Anelide clitelate lipsite de parapodii, cu un numar mic de cheti infipti direct in tegument. Metameria externa corespunde celei interne. Corpul lung, in general cilindric sau cu muschi, alcatuit dintr-un protostomiu putin dezvoltat, o soma cu metamerie homonoma si un pigidiu simplu. Sistemul nervos tipic segmentar (scalariform). Celomul este spatios, separat prin disepimente, in general complete si cuprinde un lichid bogat in celule numite celomocite.Sistemul circulator este inchis; de cele mai multe ori sangele este rosu, continand eritrocruorina dizolvata in plasma. Tubul digestiv este drept si simplu. Sistemul excretor este reperzentat in general de o pereche de metanefridii pentru fiecare segment, exceptand regiunea cefalica. Sunt forme hermafrodite, gonadele fiind situate in segmentele anterioare; testiculele sunt plasate inaintea ovarelor. Fecundatia este reciproca, prin acuplare, iar dezvoltarea directa in cocon. Nu au niciodata larva libera. Prezinta adesea poliploidie, care antreneaza in unele cazuri o paretnogeneza obligatorie. La unele forme de apa dulce se intalnesc si fenomene ale multiplicarii asexuate. Lungimea corpului variaza intre 0,5 mm si 2,10 m iar numarul segmentelor de la 9 la 600, putandu-se subdivide in inele superficiale. Oligocheetle sunt, in general, colorate, fie datorita figmentilor din tegument, fie culorii sangelui, etsutului cloragogen asu continutului tubului digestiv. Multe specii acvatice sunt transparente si putin colorate, iar altele sunt opace si albicioase

Ecologia oligochetelor prezinta particularitati legate de biotopii variati in care traiesc. Grupele primitive (naidine, tubificine, lumbriculine) sunt aproape toate forme de apa dulce. Limicolele traiesc in nisip, namol, printre plante, constituind o paret din perifiton; unele pot inota prin miscari serpentiforme sau plutesc cu ajutorul unor peri alungiti. Majoritatea oligochetelor insa sunt tericole, preferand solurile umede, chiar puternic acide, insa nu sarate in care sapa galerii. De asemenea se gasesc si sub busetnii putrezi precum si in frunzarul padurilor. Acestea sunt cunoscute sub numele de "rame" sau "viermii pamantului". Unele specii tericole s-au adaptat conditiilor din pesteri, iar in regiunile tropicale, altele au devenit arboricole.

Oligochetele sunt saprofage, hranindu-se cu detrit vegetal sau animal, putine sunt carnivore si perdatoare. Din pamantul pe care il consuma retin miroorganisme(bacetrii, drojdii) si protozoare

Unele oligochete limicole se pot inchista sub un invelis de mucus rezisetnt la conditiile nefavorabile(uscaciune);altele secreta substante toxice, iar altele sunt fosforescente

Exista putine specii parazite si comensale la spongieri, moluset pulmonate, in cavitatea paleala a decapodelor(raci) de apa dulce din zona holoarctica(Fam Branchiobdellidae)

Importanta ramelor in formarea humusului a fost evidentiata de catre Darwin in 1881, ele nmodifica profund caracteerle fizico-chimice ale solului, crestera omogenitatii, aerarea si drenajul, puterea de retiner a apei si a substantelor utile. Sunt principalii agenti de elaborare a complexelor argilo-humice; dejectiile lor contin ionii necesari cersterii vegetalelor. Solurile bogate in rame sunt deosebit de fertile. In cursul timpului au contribuit la pastraera valorilor arehologice prin acoperirea lor. De asemenea au rol in lanturile trofice, fiind consumate de reptile, amfibieni, pasari, mamifere insectivore(cartite) si alte animalePutine specii (Enchytraeidae) ataca raadcinile de sfecla si alet plante cultivate.