biserica

Premise istorice

Zona de curbura interioara a arcului carpatic, in care se gasesc judetele Covasna si Harghita, a fost permanent locuita inca din preistorie. Marturie stau obiectele de ceramica din cultura neolitica Ariusd, descoperite aici, precum si tezaurul cu topoare de aur de la Tufalau, sau cel cu vase de argint descoperit la Sancraieni. Cea mai mare parte a zonei intracarpatice a intrat apoi in componenta Imperiului Roman, integrata in provincia Dacia (106 d. Hr). O alta parte a ramas in stapanirea dacilor liberi. Cu venirea armatei si a colonistilor romani se intemeiaza si primele biserici crestine pe aceste meleaguri. Populatia locala crestina daco-romana, devenita poporul roman de astazi, a pastrat cu sfintenie credinta si in secolele tulburate de migratia popoarelor in primul mileniu, Ortodoxia devenind, pentru doua mii de ani, axul fundamental in jurul caruia s-a pastrat fiinta nationala romanilor
in primele 14 veacuri de crestinism, romanii din arcul carpatic au trait organizati in cnezate, iar, din punct de vedere religios, s-au aflat sub indrumarea Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Dupa cucerirea Transilvaniei de catre trupele regatului ungar, in zona muntelui Harghita si pe cursurile superioare ale Muresului si Oltului a fost colonizata populatia secuiasca, pentru a apara frontiera, in schimbul unor largi privilegii. Regii unguri si-au atribuit inca din secolul XIII rolul de �regi apostolici�, desfasurand o permanenta campanie de catolicizare a romanilor �schismatici�. Acestora li se interzice zidirea bisericilor din materiale durabile (sinodul de la Buda din 1279), iar mai tarziu li se anuleaza titlurile nobiliare si dreptul de proprietate in cazul in care nu renunta la ortodoxie in favoarea catolicismului si ulterior si a protestantismului. Timp de secole, numerosi romani din zona intracarpatica au trecut la una din religiile oficiale pentru a scapa de opresiunea feudala si confesionala, optand pentru privilegiile si drepturile de care beneficiau secuii (Prof. Mircea Sfarlea, �Romanii din Sfanta Episcopie a Covasnei si Harghitei�, Colectia �Spiritualitate romaneasca�, nr. 2, Editat de Departamentul Informatiilor Publice, Bucuresti, 1995).
Fenomenul maghiarizarii romanilor s-a accentuat in vremea Imperiului Austro-Ungar, cand au fost maghiarizate numele si denumirea localitatilor in mai multe randuri, au fost desfiintate scolile confesionale romanesti, etc. in timpul primului razboi mondial, numeroase biserici ortodoxe au fost devastate si inchise, iar multi preoti si invatatori romani au fost deportati in Ungaria. Asupra romanilor din nou au fost facute presiuni sa se lepede de legea ortodoxa, multi au si trecut la catolicism sau la reformati (Pr. Aurel Nistor, �Se ivesc zorile la romanii din Secuime� in vol. �Aurel Nistor. O pagina din istoria Bisericii si Neamului�, ingrijit de Ioan Lacatusu, Ed. Carpatii Rasariteni, Sfantu Gheorghe, 1999, p. 46).
Dupa realizarea unitatii romanilor, prin crearea statului unitar si centralizat, a inceput un reviriment in istoria romanilor din arcul carpatic. in actualele judete Covasna si Harghita au fost ridicate 45 de biserici romanesti, au fost infiintate scoli romanesti sau bilingve si s-a redat stravechii populatii romanesti sentimentul demnitatii umane si nationale. Dar a urmat Diktatul de la Viena din 30 august 1940, care a dat administratiei locale maghiare posibilitatea declansarii unui veritabil genocid etnic, cultural si religios. Au fost daramate 17 biserici, iar preotii si invatatorii romani au fost expulzati aproape in totalitate in Romania. Restul bisericilor au fost devastate si profanate, iar credinciosii ortodocsi trecuti fortat la celelalte confesiuni maghiare.
Nici dupa revenirea zonei in componenta Romaniei situatia nu s-a schimbat prea mult. in perioada 1944-1989, majoritatea scolilor romanesti au ramas inchise, creandu-se permanente piedici politice, economice si sociale celor ce dadeau semne ca vor sa se intoarca la ortodoxie si la vatra neamului. Dupa revolutia din decembrie 1989, s-au facut demersuri pentru protejarea populatiei romanesti devenita minoritara in curbura interioara a arcului carpatic, mai ales dupa amenintarile din timpul evenimentelor din Targu Mures. Cum se simteau slujitorii Bisericii Ortodoxe ? Redam o declaratie a unuia dintre acestia:
�Subsemnatul preot ortodox roman Ioan Bercu, fost preot la Tg. Secuiesc, judetul Covasna in perioada 1 ianuarie 1977 � 1 septembrie 1990, va relatez cateva lucruri referitoare la Revolutia din decembrie 1989 si perioada urmatoare, din Tg. Secuiesc si imprejurimi.
