mitul

�Oare atunci cand hotii iti fura ceva trebuie sa-i implori sa-ti dea inapoi ceea ce ti-au furat ?�. Aceste cuvinte erau rostite cu multa �inspiratie� de catre avocata vieneza, de origine maghiara, Eva Maria Barki in cadrul unei conferinte la Miercurea-Ciuc, in toamna anului 1998, cuvinte cu o semnificatie deosebita in stabilirea fondului problemei in discutie.
Folosirea tot mai frecventa a denumirii de �pamant secuiesc� pentru a delimita teritoriul a doua judete intracarpatice, Covasna si Harghita, precum si o parte a judetului Mures, constituie pentru fiecare roman constient, ai carui parinti au trait si au murit aici, udand cu sudoare si sange acest pamant, o jignire fara comparatie. Acest fapt ne-a facut pe noi sa incercam prezentarea modului de argumentare al sustinatorilor mitului �pamantului secuiesc�. ii spunem mit, pentru ca nici nu este altceva. Pentru ca nu exista o argumentatie bazata pe dovezi clare si obiective. Totul nu este altceva decat o minciuna sfruntata. Ca aparatori ai adevarului istoric, ce venim cu puterea Adevarului absolut, care este Hristos, avem datoria sfanta fata de neamul romanesc si Biserica sa demontam aceste teorii si sa le izgonim in intunericul care le naste continuu.
Cu siguranta ca vom starni o indoiala in inimile si-n sufletele multor semeni, ce nu au nici un contact cu aceasta regiune din centrul Romaniei. Dar sentimentul ce ne domina in clipa de fata este acela ca sfintenia pamantului romanesc ne da forta de a-l apara, de a nu-l lasa de izbeliste. Pentru roman, pamantul este dintotdeauna sfant. Are acest atribut al sfinteniei tocmai datorita credintei ce dainuie in sufletele romanilor. O credinta sfanta intr-un Hristos care a schimbat conditiile ontologice ale acestui neam, intr-un Hristos care sfinteste neamul romanesc si prin acesta si pamantul lui.
Dupa cum aratam mai inainte, in centrul tarii, in inima Romaniei, avem �o insula specifica, pe care, in general, necunoscatorii o numesc SECUIME�. Aceasta numire este traducerea cuvantului maghiar SZ�KELYF�LD, care avea si corespondentul latin TERRA SICULORUM (Pamantul Secuilor) dat tot de Maghiari dupa sistemul lor si cu intentiile lor arhicunoscute�. Cuvintele anterioare scrise in urma cu sase decenii, impreuna cu un alt paragraf pe care-l redam in cele ce urmeaza constituie marturia ca problema la care facem referire nu este noua, si ca si-a pastrat actualitatea. Ce stie tara despre aceste tinuturi ?
�Tara stie, ca �Secuimea� este un teritoriu locuit de un popor numit SECUI, cum ar fi si natural, daca denumirea ar corespunde realitatii etnice. Dureros este insa ca nu numai masele de Romani, ci chiar oficialitatea, guvernele tarii, credeau in aceasta erezie etnica. Mai mult chiar: politicianii, cari s�au convins ca �Secuimea� nu este secuiasca, ajunsi la carma tarii, au tratat acest pamant, cu intreg complexul lui de populatie, ca o posesiune nationala secuiasca. Uitand de interesul nostru national, cei mai multi politiciani au falsificat adevarul, in detrimentul tarii, sustinand ca Secuimea este cu adevarat secuiasca, ca, prin urmare, nu este teritoriu locuit de Romani, ci de Secui-unguri�(Octavian M. Dobrota, "Romani Secuizati si Regiune Secuizata", Editura ziarului "Glas Romanesc in Regiunea Secuizata", Odorheiu, 1940).
Se impune cu necesitate renuntarea de catre romani la a mai folosi aceasta denumire, ea insasi fiind un act de agresiune la adresa noastra, si mai ales impotriva strabunilor nostri, vietuitori aici, pentru care inca mai pot depune marturie crucile si cimitirele din fiecare localitate. Octavian Dobrota propunea folosirea eventual a denumirii de �regiune secuizata�, �adica pamantul locuit de Romani de bastina, cari au fost secuizati, rapiti din turma mandra a neamului romanesc si obligati sa se numeasca urmasi ai lui �rp�d�.
Denumirea de �pamant secuiesc�, sau cea de �Secuime�, apare folosita de catre politicienii si istoricii etniei maghiare mai ales atunci cand se discuta despre autonomie. Totusi, recurgerea la termenul de �tinut secuiesc� se face ori de cate ori se incearca sugerarea inutilitatii prezentei romanesti in zona, prin tot ceea ce inseamna aceasta: Biserica, Armata, Jandarmerie si Politie. Vom lua fiecare caz in parte, tocmai pentru a evidentia gradul de agresare al romanilor din zona intracarpatica.

