Grup vechi. Speciile fosile marine, larg raspandite, cele actuale terestre, distribuite sporadic si discontinuu in regiunile tropucale si subtropicale ca si in regiunile temperate ale emisferei sudice.Prezinta atat caractere de artropode cat si de anelide.
Corpul vermifor, cuaspect aneliadian, fara cap individualizat si cu segmentare externa care este indiacta prin prezenta perechilor de apendice, cate una pe fiecare segment.Apendicele nearticulate si moi numiet parapodii, se termina cu gheare chitinoase. Organele de respiratie sunt reprezentate de cufundari cuticulare ale tegumentului, acesta reperzentand primordiile traheelor, de unde si de numirea de protracheate.Dezvoltare directa
Animale ecuatoriale cu 22-43 perechide picioare, 12-24 cute tegumentare regulate, dorsale pentru fiecare segment
Peripatus sp
Corpul este convex dorsal, plan ventral, subtiat la cale doua extremitati, poarta si perechi de picioare nearticulate, prevazute cu doua gheaer divergente numite lobopode.Tegumentul eset acoperit cu papile care ii dau un aspect catifelat si este diefrit colorat, datorita existeneti a 3 pigmenti: ocru, brun-roscat si albastru sau verde inchis. De-a lungul partii dorsale se observa o linie mediana mai inchisa sau mai deschisa la culoare, in dreptul careia sirurile de papile papile se intrerup, iar rezistenta fiind mai slaba reprezinta locul unde se face ruperea tegumentului la naparlire. Nu exista segmente delimitate, considerandu-se o pereche de apendice pentru fiecare segment. Tegumentul prezinta inelatii inguste, drepte sau imbricate, 12 de fieacre segment.Fiecare inel este o protuberanta incadrata intre doua brazde si prevazute cu un sir circular de papile principale mari cu baza conica si cu par senzorial si papile mici, accesorii repartizate neergulat.Aceasta inelatie se datoreaza celulelor hipodermului care au o inaltime inegala: in dreptul protuberantei inelare sunt de patru ori mai inalte decat in dreptul brazdelor
Hipodermul secreta o cuticula subtire de 1 micron, care acopera corpul si care este permeabila la vaporii de apa si de oxigen.Talia animalelor variaza chiar in cadrul speciei: dupa sex, femelele sunt de obicei mai mari decat masculii
Partea anterioara a corpului este construita ca la artropode din acorn asu prostomiu, care poarta o pereche de ochi rotunzi cu structura anelidiana si o pereche de organe frontale, rezultate din contopirea mai multor papile. Acornului i se adauga segmentul antenar.Fuzionarea este completa fara a lasa urme.Antenele reprezinta prima pereche de apendice.
In timpul dezvoltarii embrionare s-a observata aparitia unei perechi de proeminente mici si vezicule cefalice aproape de linia mediana inaintea eboselor anterioare si caer au fost consideraet drept prima pereche de apendice sau preantene.Ele dispar la adult.Urmeaza segmentele postcefalice. Prima pereche de apendice postcefalice sunt mandibulele care apar la inceput ca ebose laterale in cursul procesului de cefalizae,cand gura se retrage posterior,iar intreaga fata ventrala se scufunda, formand atriul bucal.Mandibulele se scufunda si ele in acesta atriu, ramanand reprezentate doar prin ghearele apendicelui respectiv ca doua peerchi de lame in forma de secera
A doua pereche de apendice postcefalice sunt tentaculele orale, care se nasc ca ebose laterale. Prin scufundarea mandibulelor in atriul bucal ele sunt trase inainte, devenind usor preorale.In varful lor se afla orificiul glandelor mucilaginoase care sunt homoloaeg cu glandele crurale, aflate la baza apendicelor locomotoare si care sunt invaginari ale ectodermului
Capul definitiv rezulta din fuzionarea segmentului mandibular si al tentaculelor orale cu segmentil antenar unit cu acronul.El poate fi considerat ca format din patru segmente(inclusiv segmentul preantenal)
Apendicele locomotoare variaza ca numar si specie, si in interiorul speciei dupa sex. Apendicele expansiuni goale si inelate dunt conice, terminate cu o pereche de gheare divergente si protejaet de o rasfrangere dorsala a piciorului. Pe inelele apendicelor se gasesc papilele senzoriale. Acestea in portiunea distala se transforma in 3-6 perniet cu mici solzi. Ghearele au musculatura proprie. Ultimele doua perechi de apendice pot ramane rudimentare la adult.
La partea anterioara, ventral, se gaseste orificiul bucal inconjurat de 6-8 peerchi de lobi cutanati palpiferi si un lob median impar, formand buzele
La extremitatea posterioara a corpului, inapoia ultimei perechi de apendice, se gaseste orificiul anal, cao fanta longitudinala.Orificiul genital unic, situat median ventral, intre lobopodiile penultimului segment. La baza fiecarui picior se deschide orificiul excretor.Speciile genului Peripatus sunt animale de mediu umed traind in vecinatatea apelor, pe pamant umed,sub frunze moarte, sub pietre, bucati de lemn,arbori putrezi.Sunt raspandite in America Centrala si America de sud, Asia(la SE de Himalaia), Insulele Malacca, Sumatra, Borneo