Pe 22 decembrie 1989, pe la 12.30 h, cand au inceput sa sune sirenele alarma, eram in oras. Am venit acasa urgent urmarind televizorul, iar la 16.00 h am plecat spre centrul orasului. Aproape de centru m-am intalnit cu un crestin Norel Gavril, care m-a intors inapoi, relatandu-mi cele petrecute in centru: ofiterul de militie Agache Aurel mort in fata statuii lui Gabor Aron, ceilalti membri � Sassu, Stefan, Codrus � batuti �la sange�, dusi la spital, nu se stie daca mai scapa, sediul militiei in flacari, foc la primarie, la judecatorie, pe strada fum si mare zarva. M-am intors ingrijorat acasa. Am incuiat poarta si usile si am vegheat toata noaptea. A doua zi dimineata am plecat la biserica. Pe centru era aglomeratie. Am simtit multe priviri neprietenoase. Drapelele romanesti erau rupte, pe jos, in parcarea de la Primarie se facea curatenie. Vazand atmosfera ostila, m-am grabit sa ma inapoiez acasa. in zilele urmatoare nu prea am vazut crestini romani prin oras. in ziua de Craciun, in timpul slujbei, biserica a fost inconjurata de doua ori de 20-25 �revolutionari� sub pretext ca este un terorist in biserica. Au luat din biserica pe credinciosul Miricioiu Constantin, membru in Consiliul parohial si l-au dus la Primarie. Dupa slujba am mers cu toti credinciosii in fata Primariei, clarificand situatia si eliberand omul nevinovat.
Oare de ce nu am fost lasati sa ne vedem de slujba noastra si sa ne cantam colindele strabune asa cum se cuvine, nu cu lacrimi pe obraz si strangere de inima vazand de doua ori oameni inarmati la usa bisericii ?
Cand am fost la binecuvantarea caselor de Boboteaza, am fost intampinat cu bucurie, ca ne vedem. Multi dintre credinciosi stateau in casa, de o saptamana: unii aveau concediu de odihna, altii medical, altii nemotivat. Toti erau speriati, ca la fabrici colegii lor vorbeau urat cu ei, ii apostrofau trimitandu-i de unde au venit. Numele dupa usile apartamentelor la cei mai multi erau luate jos. Imediat dupa Anul Nou (1990) au inceput sa plece profesorii romani din oras, datorita atmosferei ostile si a inceput propaganda de separare a scolilor. Multi credinciosi ma intrebau �ce e de facut ?�, �mai e de stat pe aicea ?� I-am incurajat spunandu-le ca trebuie sa ne vedem de treaba, ca se vor reglementa lucrurile. Din oras, plecasera familiile profesorilor Codreanu, Emil, Vlaicu, Stefan, Puiu Mihaela, Barleanu Dumitru, Copca, Colpaci Corneliu, Negoita Cristina, Dudu Moise si Georgescu Puiu, ingineri la IFET de aproape 20 de ani in Targu Secuiesc, Gresu Octavian tot inginer, Niculescu Tatiana � judecatoare si inca o colega a ei, Dutu Teodor � procuror, fostii militieni si securisti si altii care nu mai stiu de ei.
in toata zona au fost mitinguri pentru scoli in limba maghiara. Elevii maghiari care frecventau sectia romana au fost retrasi si inscrisi la sectia maghiara, ramanand clase de liceu de limba romana cu 5-6 elevi. Cativa credinciosi care au avut copiii la Odorheiu Secuiesc, la Liceul Sanitar, au fost nevoiti sa-i transfere la Brasov. in centrul orasului se afla statuia lui Gabor Aron, revolutionar secui de la 1848. Din ianuarie 1990, aproape in fiecare duminica, si in alte zile, fluturau stegulete maghiare legate de statuie si masini unguresti erau zilnic prin centru cu cate un stegulet legat de antena sau oglinda. La sfarsitul lunii ianuarie 1990 am participat la Sf. Gheorghe la o asa-zisa �intalnire cu presa�.
in fond era o sedinta cu o parte dintre profesorii romani din judet ramasi, cu actorii romani din Sf. Gheorghe si cativa preoti. Marea intrebare care se punea era: �Ce facem fratilor ? Ne facem bagajele si plecam sau ramanem sa devenim martiri ?�. M-am cutremurat. Istoria se repeta. Au fost mai multe propuneri. Partidele politice inca nu �ajunsesera� in judetul nostru. Eu am propus reactualizarea �ASTREI� care a fiintat si la noi in judet pana in 1940, deci rezistenta pe linie culturala, si sa ne vedem de treaba. Au fost si doi unguri in sala si cred ca de atunci am inceput sa fiu urmarit.