�PAMANTUL SECUIESC� SI AUTONOMIA PE CRITERII ETNICE

Vom reda in aceasta sectiune declaratiile unor figuri importante ale minoritatii maghiare din Romania, preluate din presa de limba maghiara sau romana din judetele Covasna si Harghita. De asemenea, vom interveni cu scurte fragmente de articole din presa de limba maghiara din Romania, scrise in conditiile in care democratia iti permite sa afirmi tot ce vrei, fara a da socoteala de justetea celor expuse.
Prima declaratie apartine unei renumite avocate vieneze, de origine maghiara din Transilvania, Eva Maria Barki, care a avut la un moment dat statutul de �personna non grata� pe teritoriul Romaniei. Iata ce declara aceasta �aparatoare a Justitiei� intr-o conferinta sustinuta la Miercurea Ciuc in septembrie 1998:

�Cum vad eu viitorul vostru pe Pamantul Secuiesc si in Transilvania. Sunt multe rani deschise pe trupul nostru, rani care nici dupa 80 de ani de la Diktatul de la Trianon, nu s-au cicatrizat. Trauma Trianon ne doare si acum. Din pacate, Occidentul nu vede, nu este informat, nu ne ajuta sa iesim din greutatile in care ne zbatem de atata amar de vreme. Nu exista alta alternativa decat autodeterminarea maghiarimii, autonomia si federalizarea Romaniei (�) Maghiarii din Romania trebuie sa renunte la statutul de minoritate in favoarea celui de popor. Numai fiind popor maghiarimea din Romania poate dobandi dreptul la autodeterminare si drepturi colective, care sunt apanajul popoarelor si nu al minoritatilor. Numai cerand mult poti obtine ceea ce doresti (�) Autonomia unui popor, cum trebuie sa fie maghiarimea din Transilvania, nu se cere, ci se declara. E un drept al nostru la care nu se poate renunta. Exista in ceea ce ne priveste, o mare greseala tactica si un fel de frica. Ce ne intereseaza pe noi ce scrie presa romaneasca ? Pe noi trebuie sa ne intereseze numai si numai drepturile noastre la autodeterminare, la autonomie. Ma bucura nespus de mult ca sunt si romani care sustin ideea federalizarii si autonomiei Transilvaniei. Si mi se pare mai mult decat firesc. Fiindca una este identitatea si traditiile celor din Transilvania, altele sunt traditiile si identitatea celor din Vechiul Regat. Viitorul nostru e intr-o Romanie federalizata. Fiindca Ardealul si Vechiul Regat nu au o istorie comuna�. �Pacatul nostru, al Ungariei si al maghiarimii din Transilvania, este ca, de la bun inceput, nu s-a cerut maximum de ceea ce ne interesa pe noi � autonomia, o constructie federalista. N-am avut o conceptie unitara asupra dorintelor noastre comune (�) Pe noi trebuie sa ne intereseze, in primul rand, Transilvania si nu Romania. Nici in acest caz UDMR n-a avut nici o strategie, nici o tactica in implinirea conceptului de autonomie. Noi suntem poporul. Noi trebuie sa luptam pentru drepturile noastre. Numai prin lupta vom reusi. Trebuia si trebuie in continuare sa le explicam si romanilor transilvaneni ceea ce dorim noi: autodeterminarea, autonomia in granitele Romaniei. Sunt sigura ca vom avea adepti si printre romanii transilvaneni transilvaneni. Fiindca, deopotriva, vor avea numai de castigat atat ei cat si noi� (Eva Maria Barki, conferinta �Soarta maghiarimii in pragul mileniului al treilea�, Miercurea Ciuc in Gheorghe Chiper, �Nu exista alta alternativa decat Autodeterminarea maghiarimii, autonomia si federalizarea Romaniei�, "Adevarul Harghitei", an X, nr. 2015, marti, 29 sepetembrie 1998, pp. 1-5 si art. "Care model de reconciliere? De unde implinirea aspiratiilor noastre?", "Adevarul Harghitei", an X, nr. 2016, 30 septembrie 1998, p.5)

La mijlocul lunii septembrie a anului 1998, in localitatea Cernat din judetul Covasna a avut loc �Forumul Secuimii pentru reinnoirea UDMR�. in cele ce urmeaza, redam fara nici un fel de comentariu un fragment din asa-numita �Declaratie-program� a acestei manifestari:

�Vointa participantilor la Forumul de la Cernat pentru reinnoirea UDMR, a celor care reprezinta interesele maghiarimii din Romania. Scopurile noastre sunt: obtinerea autonomiei personale a cetatenilor de etnie maghiara; extinderea teritoriala-regionala a autonomiei, in mod deosebit a celor din Tara Secuilor, cu garantii legale in acest sens; statutul de sine statator al autoconducerii; organizarea invatamantului in limba materna, conform cererii celor 500.000 de maghiari; reinfiintarea Universitatii Maghiare, a invatamantului religios asa cum a fost inainte de 1948; impiedicarea, in Secuime, ca si in alte regiuni istorice, a tendintelor de schimbare fortata a echilibrului etnic; schimbarea situatiei ceangailor maghiari; interzicerea construirii in Secuime a unor cazarmi militare" (�Declaratia-program a Forumului Secuimii pentru reinnoirea UDMR de la Cernat� in Gh. Chiper, �Ce se ascunde sub Palaria Forumului de la Cernat ?� in "Adevarul Harghitei", an X, nr. 2010, marti, 22 septembrie 1998, p. 3).

O alta �personalitate� a UDMR este si Kiraly Karoly, un �mare revolutionar�, vicepresedinte al CPUN in 1990, care pana in 22 decembrie 1989 detinuse functia de prim-secretar PCR al judetului Covasna. Acesta declara intr-un interviu:

�Daca se poate accepta faptul ca Ungaria recunoaste inviolabilitatea frontierelor si ca renunta definiv la Ardeal, in mod voluntar, in favoarea romanilor, este inacceptabil pentru noi ca pentru relatiile de buna vecinatate Ungaria sa sacrifice o treime din natiunea ungara (�) Imperiul sovietic s-a prabusit. S-au prabusit si cele mai mici: Cehoslovacia si Iugoslavia. Cine poate sustine cu certitudine ca acest proces s-a oprit la Romania ? (�) Exista o baza teritoriala, istorica si spirituala pentru a ne putea numi, cu constiinta impacata, drept popor maghiar din Ardeal. Iar popoarelor li se cuvine dreptul la autodeterminare. Noi suntem din Romania doar pana cand este in vigoare Dictatul de pace de la Trianon. Autodeterminarea este dreptul nostru firesc (�) Dar pentru asta e nevoie si de curaj�(Kiraly Karoly, in revista �Erdelyi Magyarsag� in art �Pensionarul Kiraly Karoly a luat-o complet pe aratura�� in "Adevarul Harghitei", an IX, nr. 1743, miercuri, 3 septembrie 1997, p. 1)

In luna iulie a anului 1998, presedintele de atunci al Consiliului Judetean Harghita, Zsombori Vilmos, cu �buna intentie� de a informa corect Adunarea Regiunilor Europene prezinta un interesant �Studiu de caz cu privire la minoritati�, la Munster, Germania. Iata cateva �realitati� in viziune exclusiv UDMR-ista:

�Nu putem rezolva problema minoritatii maghiare fara a lua in considerare urmatoarea situatie: ca noi, maghiarii, suntem majoritari in judet si in regiune, ca noi suntem membri ai minoritatii maghiare din Romania, aproximativ doua milioane de persoane, o minoritate care numai in parte locuieste in regiunea noastra, cealalta fiind raspandita in alte zone ale Romaniei, in special in Transilvania. Datorita situatiei specifice, avem mai multe probleme, care sunt comune cu ale tuturor maghiarilor din Romania; si avem si probleme specifice regiunii noastre. La nivel national dorim:
autonomie culturala, sistem educational autonom, de la scoala primara la nivel universitar si postuniversitar, cu predare in limba maghiara;
libertatea in folosirea limbii maghiare chiar si in administratia publica, in educatie, justitie, viata publica;
autonomie la nivelul autoritatilor publice locale si regionale.
La nivel regional, dorim:
- autonomie teritoriala pentru regiunea noastra, impreuna cu judetele Covasna si Mures, care au fost in trecut membre ale unei regiuni autonome.
(�) Faptul ca fortele romanesti, inclusiv membrii actualei coalitii guvernamentale, nu au renuntat la obiectivul omogenizarii, pentru punerea in practica a statului national unitar si omogen, pentru a schimba structura demografica a judetelor din regiunile cu populatie maghiara este ilustrat de asa-zisa problema �Csereh�t�. Aceasta este o problema complexa, dar esenta ei este faptul ca Biserica Greco-Catolica Romana, cu sprijinul Romaniei, urmeaza sa infiinteze un orfelinat la Odorheiu Secuiesc, unul dintre orasele importante din judetul Harghita, in care ponderea maghiarilor este de 98 % si sa aduca aici, din toata tara, orfani (romani, bineinteles), sa fie crescuti aici si sa se stabileasca in judetul nostru.
Alta problema se refera la recent infiintatul Episcopat Ortodox Romanesc al Harghitei si Covasnei, situat in Miercurea-Ciuc. La infiintarea acestuia, Guvernul roman a donat cladiri si terenuri din domeniul public al orasului Miercurea Ciuc, in conditii in care proprietatile Bisericii maghiare romano-catolice si protestante, care au fost ilegal confiscate de guvernul roman comunist, nu au fost pana acum returnate. Cu o luna in urma a trebuit sa deschidem o noua fila in aceasta problema, pentru ca guvernul interimar condus de d-l Gavril Dejeu a adoptat, la 20 aprilie 1998, o ordonanta de urgenta pentru a da Episcopatului ortodox noi cladiri si teritorii din zona centrala a orasului, in ciuda protestelor membrilor maghiari ai guvernului (reprezentand UDMR)�(�Studiu de caz cu privire la minoritatea maghiara�, Munster, Westfalia in "Adevarul Harghitei", an X, nr. 1968/1969, vineri/sambata, 24/25 iulie 1998, p. 5.)

