SEMNE DE "LOIALITATE SI RESPECT" FATA DE STATUL ROMAN

Nici nu au disparut bine ecourile vizitei prezidentiale in judetele Covasna si Harghita, in timpul careia presedintele Ion Iliescu a facut apel la reconciliere si buna convietuire, si asistam deja la noi manifestari ale "loialitatii" fata de statul roman si ale "respectului" fata de istoria, cultura si demnitatea poporului roman. Iata doar cateva exemple:

~ "Ai o mie de ani in fata ta"... se poate citi pe monumentul dedicat Mileniului (un obelisc si un bloc de stanca) asezat in fata bisericii reformate din cartierul Simeria al municipiului Sf. Gheorghe. Pe obeliscul cioplit de doi pietrari din localitatea Filia, jud. Covasna se afla stema Ungariei. Monumentul a fost dezvelit in ziua de 27 mai 2001, in cadrul unei ceremonii la care au fost prezenti, printre altii, preotul Kato Bela, reprezentant al Eparhiei Reformate din Transilvania, istoricul Cserey Zoltan, de la Muzeul National Secuiesc, deputatul Marton Arpad si viceprimarul municipiului, Peto Istvan.

~ Consiliul Local al Municipiului Sf. Gheorghe, in sedinta sa din 8 iunie 2001, a hotarat alocarea sumei de 50.000.000 lei pentru cofinantarea lucrarii de arta monumentala comemorativa dedicat bataliei de la Simeria din 23 iulie 1849. Monumentul reprezinta o sabie infipta pe una din crestele celor trei munti sustinatori ai Ungariei Mari (Matra, Tatra si Fatra) si va fi dezvelit in ziua de 19 august 2001 (ziua Sf. Stefan), sarbatoare nationala in Ungaria.

~ Ziarul "Haromszek" din 26 mai 2001 informeaza, sub titlul "Stiri din Bradut", despre faptul ca "Primaria de la Doboseni va renova postamentul de odinioara al tarii. Pe acest postament a fost ridicat in 1941 drapelul Tarii, donat locuitorilor din Doboseni de localitatea Leva din Tinutul de Sus" (al Ungariei de atunci, azi in Slovacia -n.n.). Sa mai mentionam ca TARA LA CARE SE FACE REFERIRE ESTE UNGARIA ANILOR `40 ????

~ La sfarsitul lunii mai 2001, in localitatea Zagon, jud. Covasna in cadrul unei impresionante ceremonii, cu participare "internationala", a fost dezvelit si sfintit monumentul eroilor satului din Revolutia de la 1848 si cele doua razboaie mondiale, ridicat de "bisericile istorice" maghiare. Placile de marmura cu numele eroilor au fost amplasate pe soclul vechiului monumet hortyst ridicat in anul 1941. Pe acest soclu, intre anii 1941-1944, flutura drapelul Ungariei hortyste, la care romanii din sat erau adunati pentru intonarea imnului "national" si siliti sa dea onorul la drapel cand treceau prin apropiere. Astazi, romanii au fost din nou umiliti, fiind "convocati" sa participe la ceremonie, in numele "reconcilierii". Dar li s-a facut totusi o concesie: pe placa cu eroii din primul razboi mondial au fost trecuti si cativa eroi romani...