in toata aceasta perioada, romanii din zona � Bretcu, Ojdula, Targu Secuiesc, Zabala, Covasna � au fost sub tensiune. Si nu cred ca le-a fost frica atat de �teroristii arabi� cat de �fratii� lor unguri, care acum se manifestau de parca erau in Ungaria. in satele romanesti de sub munte, din primele zile ale revolutiei s-a arborat steagul unguresc in bisericile catolice si nu s-a invatat slova Evangheliei, ci imnul unguresc. in localitatile cu populatie mixta romano-maghiara, manifestarile erau mai ponderate. A venit si luna februarie, fara ca situatia sa se amelioreze cu ceva. Romanii erau tot mai timorati, in toata zona, si mai ales in Targu Secuiesc. Am inceput sa credem ca se repeta anul 1940, dupa cum ne povesteau parintii si bunicii. Dupa ora 18 nu prea mai circula nimeni solitar prin oras.
Romanii solitari erau batuti. Aceasta ostilitate antiromaneasca, manifestata inca de la inceputul revolutiei, s-a intensificat dupa aparitia organizatiei �Vatra Romaneasca�, caracterizata in presa locala ca organizatie nationalista, fascista si antimaghiara. Dupa Evenimentele de la Targu Mures au inceput manifestatiile de solidaritate cu maghiarii din Targu Mures si toti romanii erau priviti cu dusmanie, fiind numiti �vetristi�.
Referitor la evenimentele din 15 martie din zona: in toate localitatile au avut loc mitinguri si adunari, depuneri de coroane cu tricolor maghiar in toate locurile memoriale. inca din 12 martie, la Bretcu, unde s-a nascut Gabor Aron flutura steagul maghiar. Pe 14 martie, la Bretcu a fost un mare miting, organizat de preotii catolici din Martanus si Bretcu, iar a doua zi, 15 martie, au plecat din toate satele, cu steagul maghiar in frunte, coloane de calareti, carute, autobuze, spre Targu Secuiesc, sa depuna coroane la statuia lui Gabor Aron. Trei zile la rand veneau in �pelerinaj� la statuia lui Gabor Aron, copii si maturi din satele invecinate, cantand si dansand cu un entuziasm nemaivazut de mine, facand poze, cu mana pe steagul unguresc. Eu nu am participat la nici un fel de manifestatie de acest gen, fapt ce i-a deranjat pe unii �frati� maghiari.
Si acum cateva date referitoare la persoana mea. Sunt nascut in Bretcu la 1 februarie 1952 din parintii Zinca si Gheorghe Bercu. Am terminat scoala generala la Bretcu si liceul la Targu Secuiesc. Am absolvit Institutul Teologic din Sibiu in 1975, iar in perioada 1 ianuarie 1976 � 1 octombrie 1990 am fost preot la Targu Secuiesc. Am administrat mai multe unitati: Cernatu, Ghelinta, Treria, Zabala, Martanus, Ojdula si Bretcu. M-am impacat bine cu toti oamenii cautand sa-mi fac datoria de preot si de om. Vorbesc putin si limba maghiara si m-am folosit de ea ori de cate ori a fost cazul. Am fost in relatii bune cu oamenii, cu colegii reformati si catolici, participand si la evenimente din viata parohiilor lor. Cu conducerea locala m-am impacat destul de bine (in august 1988 mi-au taiat ratia alimentara ca nu am predat casul pe doua oi si un miel; ii cam deranja cred faptul ca tot solicitam un teren pentru construirea unei noi biserici � in schimbul terenului cimitirului desfiintat in 1968 ! � actualmente parc in fata fabricii de confectii). Pe 23 decembrie am fost primul roman care m-am dus la fostul vicepresedinte � actualmente primar � si la seful garzilor patriotice si i-am rugat sa ia masuri pentru siguranta populatiei, sa nu fie terorizata de raufacatori. Eram controlat in masina si portbagaj de cate ori mergeam in centru sau in afara orasului, cu toate ca ma cunosteau. Am fost solicitat sa fac parte din CPUN al orasului, unde am si fost la cateva sedinte. Tot timpul am fost supravegheat si controlat la telefon, ziua si noaptea. Mi-am facut datoria, savarsind toate slujbele in duminici si sarbatori. La 9 martie a aparut si numele meu in ziarul �Cuvantul nou�, ca as face parte din Comitetul provizotiu al Filialei Covasna a �Uniunii Vatra Romaneasca�. A fost doar o propunere, eu nefiind prezent la sedinta, si nedand curs propunerii. Au inceput sa curga tot felul de amenintari telefonice. �O sa-ti dam noi tie vatra�, ca o sa-mi smulga barba, ca sa ma bucur ca inca traiesc in orasul asta, �valah mizerabil� s.a. de nereprodus. Stiind ca nu am semnat nici un act de adeziune la nici un fel de organizatie, nu am dat o asa mare importanta amenintarilor telefonice � razboi psihologic. Si altii erau amenintati: profesorul M. Vasile, Calu Ioan, inginer � geam spart si bilet in usa. Amenintarile s-au extins si asupra familiei la Bretcu: fratele, cumnatul si unchiul au fost amenintati.