Un alt mare aparator al �Tinutului Secuiesc� este si S�ntha P�l Vilmos, presedintele UDMR Ciuc � care ii considera pe romanii din Miercurea-Ciuc si din judetul Harghita �straini care se rafuie cu noi�. Iata ce declara acesta:

�Pretindem pentru noi dreptul la autodeterminare pe acele teritorii unde traim in majoritate si drepturi generale pentru cei care se trag din spita stramosilor nostri (�) Situatia in Transilvania nu s-a schimbat prea mult� Jertfa de sange a stramosilor nostri e pentru noi mesaj si porunca��(Santha Pal Vilmos la sarbatorirea zilei de 15 martie in art. Gh. Chiper, �Stridente la o nevinovata sarbatoare !�, "Adevarul Harghitei", an X, nr. 1877, miercuri, 18 martie 1998, pp. 1-3) Un an mai tarziu, el a declarat: �Natiunea maghiara a devenit o natiune care traieste in mai multe tari. Noi suntem calcati in picioare pe pamantul nostru natal, traim privati de drepturi, ne trateaza ca pe niste tolerati (�) Ne ataca mai ales cei cu care am impartit in decursul secolelor ceea ce am avut si i-am aparat daca au fost la necaz. Ne-au luat scolile, institutiile, patrimoniul bisericilor noastre. Sunt capabili sa ne priveze de cea mai scumpa comoara � cultura noastra, limba noastra materna. in propriile noastre probleme nu putem dispune conform intereselor noastre. Vor sa ne educe asa-zis prin militari straini, politisti, functionari, preoti, calugarite si copii handicapati (�) Sa privim in jur ! in lume lupta popoare si isi dobandesc libertatea ! Nu tac, isi transmit lumii intregi freamatul vietii lor. Stiu ce vor ! Vor sa traiasca in libertate si pace ! Dar si noi. Pentru aceasta transmitem compatriotilor nostri: voi trebuie sa creati o patrie. O noua patrie ! in care sa nu existe privilegiati si persoane de rangul al doilea�( Santha Pal Vilmos, discurs cu ocazia zilei de 15 martie 1999, Miercurea-Ciuc, in "Adevarul Harghitei", an XI, nr. 2132, miercuri, 17 martie 1999, p. 1.)

La loc de frunte in preocuparile anti-romanesti se gaseste si �charismaticul� episcop reformat T�k�s L�szl�, care a editat chiar, in 1998 un volum documentar cu numele �Partea si dreptul nostru�. in cuvantul introductiv episcopul Tokes, presedintele de onoare al UDMR, asemuieste transformarile din tarile din Europa Centrala si de Est de dupa 1989 cu �eliberarea poporului Israelului din captivitate de la Babilon. Situatia noastra actuala se aseamana cu acele intamplari de odinioara si din privinta, ca nici de acea data libertatea n-a venit dintr-o data, printr-un miracol, ci poporul intors din captivitate, imputinat la numar, istovit, cu credinta si constiinta slabita urma sa duca o lupta indelungata pentru a si-o dobandi� in urma cotropitorilor Juda a ramas devastata, iar Ierusalimul in ruine. Cei intorsi acasa, pe pamanturile lor natale, au gasit straini. Amonitul Tobia si aliatii lui au facut tot ce le era in putinta sa impiedice restabilirea fiilor lui Israel, repunerea lor in drepturi. Nu li s-a recunoscut nici �partea� si nici �dreptul asupra oraselor, pamanturilor , ba chiar nici asupra Ierusalimului, sfantul oras al Domnului� De la sangerosul si miraculosul Craciun din 1989 comunitatea maghiara din Romania duce aceeasi munca si lupta. isi revendica partea si drepturile ce i se cuvin pe propriul pamant natal. Din pacate, nu numai in ultimii 7-8 ani, dar in ultimii 77 de ani, energiile noastre rodnice de creatie au fost consumate de lupta pentru drepturile minoritare, pentru simpla supravietuire. Bisericile noastre isi impart destinul cu poporul lor, isi iau partea din lupta dreapta dusa de credinciosii lor�(�Partea si dreptul nostru�, volum documentar editat de Eparhia Reformata de pe langa Piatra Craiului, 1998, prefata semnata de L. Tokes).

