Rhizopodele sunt protozoare cu citoplasma diferențiată în ecto si endoplasma, cu membrana celulară slab diferențiată și capabile din acest motiv să emită pseudopode. Denumirea grupului vide de la rhiza - în limba greaca radacina si podos - picior; citoplasma acestor protozoare era denumita în trecut sarcod, iar sarcos înseamna în greaca veche carne. La multe specii corpul este protejat de învelișuri cu structuri diverse și complicate. Organitele celulare sunt cele caracteristice oricarei celule animale. Inmulțire este asexuată și sexuată. In funcție de forma pseudopodelor cele circa 11 110 specii de rhizopode se împart în două subîncrengături - Rhizopodea, cu pseudopode masive, fără ax, și Actinopodea, cu pseudopode subțiri, dispuse radiar, adesea cu ax central.
Subîncrengătura RHIZOPODEA
Forme în cea mai mare parte libere, cu sau fără învelișuri protectoare (test sau cochilie). Cuprinde trei clase: Amoebozoa, Testacea și Foraminifera.
Clasa Lobosa
In general au pseudopode de tip lobopod si mai rar filiopod.Majoritatea sunt monoenergide
Clasa Granuloreticulosa
Subîncrengătura ACTINOPODEA
Actinopodeele sunt sarcodine dulcicole sau marine, cu pseudopode subțiri, dispuse radiar (actinopode - pseudopode dispuse radiar; de la gr. actinos - raza), prevăzute cu ax central (axonemă). Corpul protejat de schelete cu un schelet cu structuri complicate și compoziție chimică variată.
In această subîncrengătură sunt incluse trei grupe mari: heliozoarele, radiolarii și acantarii.
Clasa Heliozoa
Clasa Radiolaria
Clasa Acantharia
In acest grup sunt incluse specii solitare, marine, planctonice, care au caracteristic un schelet format din baghete (gr. acanthos - țep, spin) de acantină (substanța complexa formata din sulfat de stronțiu și silicat de aluminiu și calciu).
Acantarii au formă sferică, cu pseudopodele dispuse radiar, la multe specii susținute de axoneme. Citoplasma este susținută de un număr de baghete de acantină dispuse radiar și sprijinite pe un punct central. Scheletul poate fi format din plăcuțe dispuse sferic sau din structuri complicate. Citoplasma este diferențiată în ecto și endoplasmă. Endoplasma este cuprinsă în interiorul capsulei centrale, care este de origine citoplasmatică, fiind chitinoasă, subțire, elastică prevăzută cu orificii. In interiorul endoplasmei sunt prezenți mai mulți nuclei. Ectoplasma este hialină doar pe o zonă îngustă în jurul capsulei centrale. In restul citoplasmei se găsesc pelicule gelatinoase și fascicule de mioneme care solidarizează peliculele cu baghetele de acantină. Contractarea și relaxarea mionemelor determină modificarea dimensiunilor corpului și astfel animalul își poate modifica poziția în coloana de apă. Deasemenea, în ectoplasma sunt prezente zooxantele care dau corpului culori vii.
Reproducerea se face ca și la radiolari fie prin diviziune binară (înmulțire asexuată) fie prin izogameți biflagelați sau uniflagelați (înmulțire sexuată).
Acantarii sunt forme planctonice, hrănindu-se în același mod ca și la radiolari. Se întâlnesc mai ales în mările calde ale globului. In Marea Neagră acantarii lipsesc, datorita particularitaților deosebite ale salinitații. Acanthometra elastica este una din cele mai comune specii ale grupului, fiind larg raspândita în marile europene.
Din punct de vedere sistematic acantarii sunt apropiați de radiolari; de altfel, unele clasificații includ acantarii între radiolari, cu valoare de ordin sau subordin.