Dupa evenimentele de la Targu Mures �gluma� a luat amploare. Pe 20 martie eram acasa. Lucram la gradina cu doi credinciosi � Luca Ioan si P. Marian. Au inceput sa sune sirenele. Coloane de demonstranti au trecut spre centru, pe la poarta casei parohiale. incuiasem poarta dupa plecarea celor doi credinciosi. Toti se uitau spre casa fiorosi. Unii incercau poarta, altii loveau cu picioarele. Doamne, cu ce am gresit ? Telefonul a sunat tot timpul. Nu am raspuns. Eram in casa cu copiii, urmarind ce se petrece pe strada. Sotia a venit acasa de la serviciu ingrozita. La miting s-a scandat si numele meu: �Moarte Vetrei Romanesti�, �Unde este preotul roman, sa-i taiem gatul�. Am ridicat telefonul: �A, esti acasa, valah mizerabil. Stai ca te jupuim�. Am urcat cu totii in masina si am parasit orasul, plecand la socri la Zabala. A doua zi am venit in oras, dar la 10.20 h am plecat din nou, caci amenintarile au luat amploare. Am fost cautat pretutindeni, au fost sparte geamurile la casa parohiala. in biserica au amenintat femeia de serviciu sa deschida biserica. M-au cautat in podul bisericii, in turn si in altar seara, apoi dimineata de doua ori. in fata casei parohiale a fost mare multime. Portile au fost deschise, iar in curte au patruns 30 de persoane. A fost blocata circulatia orasului aproape 3 ore � soseaua nationala nr. 11. Casa parohiala si biserica au fost supravegheate, asa ca pe 25 martie nu am tinut slujba. Am revenit in parohie, eu cu sotia (copiii au ramas la Zabala, fiind speriati) dupa ce am anuntat Politia judeteana, Procuratura si Protopopiatul de cele intamplate si am dat si un apel in ziarul �Cuvantul nou�, aparut in numarul din 29 martie 1990.
in saptamana mare mi-am desfasurat activitatea normal, dar cu prudenta. Frecventa a fost cea mai slaba de cand sunt preot la Targu Secuiesc. Slujba invierii am savarsit-o fiind paziti de 12 soldati inarmati, ca am fost amenintati ca ne vor da foc sa ardem ca sobolanii. Dupa Pasti am primit si o scrisoare, ca daca pana la alegeri nu ma mut din oras o sa ma mute ei. Au mai primit astfel de scrisori si alti preoti. Dupa Pasti s-au transferat din parohii preotii Damian Victor din Bretcu, Nastase Constantin din Ojdula.
Am suplinit si aceste parohii pana la 1 septembrie cand am fost transferat si eu la parohia din orasul Sacele, judetul Brasov. Am renuntat la acest transfer si am venit in judetul Covasna, la parohia Zabala, unde functionez de la 1 septembrie 1990. M-a determinat sa parasesc orasul Targu Secuiesc nesiguranta in care ne gaseam. Permanent ma asteptam sa fiu atacat. Mereu auzeam in urma mea: �valah vatrist mizerabil�, �asta cu par pe limba trebuie jupuit�, pana si in piata a spus un cetatean sa mi se dea mai ieftin ca sunt din �Vatra Romaneasca�. Tentativa de a fi lovit cu masina si atentionarea unui crestin ungur sa fiu atent sa nu mai umblu singur prin oras, mai ales seara, m-au pus pe ganduri si m-au facut sa cer transfer. O alta problema care ma framantp este maghiarizarea romanilor prin familiile mixte. Maghiarizarea inceputa cu sute de ani inainte continua si astazi. Si prin biserica greco-catolica din asa-zisa �secuime� au fost maghiarizati romanii. Slujbele, cartile de cult, au fost traduse in limba maghiara. Bisericile nici nu mai exista in unele localitati, iar la Poian si Ghelinta sunt singurele urme ale existentei romanilor in acele localitati.
