Cu mai bine de 220 milioane de ani in urma , flora terestra era dominata de aceste plante cu flori primitive.

Carbonifer:

Un aspect al evolutiei plantelor spre formele superioare cu flori si seminte este si aparitia, printre ferigile carbonifere, a unor plante care au premers dezvoltarea plantelor cu seminte golase-gimnospermele.

Permian:

Din permian se cunosc, ca stramosi ai coniferelor actuale, Walchia piniformis si Voltzia heterrophylla . Voltzia se dezvolta in permian, dar o gasim si in timpurile de la inceputul erei mezozoice. Ambele plante purtau semintele in conuri si au constituit originea celor mai multe dintre coniferele care se vor dezvolta in lungul erelor mezozoice si neozoice.

Triasic:

Dintre Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penate dispuse pe tulpini groase, a fost raspandit pana la sfarsitul mezozoicului.

Jurasic:

In jurasic, perioada urmatoare triasicului, gimnospermele stravechi iau o mare dezvoltare. Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca Cycadeoides, care infrumusetau peisajul. Cycacadeoides avea tulpini groase, imbracate in resturile petiolurilor frunzelor cazute, si erau presarate cu flori, iar spre varf se desprindea un buchet mare de frunze. Dintre bennettitale se mai cunoaste Williamsoniella, cu tulpina ramificata dicotomic, florile purtate pe pedunculi lungi si Williamsonia, care avea infatisarea unei ferigi arborescente. La bennettitale apare un invelis care cuprinde si apara samanta. Conul matur avea asemanari cu fructul angiospermelor, plante superioare cu semintele protejate de fruct.

Cretacic:

In aceasta perioada gimnospermele au intrat in regres fata de angiospermele pornite pe calea unei mari evolutii.

Neozoicul inferior:

Pentru formatiunile neogene sunt caracteristice coniferele Taxodium si Sequoia, forme cu mare raspandire, mai ales pe continentele sudice.

Timp de 120 milioane de ani aceste plante au constituit vegetatia dominanta a Pamantului.