In perioada 24-26 octombrie 1997, judetele Covasna si Harghita au fost vizitate de o delegatie parlamentara, care a alcatuit in final o informare pentru Parlamentul Romaniei. Ne intereseaza constatarile acestor reprezentanti alesi ai poporului roman, in sensul in care accentueaza inca o data faptul ca romanii din aceasta zona sunt in continuare agresati:

�Constatarile delegatiei parlamentare in timpul vizitei in judetele Covasna si Harghita
lipsa de informare in zona si chiar denaturarea informatiei referitoare la ceea ce se intampla in prezent in Romania si lipsa dialogului, coroborate cu dorinta de restauratie;
se incearca rescrierea istoriei prin ignorarea sau chiar distrugerea vestigiilor civilizatiei romanesti din zona (bisericile ortodoxe romane afectate de indiferenta sau uitare, etc.); scaderea numerica a populatiei de nationalitate romana prin migrari, imbatranire, etc.; trecerea credinciosilor ortodocsi la religia reformata din lipsa de alternativa; restructurari abuzive in invatamant; transformarea muzeelor si cladirilor romanesti in lacasuri de cultura secuiasca; necunoasterea limbii de stat a Romaniei; ignorarea prevederilor Constitutiei si ale legilor in vigoare; nerespectarea insemnelor statului roman de catre autoritatile locale; refuzul de a sarbatori, in scolile si sectiile cu predare in limba maghiara, a Zilei Nationale a Romaniei; diplomele scolare si diplome la concursuri judetene scrise doar in limba maghiara; in laboratoarele de istorie se denatureaza istoria Romaniei prin folosirea in mod deliberat doar a unor harti din perioada 1878-1918, in mod vadit cu scopul de a ignora istoria contemporana a Romaniei;
ignorarea limbii romane legiferata in fond prin functionarea ordonantelor de urgenta, privind modificarea Legii invatamantului si a Legii administratiei publice, are grave consecinte in ceea ce priveste cunoasterea limbii oficiale de stat si convietuirea generatiilor viitoare;
lipsa profesorilor de nationalitate romana, lipsa predarii calificate a limbii romane, istoriei, geografiei; presiuni exercitate asupra celor care au ramas in zona; lipsa reprezentarii profesorilor de nationalitate romana macar la nivel de director adjunct in scoli, de asemenea lipsa de reprezentare in inspectoratele scolare; existenta unor suplinitori necalificati care predau disciplinele limba romana, istoria, geografia, la sectiile si scolile de limba maghiara; predarea disciplinei �Limba romana� de catre profesori de nationalitate maghiara care au cunostinte aproximative despre limba si literatura romana; ocuparea unor posturi de profesori la sectiile cu predare in limba romana de catre profesori, de nationalitate maghiara, fara sustinerea testului de cunoastere a limbii romane, asa cum prevede legea in vigoare;
lipsa manualelor in limba romana; lipsa dotarii cu materiale didactice a claselor cu predare in limba romana; lipsa bibliotecilor scolare corespunzatoare pentru insusirea limbii romane;
preponderenta in scoli doar a inscriptiilor in limba maghiara; existenta unor placute bilingve in cazul institutiilor oficiale de stat (!) (ex. POLITIE) sau in cazul unor comune in care primarii au fost obligati prin adrese oficiale sa le accepte, chiar daca nu se indeplineau conditiile prevazute in Ordonanta de urgenta nr. 22 pentru modificarea si completarea Legii 69/1991; traducerea eronata in limba maghiara a denumirilor unor localitati pe motiv ca se respecta istoria localitatii respective;
predarea la clasele de limba maghiara a unor discipline care nu sunt in programa de invatamant in vigoare si nepredarea altor discipline inscrise in programa;
incepand cu anul 1993, in peste 27 de localitati din judetul Covasna, au fost reinfiintate scoli si sectii cu predare in limba romana; dupa alegerile electorale din 1996 toate au fost desfiintate; in prezent, exista mai mult de 90 de localitati in judet unde nu exista clasa cu predare in limba romana;
credinciosul ortodox roman este izolat si asimilat de celelalte culte din zona; bisericile ortodoxe romanesti sunt izolate si chiar daca exista preoti, parohiile vor ramane fara enoriati in urmatorii 10 ani, datorita populatiei imbatranite; singurul sprijin pentru credinta ortodoxa in aceste judete este Episcopia Ortodoxa Romana a Harghitei si Covasnei, care nu este sustinuta; banii repartizati de la bugetul statului, pentru restaurarea bisericilor ortodoxe din zona � monumente istorice, nu ajung la destinatie sau in multe cazuri, birocratia foarte mare face dificila obtinerea fondurilor alocate;
lipsa preotilor in parohii (multe parasite de ani de zile); preotii tineri (studenti) nu au nici un sprijin material, fiind gazduiti de enoriasi; salarizarea la un nivel scazut a preotilor si a personalului deservent din cadrul Episcopiei, etc.;