Am scris cele de mai sus din propria mea convingere si vointa, cu gandul sa ajut cu ceva la traiul demn al romanilor din aceasta zona, sa nu mai fim umiliti si batjocoriti in propria noastra tara, sa traim in pace, intelegere si cu mai multa demnitate.
Zabala, 7 februarie 1991, Ioan Bercu, preot ortodox roman�(Z. Dragos, �Marturii tragice. Harghita, Covasna, Targu Mures�, Editura RAI, Bucuresti, 1995, pp. 198-204).

Episcopia Ortodoxa Romana a Covasnei si Harghitei
agresata in declaratiile si actiunile liderilor UDMR

Un important demers a fost intreprins de Biserica Ortodoxa Romana, prin infiintarea Episcopiei Ortodoxe Romane a Covasnei si Harghitei si alegerea ca prim Ierarh a Prea Sfintitului Ioan Selejan. Era imposibil ca aceasta actiune sa ramana fara un raspuns din partea liderilor de opinie ai majoritatii maghiare din zona. Asa a inceput agresarea Bisericii, �cel mai periculos dusman al intereselor maghiare�.
Biserica romanilor este considerata a fi �agresoarea� maghiarilor traitori pe aceste meleaguri si mai ales, a pamantului �secuiesc�. Atacurile asupra ei s-au evidentiat mai ales in perioada Diktatului de la Viena din 1940, dar asta nu inseamna ca la mai mult de jumatate de veac de la acest act, Biserica este menajata. intemeierea Episcopiei Ortodoxe Romane a Covasnei si Harghitei a fost privita ca o mare jignire la adresa populatiei majoritare maghiare si ne-ortodoxe. Discursurile politicienilor maghiari se constrituie adesea ca atacuri mincinoase indreptate impotriva Episcopiei si a slujitorilor ei.
Apoi, una dintre temele predilecte ale unor ziaristi din presa de limba maghiara, cum sunt de pilda Sylvester Lajos si Simo Erzsebet de la �Haromszek�, o constituie expansiunea ortodoxiei in Transilvania. Principalele idei avansate in materialele pe care le semneaza sunt:
- prezentarea Bisericii Ortodoxe ca �principal instrument de indepartare a celorlalte confesiuni si etnii�;
sustinerea ca �expansiunea ortodoxismului reprezinta o directie politica a statului�, cu sugerarea unor similitudini cu politicile anterioare;
- evidentierea unor presupuse efecte ale �asimilarii� prin intermediul religiei si ale �colonizarilor masive� din perioada anterioara anului 1989: �alungarea maghiarimii�, �consolidarea in oameni a lipsei de perspectiva�, �distrugerea spirituala�, �fortarea nimicirii valorilor cetatenesti�, prin elemente ce tin de retorica specifica propagandei nationalist-sovine;
- acreditarea ideii ca statul roman �sprijina bisericile ortodoxe din Secuime� prin alocare de la buget a unor fonduri �nu lipsite de importanta� in detrimentul minoritatilor nationale, �lezandu-se astfel adanc drepturile lor si incalcandu-se in acelasi timp libertatea confesionala�;
- se insinueaza ca, bucurandu-se de sustinerea Guvernului, Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei este detinatoarea unor averi uriase (�de sute de miliarde de lei�), si ca urmare �navaleste in forta in satele de pe Pamantul Secuiesc�, �construieste pentru cativa credinciosi biserici grandioase in asezari pur maghiare�, �doreste sa inalte noi si noi catedrale la Sfantu Gheorghe si Miercurea-Ciuc�
.
La 15 martie 1999, in Sf. Gheorghe, jud. Covasna, deputatul Marton Arpad a declarat intr-un discurs: �nu s-a hotarat nimic legat de soarta noastra, nu este asigurata egalitatea in fata Justitiei, statutul cultelor religioase este umbrit de ortodoxism... pe noi ne pazesc cei in uniforme adusi din alte parti. Peste tot in puscarie numai unguri sunt trimisi... Noi, maghiarii, traim in Romania ca intr-o inchisoare� (cf. "Adevarul Harghitei", an XI, nr. 2134/2135, vineri/ sambata, 19/20 martie 1999, p. 1).

In 1999, Guvernul Romaniei a acordat Episcopiei un spatiu al BCR din Miercurea-Ciuc. Iata care sunt reactiile presedintilor UDMR teritorial, respectiv municipal Ciuc, Biro Albin si Santha Pal Vilmos:
- Biro Albin, presedintele UDMR teritorial Ciuc: �Daca cineva fura din avutul obstesc este inchis. Tot din acest avut obstesc se poate face sau primi cadou, ceea ce este o ilegalitate, dar nu este o nelegiuire precum furatul. Caut o forma de protest...�.