Sub masca actiunilor comemorative dedicate "mileniului de statalitate ungara", pe raza judetului Covasna au loc manifestari de readucere in actualitate a unor simboluri unificatoare, de sorginte hortysta, vizand spatiile care au apartinut Ungariei Mari. Forma cea mai relevanta o constituie readucerea in actualitate a donatiilor de drapele "ale natiunii maghiare, rosu-alb-verde", o atentie deosebita acordandu-se postamentelor pe care au fost plasate dupa anul 1940, cand, prin Diktatul de la Viena, partea de nord a Transilvaniei a fost integrata Ungariei hortyste. In anul in curs, presa locala de limba maghiara  semnalat mai multe initiative de acest gen, in care sunt implicate inclusiv autoritatile locale. Potrivit cotidianului "Haromszek" din 26 mai 2001, Primaria comunei Bradut "va renova in satul Doboseni postamentul ridicat in 1941 si care a servit drept suport drapelului tarii", donat de maghiarii din localitatea slovaca Leva. In cursul lunii iunie, potrivit postului de televiziune din Sf. Gheorghe STV/ 6 iunie 2001, la Ozun, la initiativa Asociatiei Reformate de Femei, a avut loc o festivitate de "sfintire" a drapelului donat de Szentkuti Biro Arpad in 1941 comunitatii reformate din localitate. Se mentioneaza ca acesta a fost "pastrat in secret de o familie". In editia din 14.06.2001, cotidianul "Haromszek" readuce in actualitate momentul `40 in cadrul stirii referitoare la vizita in comuna Belin (13.06.2001) a unei delegatii oficiale a "autoguvernarii sectorului XIV - Pestszenterzsebet - din Budapesta, mentionandu-se ca se incearca reluarea unei "relatii de infratire". Oaspetii au fost insotiti de presedintele Consiliului Judetean, Demeter Janos. In toamna anului 1940,  Pestszenterzsebet a donat comunei un "drapel al tarii", iar in 1941, cele doua localitati au semnat un protocol de infratire. Demersurile mentionate continua seria unor actiuni initiate in anii precedenti, despre care presa locala a informat in mod consecvent. Potrivit "Haromszek" din 31.03.2000, fostele suporturi "pentru catargul drapelului national din toamna lui 1940" - pastrate in localitatile Ghidfalau, Borosneul Mare, Belin, Aninoasa, Reci, Peteni, Cernat - vor primi "o noua destinatie": "s-a propus ca pe acestea sa se amplaseze placi dedicate Mileniului, ele fiind demne sa pastreze, sa indice statalitatea crestina, marea aniversare a infiintarii statului". In acest material se face trimitere la suportul din Doboseni, "asemanator unui bastion" (aluzie la faptul ca satul se afla odinioara la granita fostului Imperiu Austro-Ungar). In cadrul aceluiasi articol se sugereaza ideea refacerii spirituale a frontierelor, prin stabilirea de relatii de infratire cu "satele sau orasele din tara-mama, Ungaria ciuntita" care donasera in anii `40 "drapele ale natiunii". Simultan cu activitatile comemorative, amplu reflectate in presa de limba maghiara, se urmareste prezentarea intr-o forma distorsionata a unor evenimente istorice care au marcat viata unor comunitati etnice din Transilvania, altele decat cea maghiara (este vorba de comunitatea romanilor si cea a evreilor), demers circumscris strategiei de reabilitare a lui Horthy Miklos. Relevante in acest sens sunt articolele difuzate in publicatia lunara, cu caracter istoric, "Tortenelmi Magazin" (in traducere "Magazin istoric"), redactata si editata de Kadar Gyula, care se adreseaza, potrivit afirmatiilor acestuia, in primul rand intelectualilor, invatatorilor, preotilor. In viziunea lui Kadar Gyula, publicatia "poate contribui la ingradirea procesului de deznationalizare, deoarece, sub presiunea nationalismului romanesc, nu s-a putut invata pana acum decat o istorie in mare parte falsa" (nr. 1/1999). In consecinta el a recomandat folosirea publicatiei "la toate orele de istorie si in toate clasele". In numarul 5 din luna mai 2001, sub titlul "Vremuri maghiare", Kadar Gyula a publicat un comentariu puternic angajat afectiv, care il glorifica pe Horthy Miklos, "ultimul amiral victorios al Monarhiei Austro-Ungare", avand in vedere: - "politica de revizuire a pacii nedrepte de la Trianon, a carei semnificatie a fost restabilirea pe cale pasnica a unitatii teritoriale a statului ungar istoric, adica recastigarea teritoriilor locuite in majoritate de maghiari"; - stradania acestuia de a "face posibil ca pe teritoriile Ungariei Ciuntite, private de 71 % din teritorii si de resursele sale economice, sa reinceapa viata"; - readucerea in granitele Ungariei, in perioada 1938-1940, "in baza unei conventii pasnice", a Ucrainei Subcarpatice, Voivodinei, Transilvaniei de Nord, zone "cu populatie majoritar maghiara"; - rolul acestuia in "salvarea a 400.000 de evrei care traiau in imprejurimile Budapestei"; - presupusa politica a lui Horthy de protejare a minoritatilor etnice ("se pretindea cunoasterea limbii romane de catre elevii maghiari, in timp ce in majoritatea satelor romanesti, in clasele I-IV nu se preda limba statului, adica cea maghiara"). Evidentiind politica horthysta in problema minoritatilor nationale ca fiind o politica exemplara. Kadar Gyula concluzioneaza ca azi, "maghiarii care traiesc aici, nici nu pot visa la situatii identice".

Hosted by www.Geocities.ws