grave discriminari intre cetatenii de nationalitate maghiara (favorizati) si cei de nationalitate romana (defavorizati) in domenii ca: folosirea limbii materne, accesul la orice functie publica (conditionarea ocuparii unor functii publice de cunoasterea limbii maghiare), organizarea si functionarea scolilor, incalcari flagrante ale drepturilor omului si epurare etnica in ceea ce priveste romanii, repartizarea fondurilor de la bugetele locale si de la Bugetul de stat, distribuirea ajutoarelor primite din strainatate, plata ajutorului social pentru familiile cele mai sarace, asistenta sanitara, grija fata de monumentele istorice, inclusiv biserici, conservarea patrimoniului cultural (muzee, lucrari de arta, etc.); mai mult, cetatenii de nationalitate romana nici nu sunt reprezentati in administratia locala;
blocarea si boicotarea proiectului guvernamental de construire a cazarmii Batalionului de jandarmi din Sfantu Gheorghe; elaborarea si editarea, sub egida Consiliului judetean Covasna, a monografiei judetului Covasna, fara consultarea si implicarea specialistilor de etnie romana si fara reflectarea corespunzatoare a elementului romanesc din zona; blocarea fondurilor alocate, prin H.G. 1365/27.11.1996 publicata in M.O. al Romaniei nr. 333/10.12.1996, de la bugetul statului pentru infiintarea unui muzeu al spiritualitatii romanesti � Muzeul Carpatilor Rasariteni (un miliard opt sute de mii lei) � banii nu au fost deblocati pana in prezent si se vor pierde la sfarsitul anului acesta; ignorarea totala de catre Consiliul judetean Covasna, a demersurilor privind amenajarea, ca punct muzeistic, a cladirii primei scoli romanesti din Sf. Gheorghe din 1790, si a Casei memoriale �Romulus Cioflec� din Araci; nu exista un cadru legislativ pentru pastrarea / conservarea mai multor zone din aceste doua judete;
implicarea insuficienta a institutiilor judetene de stat in ceea ce priveste invatamantul si cultura romaneasca (Bibliotecile judetene, Centrele Creatiei Populare, Casele de cultura municipale si orasenesti, unele camine culturale comunale, fostele muzee judetene, devenite prin vointa unilaterala Muzeul National Secuiesc din Sf. Gheorghe si respectiv, Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea-Ciuc, etc.);
atitudinea ostila si lipsa minima de respect necesar in exercitarea unei functii publice, a unor reprezentanti cu functii inalte din administratia locala aleasa, nu numai fata de manifestarile culturale romanesti din zona, ci si fata de simbolurile nationale (la depunerea de coroane la Monumentul Ostasului Roman din Sf. Gheorghe, cu ocazia Zilei Armatei Romane in 1997, autoritatile locale au incalcat prevederile legale si au manifestat o atitudine de ignorare ostila, fata de vicepresedintele Camerei Deputatilor si fata de delegatia parlamentara: primarul nu purta esarfa tricolora, nu exista drapelul de lupta, autoritatile locale au ignorat delegatia parlamentara, nu a fost invitata populatia la ceremonie, au participat cativa reprezentanti ai autoritatilor locale si soldatii);
transferarea proprietatii de stat catre societati private, cresterea dirijata a ponderii agentilor economici din Ungaria in activitatile economice din cele doua judete (in productie, comert, servicii, turism, etc.) dupa 1989 pana in prezent;
ignorarea lucrarilor de investitii pentru transportul gazelor naturale in zona Toplita, prin nealocarea fondurilor necesare de la Bugetul de stat si lipsa de interes fata de valorificarea / prelucrarea copacilor cazuti din diverse cauze, in padure (se pierd annual mari cantitati de lemn).
Propuneri pentru pastrarea identitatii romanilor
Respectarea Constitutiei si a legilor in vigoare, garantarea si respectarea drepturilor omului.
Actiuni parlamentare generale:
monitorizarea de catre Parlament a celor doua judete, cu scopul de a impiedica agravarea situatiei;
deputatii din comisiile permanente si din grupurile parlamentare, cu delegatie din partea Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, sa efectueze periodic vizite neanuntate, seminarii, intalniri pe probleme diverse, in judetele Harghita, Covasna si Mures;
constituirea unei comisii complexe (administratie, invatamant, cultura, relatii intre minoritati), care sa supravegheze evolutia situatiei din cele doua judete;
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptie si pentru petitii sa propuna masuri de eliminare a abuzurilor, prin actiuni directe de reparare, sesizare a organelor puterii centrale si locale si prin promovarea de initiative legislative care sa contribuie la rezolvarea problemelor��("Adevarul Harghitei", an IX, nr. 1805/1806, vineri/sambata, 28/29 noiembrie 1997, pp. 3-5).