- Santha Pal Vilmos: �Pe Pamantul Secuiesc se desfasoara o politica intentionata de modificare a compozitiei etnice, folosindu-se Biserica Ortodoxa, armata si politia...�(Szondy Zoltan, �Un cadou pentru Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei�, in �Hargita Nepe� apud Gheorghe Chiper, �Ei au dreptul la existenta, dar nu la extindere� in "Adevarul Harghitei", an XI, nr. 2138, 25 martie 1999, pp. 1-2).
Cateva zile mai tarziu, acelasi Biro Albin declara cu ocazia alegerilor UDMR din 9 aprilie 1999, ca s-a constituit la Miercurea Ciuc in UDMR un consiliu din 5 persoane care sa elaboreze planuri strategice in vederea opririi extinderii ortodocsilor (�Extinderea ortodocsilor� in "Adevarul Harghitei", an XI, nr. 2150, 14 aprilie 1999, p. 3) Iata pana unde poate merge agresiunea.

Un alt exemplu il poate constitui articolul lui Nemeth Laszlo, �Maghiari in Romania�, care apare in �Haromszek� intr-un numar mare de episoade. Iata un fragment:

�Orasul transilvanean care inspira cel mai mult incredere si care este cel mai simpatic dintre toate orasele maghiare pe care le-am vazut, este Tg. Mures, capitala secuilor (�) Este o dovada ca noi am stiut � si fara sasi � sa construim un oras (�) Si acest oras este stapanit de romani, dar viata ii poarta deocamdata intregi. Nu m-ar mira ca unii sa fie asimilati. in centru, au asezat cutia de rugaciuni ortodoxa, cu stereotipia-i caracteristica, sub biserica imprejmuita de ziduri, datand din timpul dinastiei arpadiene. Prin asta s-au facut de ras tot ei, afisand simbolul domniei lor (�) Aceasta vecinatate confrunta prezentul lor cu trecutul nostru. Nu este ea oare prea dura cu ei si prea favorabila noua ?�(Nemeth Laszlo, �Maghiari in Romania�, episodul 25 in �Haromszek�, nr. 1369, 28 februarie 1995).
Acelasi lucru il constatam si din articolul lui Sylvester Lajos din Haromszek, un redactor ce se face remarcat pentru atitudinea sa anti-romaneasca si anti-ortodoxa in mai multe randuri:
�Cazarmile, calugaritele colonizate in zonele in care minoritarii sunt majoritari, nu pot fi insa vandute Occidentului sub titlul de nascociri vechi, demodate, ca in cazul minelor antipersonal. Ele nu sunt altceva decat niste mine puse sub picioarele noastre� (Sylvester Lajos, �Mine antipersonal� in �Haromszek�, nr. 2764, 29.09.1999, p. 3.).

Alte declaratii:

Borbely Imre: �Biserica ortodoxa este foarte centralizata si functioneaza intr-un sistem ierarhic sever... Conform parerii lui Borbely Imre, religiile occidentale pun accent pe Dreptate-Adevar, iar cea ortodoxa pe jumatate. in interesul unei cauze �bune�, religia ortodoxa accepta chiar si Minciuna� (Szabo Arpad, �Romania si integrarea euro-atlantica� in �Pulsz�, 41, 17-23 octombrie 1996, Odorhei)
Borbely Imre: �Ideologia noii dictaturi este etnocratia bazata pe argumente istorice, combinata in ultima vreme cu mistica ortodoxa si cu doctrina imperiala a Romaniei Mari (...) Ideologia discriminativa este utilizabila impotriva tuturor grupurilor nationale ne-romanesti, ceea ce se si intampla intr-o masura mai mare sau mai mica. Principala tinta a discriminarii este in momentul de fata populatia maghiara. Dezlantuita campanie de propaganda si calomnie antimaghiara poate fi urmarita de la varfurile puterii laice si bisericesti pana la presa centrala si televiziune� (Borbely Imre, �Iesirea din impas. Raport prezentat in fata Congresului UDMR, 24-26 mai 1991, Tg. Mures� in �Puntea UDMR�, nr. 5 (15), iunie 1991, pp. 6-7).

