 |
| INTRODUCERE |
| Judetele Covasna si Harghita, situate pe cursul superior al Oltului, in zona interioara a Carpatilor de curbura, au o pozitie centrala in cadrul tarii. Datorita acestei asezari, teritoriul lor este strab?tut de importante cai de comunicatii ce fac legatura intre Transilvania, Moldova si Muntenia si care converg spre zona de concentrare urbana si industriala Brasov. Aceasta pozitie geografica a facut ca Sud-Estul Transilvaniei sa constituie intotdeauna o zona de intrepatrunderi si confluente culturale si demografice. Din cele mai vechi timpuri pana in prezent, viata comunitatilor umane din acest teritoriu a fost si ramane marcata de stranse legaturi intre cele trei provincii romanesti, iar vazut mai larg, intre Bazinul Carpatic, arealul balcano-dunarean si spatiul nord-pontic. Muntii Carpati, de inaltime mijlocie si mica, prin fragmentarea lor accentuata, prin multimea depresiunilor, a culoarelor, pasurilor si trecatorilor au facilitat modul de utilizare a lor si de pastrare a unor legaturi permanente intre regiunile de la interior cu cele exterioare. Carpatii Sud-Estici, in curbura interioara a carora se afla zona Covasna-Harghita, ca regiune principala a teritoriului Romaniei, constituie elementul coordonator de referinta pentru intreg sistemul geografic al pamantului romanesc. "Nici fluviile, nici muntii nu despart - afirm? Ioan Conea, ci mai degraba unesc� muntii", denumiti de Vidal de la Blanche "conservatrices de populations", conserva si transmit lanturilor de generatii fragmentele etnice ale vechilor civilizatii. Aceasta afirmatie este pe deplin confirmata si de tabloul arheologic general al judetului Covasna. Numeroasele descoperiri si sapaturi sistematice pun in evidenta o intensa locuire inca din paleolitic si prezenta unor importante culturi, unele din ele purtand numele unor asezari din zona (Ariusd, Zabala, Ciomortan). Despre viata economica si culturala, nivelul de civilizatie din acest spatiu stau marturie numeroasele vestigii de ceramica, tezaure, cuptoare de prelucrat minereu, asezari umane, dintre care importante cetati dacice si castre romane. Impreuna cu o parte din judetul Mures, judetele Harghita si Covasna formeaza o zona relativ compacta, locuita de maghiari (fostele scaune secuiesti), reprezentand o "insula maghiara" inconjurata de judete cu populatie romaneasca. Harghita si Covasna sunt singurele judete din Romania in care, potrivit rezultatelor recensamantului din anul 1992 locuitorii de nationalitate maghiara formeaza majoritatea populatiei: Harghita - 84,76 % si Covasna - 75,21 %. Populatia de etnie maghiara din cele doua judete, inregistrata in anul 1992, de 470606 persoane reprezinta o treime (29 %) din numarul total al maghiarilor din Romania de 1625000 persoane (ianuarie 1992). In comparatie cu recensamantul din anul 1930, populatia maghiara din zona inregistreaza cresteri in anul 1992, cu 50 % in judetul Covasna si 36,2 % in judetul Harghita. Intrucat, insa, populatia totala a acestor judete a crescut, in aceasi perioada, intr-o proportie mai mare decat populatia maghiara, proportia populatiei de nationalitate maghiara a scazut nesemnificativ in perioada 1930-1992, de la 86,6 % la 84,7 % in judetul Harghita si de la 76,6 % la 75,2 % in judetul Covasna. In privinta cadrului natural, dupa marime, judetul Covasna are o suprafata de 3709,8 kmp (1,6 % din suprafata t?rii), pe locul 39 intre judetele tarii, iar judetul Harghita are 6639 kmp (2,78 % din suprafata tarii), situandu-se din acest punct de vedere pe locul 13. Teritoriul celor doua judete prezinta o mare varietate de forme de relief, incluzand atat suprafete joase si relativ netede, dealuri subcarpatice si terase inalte, cat si munti cu inaltimi de pana la 2031 m (varful Iezerul Calimanului - judetul Harghita) si 1777 m (varful Ladauti - judetul Covasna). Zonele montane ce ocupa 66 % din teritoriul judetului Covasna si 56 % din cel al judetului Harghita, cuprind intinse paduri si pajisti naturale, care adapostesc un bogat fond cinegetic, importante resurse balneare (ape minerale si gaze mofetice) si putine cai de comunicatie si asezari umane cu caracter permanent. Zona depresionara, caracterizata prin forme de relief domoale, deosebit de pitoresti, concentreaza marea majoritate a localitatilor, principalele unitati economice si cele mai numeroase lucrari de ecluzare tehnica. Datorita situarii geografice, zonele inalte ale celor doua judete apartin climei de munte, iar cele joase sectorului cu clima continental-moderata. In marile depresiuni intramontane Gheorgheni, Ciuc, Intorsura Buzaului se remarca un topoclimat specific, caracterizat prin frecvente si persistente inversiuni termice nocturne si de iarna, fenomene ce fac ca aceste zone sa se situeze printre regiunile cele mai reci ale tarii. |
|