Dar ce spune presa de limba maghiara despre autonomie. Se poate observa din traducerea urmatoare cu cata obiectivitate se scrie despre acest subiect:
�In zilele noastre, la orice pas se pomeneste de autonomie este o acuzatie aproape zilnica din partea majoritatii romane � prin presa scrisa, prin TV si vorbe � ca maghiarimea ataca unitatea tarii cu tot felul de smecherii. in realitate, chiar si maghiarimea prezentata ca fiind insusi dracul, stie foarte putin despre autonomie, nu ii este clara semnificatia continutului acestui concept.
Ce este de fapt autonomia ? Istoria minoritatilor a demonstrat ca minoritatile nationale pot fi egale in drepturi (...) numai daca dispun de autoguvernare in administratie, in justitie, in rezolvarea problemelor lor scolare si religioase. Definitia lui Balogh Artur: �Autoguvernarea (autonomia) inseamna de fapt ca o anumita multime de oameni guverneaza ca un intreg propriile probleme obstesti, sub controlul si supravegherea statului�. Si mult citata Hotarare de la Alba Iulia (�) prevede ca fiecare natiune se autoguverneaza pe propria-i limba, cu propria-i administratie, prin persoane alese din propriul san. Aceasta hotarare care a luat nastere pentru a induce in eroare strainatatea este valabila si azi, caci este o pretentie dreapta si justa.
Pentru ca deseori se fac referir, in frunte cu presedintele statului, la faptul ca autonomia este perimata si straina normelor europene, as da citat din recomandarea 1201 a Adunarii Parlamentare a CE (1993): �in acele regiuni, unde persoanele apartinatoare minoritatii nationale sunt majoritare, au dreptul la administratie cu statut specific local sau autonom (�)�.
Atunci cand UDMR vorbeste despre autonomie cere realizarea acestor principii de baza recunoscute si declarate: autoguvernare teritoriala pentru cei care traiesc in bloc, iar pentru cei din diaspora autonomie culturala. Cu atat mai mult cu cat la semnarea tratatelor de pace, dupa primul razboi mondial, Romania, chiar daca sub influenta marilor puteri, s-a angajat sa realizeze autoguvernarea confesionala si scolara a secuilor si sasilor, ceea ce nu a indeplinit niciodata. Ne mai vorbind de faptul ca, inaintea primului razboi mondial, una din revendicarile principale ale romanilor ardeleni a fost autonomia. Ne-ar place tare mult ca domnii galagiosi sa-si aduca aminte si de aceasta, caci atunci nu ar gasi nimic nou in revendicarea legitima a maghiarimii. Dar asa ceva nu vor face, deoarece au o singura vointa: asuprirea minoritatilor nationale (indeosebi a celei maghiare) in asa masura incat sa nu indrazneasca sa scoata nici macar o vorba.
Domnii gresesc si aici: o minoritate de mai multe milioane nu poate renunta la autoguvernarea teritoriala si culturala, la acele drepturi cu care isi poate rezolva propriile probleme, in propria limba materna. Autonomia inseamna pur si simplu atat"(Fabian Erno, �Ce este de fapt autonomia ?� in �HAROMSZEK�, nr. 1360 din 17 februarie 1995).