Presa romana de limba maghiara: �Acum un an si jumatate, Guvernul Vacaroiu a emis o hotarare conform careia cantina de langa Hotelul Olt revine Episcopiei Ortodoxe din Miercurea-Ciuc. Aceasta cantina este condusa de catre BTT. inainte cu cateva zile de a fi schimbat Guvernul, acesta ca un ultim gest a expediat o somatie directorului Szoke Bela (BTT), in care solicita urgentarea procedurii de predare a cantinei. Conform informatiilor noastre, Episcopia doreste sa deschida o scoala de cantori (cantareti) in aceasta cantina. Dupa cum am aflat de la Szoke Bela, indeplinirea acestei decizii pe langa alte dezavantaje ar insemna si trecerea in somaj a unui numar de 10-12 persoane. De altfel, vinderea pe nimic a cladirilor si teritoriilor judetului nostru este un sport popular in Bucuresti. Ca doar daca Centrul nu poate da nimic, atunci macar sa ia tot ce se poate. Momentan noul Guvern se confrunta cu trei probleme sensibile: se asteapta o rezolvare echitabila a cazului �Strada Stejarului� din Odorheiu Secuiesc, sa fie temperata dorinta de extindere a Episcopiei ortodoxe si a Jandarmeriei de a prelua cele 7 hectare de pamant�(Szondy Zoltan, �Se extinde centrul Ortodoxiei ?� in �Hargita Nepe�, nr. 250, 19.12.1996, p. 1).
Presa romana de limba maghiara: �... este de datoria mea sa prezint cateva aspecte reale ale trecutului. Datele din cartea �Studii privind istoria Pamantului Secuiesc�, privind populatia si istoria orasului Sfantu Gheorghe, dezmint acuzatia de maghiarizare fortata, demonstrand chiar contrariul acesteia. Putem afla ca majoritatea asezarilor secuiesti au o vechime de 800 de ani, in timp ce asezarile �populatiei bastinase� sunt vechi doar de 100-300 de ani. Este adevarat si de inteles faptul ca in secolele trecute, cateva familii s-au stabilit in sate pur maghiare unde, in urma casatoriilor, deci pe calea asimilarii naturale si-au schimbat numele. Pastrandu-si totusi religia, au trait multa vreme ca o etnie diferita. Micile biserici, case de rugaciuni pe care si le-au construit � respectiv au fost construite pentru ei � s-au deteriorat in lipsa adeptilor si a proastei ingrijiri, la fel ca si majoritatea bisericilor construite la ordin in anii �30 de adeptii teoriei rasiale, dar in buna parte din banii si cu munca maghiarilor� (Kadar Gyula, �Maghiarizare fortata in Trei Scaune ?� in �Haromszek�, nr. 1806, 8 august 1996, pp. 1-2)
Presa romana de limba maghiara: �Este incredibil, dar vizita din luna mai a Papei Ioan Paul al II-lea face sa se banuiasca faptul ca prin analogie cu �statul national unitar� se va naste �si statul de credinta unitara�. Se prea poate ca definirea statului in sine sa se schimbe, introducandu-se cuvantul de ortodox. Programul vizitei Papei da posibilitatea, de altfel, de a deduce ca in Romania a invins religia ortodoxa, nelasandu-l pe Sanctitatea Sa in apropierea zonelor locuite de greco-catolici si romano-catolici. Desi cate sperante si-au pus in aceasta vizita locuitorii de aici ! (...) in Ardeal, atat in targuri, cat si la inmormantari, oamenii vorbesc despre acest lucru, puternic revoltati, pe tonuri aproape necuviincioase (...) Nu numai oamenii simpli fac acest lucru si ameninta � credem doar din cauza pornirilor de moment � ca isi vor schimba religia. Credinta nu si-o vor schimba, dar confesiunea da� (Sylvester Lajos, �Stat de religie unitara...� in �Haromszek�, nr. 2605, din 25.03.1999, p. 1)

Presa romana de limba maghiara: �UDMR-ul si din cadrul ei, in special aceia care, din cortul de la mare al reprezentantei intereselor maghiarilor din Romania, au vandut interesele maghiarilor de aici de acasa, ca pe niste vaze de Corund. Cei care au introdus in numele tolerantei episcopia ortodoxa la Miercurea-Ciuc, iar la Odorhei pe calugaritele catolice elenistice. Si aceia care pentru asta au primit bani buni, cat si mass media lor (!) care le-a cantat osanale pentru REALISMUL lor politic. Daca in locul lui Kurko, Gall Gabor, Balogy Edgar, Kiraly, Fazekas, Luka, Domokos, Marko, Borbely, Frunda, Tokay, etc. ar fi fost Nyiro Joska si Marton Aron, atunci nu ar trebui sa citim indicatoarele cu inscriptie bilingva, si nu ar trebui sa ne rugam pentru bunurile bisericesti, pentru scolile noastre� (I. E. Mikehaza, �Nu pot lasa neamintit intr-o propozitie / Ce si cine sunt cei mai periculosi pentru maghiarimea din Romania� in �Europai-Ido�, nr. 10, 22.05-04.06.1999, p. 2).
