Proprietati chimice ale apei

Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietati indispensabile proliferarii vietii, care o deosebesc de celelalte substante. Apa �si �ndeplineste acest rol, permit�nd compusilor organici sa reactioneze �n moduri care sa permita �n cele din urma replicarea. Este un bun solvent si are o tensiune superficiala ridicata, permit�nd astfel miscarea compusilor organici si a organismelor vii.

Apa este cel mai intalnit si cel mai important solvent din lumea vie, ea dizolvand electroliti(saruri, acizi, baze).Apa formeaza solutii in care acesti compusi sunt ionizati.Apa poate dizolva numeroase substante organice si anorganice care contin atomi care pot forma punti de hidrogen cu moleculele de H2O.Numeroase reactii printre care si cele biochimice din organismele vii, reactii care constituie la un loc viata, au loc in solutie apoasa.

Solubilitatea se realizeaza prin procesul de hidratare(formarea unor legaturi slabe intre moleculele solutului si ale apei).In cazul substantelor neionizate hidratarea se face prin punti de hidrogen in timp ce in cazul compusilor din ioni este vorba de legaturi ion-dipol.Compusii covalenti polari sunt solubili in apa in timp ce cei neoplari sunt insolubili.

Apa este foarte stabila, putand fi descompusa la peste 1000�C sau cu ajutorul curentului electric, foarte reactiva din punct de vedere chimic si esentiala pentru existenta vietii.

Apa intra in componenta celulelor, organelor, tesuturuilor si lichidelor biologice avand un rol foarte important in transportul substantelor asimilate si dezasimilate mentinerea, cocentratiei sarurilor din organism, termoreglare.Apa contribuie la fenomene le osmotice din plante si are o foarte mare importanta in procesul de fotosinteza.

Apa necesara omului se numeste apa potabila.Apa potabila are un grad ridicat de puritate(nu trebuie sa contina bacterii sau substante toxice).In conformitate cu STAS 1342-1953 apa potabila trebuie :

� Sa fie limpede, incolora, inodora si insipida

� Sa aiba temperatura intre 7 si 15�C si sa nu varieze mult in timpul anului

� Sa nu contina materii straine sau germeni patogeni

� Sa contina aer sau CO2 in solutie

� Substantele diszolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze intre anumite limite

� Sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice, precipitate cu H2S sau cu (NH4)2S, cu exceptia micilor cantitati de Fe, Al, Mn

� Sa nu contina NH3 sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice in putrefactie si nici metan.