O alta figura impozanta a minoritatii maghiare din Romania este si deputatul Borbely Imre, care intrebat de un reporter de la un saptamanal de limba maghiara in legatura cu rolul pamantului secuiesc si a secuimii in viitor, a raspuns:

�Intreaga soarta a maghiarimii depinde de secuime. Nu este intamplator ca parasutist (cum ma considera cativa ca sunt timisorean) am devenit reprezentantul pamantului secuiesc. Convingerea mea este ca uniunea noastra a dus mai mult o politica sporadica de centru, decat o politica a intregii maghiarimi. Aceasta politica sporadica este contraindicata, pentru ca dupa parerea mea soarta maghiarimii din Ardeal depinde de secuime si soarta secuimii depinde de autonomia teritoriala. Aceasta este o parere personala.
Daca nu va fi autonomie teritoriala peste cativa ani � peste 2-5 ani � atunci pamantul secuiesc va fi asimilat. Deja aceasta a inceput. Unul dintre semnele acestei incercari de asimilare este urbanizarea comunei Ditrau, al doilea este infiintarea Episcopiei Ortodoxe, iar al treilea este stabilirea continua a jandarmilor in aceasta zona. Pregatirea socio-psihologica a acestui scop politic al puterii a constituit-o Raportul HAR-COV. Trebuie sa ne confruntam acesta. Asta doresc cei aflati la putere actual in Romania. Cred ca daca si puterea care va urma va fi formata din fortele democratice de azi, vor urmari acelasi scop, caci de 75 de ani doresc acelasi lucru. Nu cred ca in acest sens sa aiba loc o oarecare schimbare in Romania. Pentru noi, pentru pastrarea autoidentitatii noastre nationale autonomia este viatala. in acest sens ne-ar putea ajuta convingerea celor 1,7 milioane de oameni, fiindca unitatea purificata este mai puternica si vointa comuna este o putere uriasa�(Botos Laszlo, �Rolul pamantului secuiesc din Ardeal� in saptamanalul de limba maghiara �MICA GAZETa A GHEORGHENIULUI� (�GYERGYOI KISUJSAG�), nr. 4 din 2-8 februarie 1995, p. 1)

Declaratii incriminatorii, cu tenta agresionista au fost rostite si la Forumul de la Miercurea Nirajului din februarie 1999. Iata ce relateaza reporterul cotidianului �Adevarul�, Dorin Suciu, prezent la aceasta manifestare:

�Tokes a incriminat �actualul regim� ca duce o politica a jumatatilor de masura care sfideaza minoritatea maghiara. Mai mult, duce o actiune de asediere a �pamantului secuiesc� cu orfelinate, calugarite si jandarmi care au impresurat cel mai maghiar pamant din Transilvania. �Atat au tot lovit cu picioarele in maghiar, incat acum aproape au prins chef de asta�, l-a citat episcopul pe marele poet Ady Endre (�) Deputatul Borbely Zsolt a afirmat, fara nici o retinere, ca obtinerea autonomiei a fost ratata de conducerea UDMR care, in loc sa o dobandeasca chiar cu pretul conflictelor a preferat avantajele pe care i le aduce participarea la conducere (�)
Szolosi Sandor s-a aratat indignat ca pe sediul Prefecturii din Tg. Mures exista o inscriptie referitoare la eliberarea orasului de sub stapanirea hortysta, ca reprezentand o jignire la adresa populatiei maghiare. �Oare cand s-au bucurat maghiarii ? Cand a venit Horty sau cand a plecat ?� a intrebat Szolosi in aplauzele celor din sala�(Dorin Suciu, �Extremism si autovictimizare la �forumul pentru reinnoirea UDMR� de la Miercurea Nirajului� in "Adevarul Harghitei", an XI, nr. 2112, miercuri, 17 februarie, 1999, pp. 1-5).

Prezentam de asemenea un fragment din �Declaratia platformei UDMR Initiativa Maghiara Ardeleana�, alcatuita de Gazda Istvan, Katona Adam, Kolumban Tihamer, act ce sta la baza cererilor privind autonomia pentru romanii din �Secuime�:

�Platforma Crestin-Nationala a UDMR, Initiativa Maghiara Ardeleana, cu ocazia sedintei ce a avut loc la Odorheiu Secuiesc in data de 2.09.1995, da publicitatii urmatoarea declaratie:
1. Este cunoscut faptul ca Initiativa Maghiara Ardeleana inca de la infiintare a revendicat � pentru comunitatea nationala maghiara din Romania � crearea sistemului triplei autonomii.
Este cunoscut faptul ca pentru maghiarimea compacta sistemul triplei autonomii inseamna crearea autonomiei teritoriale.
Este cunoscut faptul ca, la propunerea Initiativei Maghiare Ardelene s-a constituit Consiliul Consultativ de pe Pamantul Secuiesc, in numele regiunilor comunitatilor maghiare si pentru reprezentarea acestora, inca din clipa constituirii a declarat dreptul locuitorilor de pe Pamantul Secuiesc, dreptul infiintarii autonomiei teritoriale�(Gazda Istvan, Katona Adam, Kolumban Tihamer, �Declaratia platformei UDMR Initiativa Maghiara Ardeleana� in �Hargita Nepe�, 173, 5 noiembrie 1995, p. 3).