Presa romana de limba maghiara:
�(...) Pe portiunea de drum dintre Brasov si Sfantu Gheorghe, calatorii se intreaba deseori ce anume straluceste sus, la marginea padurii. Cupolele celor doua turnuri si acoperisul bisericii in stil bizantin lucesc orbilor, ca si cand ar dori intr-adevar sa transmita lumii, indeosebi populatiei din curbura muntilor, un mesaj.
in Transilvania, varsta manastirilor, institutiilor ordinelor calugaresti, se masoara de obicei in secole � o mare exceptie constituindu-o institutiile de acest gen ale bisericii ortodoxe. Cel care parcurge aceasta provincie cu autoturismul, de la noi pana la Satu Mare, ramane uimit vazand cate biserici, catedrale, chiar manastiri ortodoxe se construiesc. Multe din acestea sunt pur si simplu niste complexe uriase, ca de exemplu cea din Recea (...) Am citit intr-o schita istorica scrisa de Jako Zsigmond ca cea mai importanta schimbare din acest secol al istoriei Transilvaniei este castigarea de teren � in zona � de catre biserica ortodoxa. in ceea ce priveste constructiile, anul 1989 a fost parca un semnal pentru biserica ortodoxa in vederea consfintirii transformarii demografice de mari proportii, realizata de acest secol in societatea transilvaneana, respectiv a noii constelatii a etniilor in scadere � in crestere din punctul de vedere al numarului membrilor, imigrante-emigrante. S-au unit forte mari, biserica de stat se bucura de increderea si sprijinul total din partea bugetului � asa cum, nu o data, a atentionat presa. Astfel, s-a intamplat ca stilul arhitectural de orientare estica a inaintat pana la granita ungara (...)
in pofida acoperisului stralucitor, manastirea de la Marcus este o sora mai modesta a celor amintite mai sus. Are 4-5 calugarite si 2 popi (...) Manastirea construita la granita lingvistica reprezinta o modificare � ce nu trebuie subestimata � a ceea ce a existat aici anterior.
(...) Am spus ca este o manastire modesta, insa cladirea moderna cu etaj, numeroasele incaperi si biserica de alaturi o fac sa fie un loc de pelerinaj. Cladirea a fost construita in 4-5 ani si a costat probabil extrem de mult. Desi in sat se vorbea si de donatii, miliardele de lei nu le putea da decat statul.
De pe deal se vede o panorama minunata. Te pune pe ganduri faptul ca zona si etnia care se vad de acolo se consacra unui alt rit.
in Transilvania, varsta manastirilor se masoara in secole. Pe clopotul din gradina manastirii din Marcus scrie: turnat in 1995 de cutare SRL din Brasov. Manastirile isi au radacinile in trecut. Cele care nu au acest trecut, au fost construite pentru secolele viitoare. in acest context, trebuie ridicate si problemele obiectivelor strategice ale bisericii.
P.S. Valea Mare este de asemenea locul unei astfel de constructii. Din judetul Harghita ne parvin stiri asemanatoare. La adunarea generala anuala a noii episcopii ortodoxe, s-a aratat ca in cele doua judete se lucreaza in total pe 100 de santiere, renovand cladiri bisericesti vechi sau construind altele noi� (B. Kovacs Andras, �Construire de manastiri in Trei Scaune� in �Haromszek�, nr. 2711, 29 iulie 1999, p. 5).
Presa romana de limba maghiara:
�Un alt motiv de a se bate cu pumnul in piept le-a fost oferit romanilor de noua catedrala ortodoxa care se va construi in municipiul resedinta de judet. Bucuria lor este umbrita de faptul ca tot mai multi sustin ca ar fi vorba de un mijloc de supralicitare a prestigiului national. Oamenii spun ca nici actuala catedrala nu se umple cu credinciosi (�) Noua catedrala creeaza ingrijorare chiar si prin dimensiunile ei. Cat va fi de mare ? De ce autoritatea oraseneasca sa nu aiba un cuvant de spus in privinta delimitarii terenului destinat constructiilor in localitate ? Acesta este al nostru al tuturor si ar trebui impartit in spiritul compromisului ! De ce biserica sa fie perceputa de minoritate ca o expresie a unei puteri asupritoare, cand ea ar trebui sa fie lacas de cult si nimic altceva ? Comunitatea locala de romani beneficiaza de un sprijin atat de mare de la centru incat si-ar putea construi o catedrala care sa-i depaseasca chiar si puterile si nevoile. Este oare vorba de un proiect care sa slujeasca pacea dintre etnii ? Sau se doreste din nou sa i se impuna asezarii un monument spre umilirea celui de alta etnie ? Cum sa duca la convietuire pasnica ceva care evoca si mentine treaza la fiecare pas amintirea luptei, a confruntarii ?� (B. Kovacs Andras, in �Haromszek� din 2 septembrie 1999)