuri bine cunoscute de c�tre toti medicii ginecologi. Este de datoria noastr� s� facem cunoscute aceste consecinte grave, altfel vom fi direct r�spunz�tori de traumele fizice si psihice, care se vor face simtite, atunci c�nd aceste tinere vor �ncerca s�-si �ntemeieze o familie. Sunt cunoscute tot mai multe cazuri, �n Occident, �n care multe femei au dat �n judecat� medici ginecologi si de familie, care nu le-au avertizat asupra acestor riscuri, �n special, asupra riscului sterilit�tii.
Concluzionez c� rezultatul contraceptiei este un organism bolnav. Nu degeaba acest �medicament� a mai fost numit si �sinucidere lent�. �n Occident, se �ncearc� o eliminare a lui de pe piat� (dr. Rudolf Ehmann, medic ginecolog, si altii), din cauza pericolelor reale ale sale asupra s�n�t�tii femeilor. Desigur, a intervenit industria chimic�, principalul beneficiar al acestei �afaceri�.
3) Este bine stiut c� bolile cu transmitere sexual� (sifilisul, SIDA, gonoreea, tricomonaza, chlamidia, infectiile virale: papilomavirus, virusul herpetic, virusul hepatitei B etc.) sunt �n continu� crestere �n r�ndul tinerilor �n Rom�nia. Statisticile arat� c�, la sifilis, tara noastr� se situeaz� pe locul I �n Europa, fapt subliniat �n repetate r�nduri de mass-media.
Ca medic, m� simt obligat� s� avertizez adolescentii c� folosirea prezervativului nu �mpiedic� �n totalitate transmiterea bolii SIDA. Prezervativul are un mare esec �n ceea ce priveste prevenirea sarcinii (rata de esec este de 5-8%). Prin urmare, num�rul avorturilor de care vom fi r�spunz�tori va creste, dac� �i vom �ncuraja pe elevi s� foloseasc� prezervativul.
Pilula favorizeaz� aparitia unor boli cu transmitere sexual�, �n special, a infectiei cu Chlamidia, care se cronicizeaz� frecvent, duc�nd nu doar la sterilitate ci si la boli cronice grave. Iar av�nd �n vedere c� tinerii au �n mod obisnuit mai multe partenere, riscul ca ei s� contacteze concomitent mai multe boli venerice creste. Din p�cate, acesti tineri ajung la medic �n fazele tardive ale bolii, greu de vindecat. De mentionat aici c� sterilitatea la tinere se poate instala uneori si dup� o singur� infectie cu gonoreea.
CONCLUZII SI PROPUNERI :
1)Frecventa bolilor cu transmitere sexual� va creste �n continuare, dac� nu
vom oferi o educatie sexual� bazat� pe PREVENTIE, prin
ABSTINENTA p�n� la c�s�torie. Consider c� aceasta este singura metod�
corect�, s�n�toas�, f�r� pericole si consecinte nefaste, at�t fizice c�t si psihice,
asupra adolescentilor. Am constatat cu satisfactie c� foarte multi elevi au
�nteles acest lucru si l-au acceptat. Propun deci ca acest model de educatie sexual�
s� fie luat �n considerare. Suntem convinsi c� multi p�rinti accept� acest model mai
mult dec�t promovarea excesiv� a contraceptivelor �n scoli si licee, cum s-a f�cut p�n� acum.
Folosirea prezervativului nu va reduce num�rul de avorturi si al bolilor cu
transmitere sexual� ci, dimpotriv�, va �ncuraja elevii si elevele s� �nceap� o viat�
sexual� de timpuriu, necunosc�nd riscurile la care se expun.
2) Pilula contraceptiv� obisnuit�, c�t si cea �de-a doua zi�, denumit� si
�contraceptia de urgent�, care sunt abortive, constituie adev�rate pericole
pentru s�n�tatea elevelor, nemaivorbind de rata lor de esec. Cu exceptia
cazurilor c�nd sunt administrate ca medicament pentru diferite
afectiuni ginecologice, contraceptivele contribuie la cresterea ratei
avorturilor �n r�ndul elevelor, la sc�derea v�rstei de �ncepere a vietii sexuale,
la cresterea sterilit�tii si a afectiunilor acute si cronice, at�t ginecologice
c�t si ale altor organe. �n final, ne vom trezi cu un tineret bolnav
care nu ne va mai fi un sprijin la b�tr�nete ci o mare povar�.
3) Propun ca materia Educatia pentru s�n�tate s� fie predat� de c�tre medicii din scoli, de medicii pediatri sau de medicii de familie, deoarece acestia cunosc cel mai bine toate aspectele ei. �ntreb�rile pe care le pun elevii sunt de multe ori de natur� medical� de specialitate, uneori inaccesibile unui profesor, poate cu exceptia profesorilor de biologie. De altfel, am observat c� acestia din urm� sunt cei mai interesati �n predarea acestui subiect.
4) Propun ca programul de educatie pentru s�n�tate s� fie dezb�tut public si la dezbaterea lui s� participe at�t organiza�ii neguvernamentale, cum sunt organizatiile pro-vita, reprezentanti ai mass-media, c�t si reprezentanti ai bisericilor (Ortodoxe, Catolice, alte confesiuni). Aceste probleme nu pot fi dezb�tute �n afara reperelor moral-crestine.
5) �ntelegem c� introducerea programului de educatie pentru s�n�tate �n Scoli este necesar�. F�c�nd referire la educatia sexual�, ca parte a educatiei pentru s�n�tate, m� declar �mpotriva introducerii �n scoli si licee a unui model de educatie sexual�, bazat pe promovarea contraceptivelor si a prezervativelor. �n acest fel, tinerii sunt �ncurajati s� foloseasc� pilula sau prezervativul, adopt�nd un stil de viat� lipsit de responsabilitatea actului sexual. Cel mai �ngrijor�tor este faptul c� acest model nu pune �n evident� dec�t falsele �beneficii� ale metodelor de contraceptie, �ncuraj�nd intensificarea sexualit�tii. Astfel, va exista mereu o rat� de esec si vor exista sarcini nedorite, prin urmare, vor exista avorturi de care vom fi direct r�spunz�tori.
Trebuie s� avem grij� ca acest instrument de formare a tinerilor � educatia sexual� � s� nu se transforme �n unul de deformare.
7) Propun ca, �n elaborarea manualelor si predarea educatiei sexuale, ca subcapitol al educatiei pentru s�n�tate, s� se pun� accentul pe promovarea abstinentei la elevii din scoli si licee. F�r� reperele moral-crestine, care presupun disciplinarea sentimentelor, castitatea si respectul fat� de cel�lalt, educatia sexual� se poate transforma usor �n antieducatie.
Mentionez c� �n SUA functioneaz� deja de o bun� perioad� de timp programele educationale ce promoveaz� abstinenta p�n� la c�s�torie, iar statul american cheltuie anual 50 de milioane de dolari pentru implementarea unor astfel de programe �n scoli. Acestea au rezultate durabile, contribuie la sc�derea num�rului de avorturi �n r�ndul adolescentelor si le ofer� tinerilor un mod de viat� cu adev�rat s�n�tos.
Cu stim�,
Dr. TODEA-GROSS CHRISTA: coordonatorul Proiectului �Pentru Viat�, Cluj-Napoca