Tropismele, mutatiile si nastiile la plante
Tropisme: Reprezinta miscari de
orientare a cresterii plantelor catre sau in sens invers directiei de actiune a
factorului excitant, functi de intensitatea acestuia. Aceste miscari se
datoreaza cresterii inegale a celulelor, determinata de actiunea hormonilor.
Fototropismele reprezinta miscarile de orientare a
cresterii plantelor, spre zonele cu intensitate luminoasa optima.
In cazul miscarilor fototropice, factorul de excitatie il
reprezinta lumina iar pigmentii foto receptori, sunt situati in zona apicala.
Energia luminoasa necesara pentru realizarea curburilor fototropice este foarte
redusa.
Iluminarea
asimetrica determina repartitia asimetrica a auxinelor in tesuturile iluminate
si umbrite. Astfel, auxinele din tesuturile iluminate sunt fotooxidate sau
transportate lateral in tesuturile umbrite.
Ca
urmare a redistribuirii auxinelor tesuturile din zonele umbrite cresc mai mult
comparativ cu cele din zonele iluminate determinand realizarea unei curburi in
zona de extensie celulara, spre sursa de lumina.
Gravitropismul
reprezinta miscarea de orientare a cresteiri, in functie de directia fortei de
gravitatie. In acest sens se deosebeste gravitropismul negativ la tulpna si
gravitropismul pozitiv la radacina, mplagiotropismul ramurilor edi
diageotropismul rizomilor.
Celulele
receptoare pentru forta de gravitatie se afla situata in meristemele apicole si
in meristemele intercalare ale plantelor graminee. Sub actiujnea fortei de
gravitatie continutul statocistelor se repartizeaza neuniform, spre partea
inferioara a acestora.
Miscarile
gravitrope au o importanta deosebita pentru cultura plantelor, deoarece asigura
inradacinarea acestora precum si ridicarea culturilor de cereale culcate la
pamant de furtuni sau animale.
Tigmotropismul
reprezinta miscarea de curbura a carceilor care are o importanta deosebita in
sustinerea plantelor volubile. Aceasta miscare este frecvent intalnita la
plantele din genurile vita de vie, castraveti etc. si este favorizata de vant,
care determina frecarea sau lovirea carceilor de suport si excitarea celulelor
mecanoreceptoare.
Chimiotropismul
reprezinta miscarea de crestere a radacinilor spre zonele de sol bogate in
substante nutritive, sau de indepartare de zonele cu concentratii nocive.
Cresterea
tubului polinic pana la ovar este tot o miscare chimiotrop pozitiva, in urma
caruia se realizeaza fecundarea.
Higrotropismul
consta in orientarea cresteiri radacinilor spre zonele cu umiditate optica sau
de indepartare de zonele cu umiditate necorespunzatoare.
Receptorii
pentru compusii chimici si pentru umiditate se gasesc la nivelul radacinii.
2.
Mutatiile reprezinta miscarile laterale sau in jurul unei axe pe care le
efectueaza plantele, sub influenta unor factori interni.
Mutatiile
efemere se produc o singura data in viata plantelor si sunt reprezentate de
miscarile pe care le efectueaza cotiledoanele in timpul germinarii semintelor,
pana ajung la pozitia orizontala.
Mutatiile
periodice specifica plantele volubile, reprezinta miscarile circulare pe care
le efectueaza tulpina in timpul cresterii. Durata unei miscari variaza in
functie de specie, intre cateva minute si cateva ore.
Mutatiile
se datoreaza vitezei diferite de extensie a celulelor dinperetii laterali ai
tulpinii. Aceasta diferenta a ritmului de crestere se presupune ca se datoreaza
transportului auxinei sub forma de unde cu concentratii diferite.
3.
Nastiile reprezinta miscari pe care le efectueaza diferite organe ale
plantelor, ca urmare a variatiilor de turgescenta a celulelor, sub influenta a
diferiti factori din mediul ambiant.
Nictinastiile
constituie miscari de inchidere in timpujl noptii si de deschidere in timpul
zilei a foliolelor unor plante Leguminacee si Oxilidaceae precum si a petalelor
unor spelcii floricole. Factorul excitant il constituie modificarea
temperaturii sau a intensitatii luminoase. Ca urmare se pot deosebi: termonasti
si fotonasti.
Fotonastiile
sunt miscari care se intalnesc la inflorescentele plantelor compozite, cat si
la foliolele plantelor: Phaseolus, Albizzia, Mimosa, Samnaea, Rovinia etc.
Miscarea
este determinata de modificarea presiunii osmotice din celulele situate de o
parte si de alta a pluvinulelor.
Seismonastiile
reprezinta miscarile efectuate de plantele care au fost excitate mecanic. Exemplul tipic este cel al plantei Mimosa
pudica, care in urma excitarii mecanice isi apropie foliolele si isi misca
frunzele in jos.
Receptorii
pentru excitatiile mecanice se gasesc in celulele pulvinunelor, care transmit
excitatia sub forma unui potential de actiune care este insotit de transportul
unor substante denumite cu termenul general de “turgorin”, substante ce
modifica turgescenta celulelor pulvinului.
Timonastiile
sunt miscarile pe care le executa perii sensitivi sau frunzele plantelor
carnivore.
Excitarea
perilor sensitivi de pe frunzele de Drosra sau Dionaca, de catre insecte,
determina miscari ale perilor sau ale frunzelor care conduc la capturarea
insectei.
Miscarile
efectuate de plantele superioare se realizeaza cu consum de energie. Efectuarea
acestor miscari necesita un mecanism in lant care include factori excitanti,
receptori, sisteme de transmitere a excitatiilor si realizarea miscarilor de
raspuns.
Deci,
Tropismele
reprezinta miscari de orientare a cresterii plantelor catre sau in sens invers
directiei de actiune a factorului excitant, in functie de intensitatea acestuia.
Mutatiile
reprezinta miscarile lente sau in jurul unei axe, pe care le efectueaza
plantele sub influenta unor factori interni.
Nastiile
reprezinta miscari pe care le efectueaza diferite organe ale plantelor ca
urmare a varietatilor de turgescenta a celulelor sub influenta temperaturii,
intensitatii luminoase sau excitatii mecanice.
|
Powered
by http://www.referate-lucrari.com Referate,Lucrari
de diploma,Licenta,Carti,Teste |