Acest grup taxonomic include circa 250 de specii dulcicole, libere ca adult si parazite în satdiul larvar la insecte sau crustacee acvatice. Sunt viermi lungi, filiformi, de culoare albicioasa, înruditi îndeaproape cu nematodele. Sunt raspândite peste tot, atât în zonele temperate cât si în cele tropicale. Adultii traiesc în ape curate, nepoluate. Morfologic, la exterior nu se disting particularitati deosebite, cu exceptia extremitatii posterioare de la masculi, care este scurt bifurcata, cu extremitatile rotunjite. Dimensiunile ating 10-15 cm lungime, gigantul grupului depasind 1,5 m. Denumirea grupului vine de la faptul ca adultii apar în perioada de acuplare încolaciti ca un ghem greu de desfacut.
- Corpul este protejat de o cuticula sub care se gaseste musculatura; aceasta împreuna cu tegumentul formeaza un sac musculo-cutaneu. Cavitatea interna a corpului este umpluta în cea mai mare parte cu parenchim mezenchimatos; organele interne sunt înconjurate de sinusuri, o cavitate celomica propriu-zisa lipsind la acest grup.
- Tubul digestiv este atrofiat. Adultul prezinta orificiu bucal si intestin anterior, dar restul sistemului digestiv regreseaza, datorita faptului ca adultii traiesc destul de putin, iar în acest timp nu se hranesc. Intestinul este reprezentat de un tub subtie situat în lacuna ventrala. De asemenea, lipsesc aparatele circulator si respirator (respiratia este tegumentara), ca si apartul excretor. Faptul ca structura celulelor intestinului seamana cu cea de la tuburile Malpighi ale insectelor a permis avansarea ipotezei ca tubul digestiv preia functia aparatului excretor.
- Sistemul nervos este de asemenea atrofiat. In partea anterioara a corpului exista un inel perifaringian de la care porneste un singur cordon nervos, situat ventral, în epiderma.
- Aparatul genital. Sexele sunt separate. La masculi exista testicule filiforme, reunite posterior într-un gonoduct comun care se deschide în fostul intestin posterior. La femele, aparatul genital este structurat la fel, cu deosebirea ca la maturitate cele doua ovare prezinta numeroase diverticule laterale. Gonoductele se unesc într-un atriu genital, deschis la rândul lui în cavitatea cloacala. Tot în atriumul genital se deschide si un receptacul seminal, situat median.
Ouale sunt depuse în apa sub forma de fâsii gelatinoase, lungi de pâna la 15 cm. Intr-o astfel de fâsie se pot gasi pâna la 500 000 oua sau chiar mai multe. Segmentarea oului este egala de tip radiar modificat, în primul stadiu aparând o celoblastula. Din ou iese o larva caracteristica - larva echinoderoida, care are mari similitudini morfologice cu kinorinhii, acantocefalii si priapulidele. Anterior, larva are o trompa caracteristica, ce prezinta stilete chitinoase si cu o coroana de spini recurbati. Dupa eclozare, larvele patrund în corpul unor crustacee sau insecte acvatice, parazitând în cavitatea interna a acestora. De asemenea se pot închista, iar chistii, ajunsi pe mal, pot fi ingerati de izopode terestre, coleoptere, orthoptere. Adesea, larvele de gordiacee pot trece în corpul unei insecte mai mari, carnivore, care consuma prima gazda; astfel, o larva îsi poate schimba de mai multe ori gazda pâna sa ajunga la stadiul adult. Adultul paraseste gazda, traind liber în apa.
Filogenie. Din punct de vedere morfologic, nematomorfele sunt apropiate de nematode – aspect relevat si de unele studii privind analiza ARN ribosomal (cu toate acestea, aceleasi studii comparative ale materialului genetic extranuclear arata o apropiere de artropode). Stadiile larvare ale nematomorfelor se aseamana cu adultii de la kinorinhi, priapulide sau acantocefali.
Din punct de vedere sistematic, grupul se împarte în doua ordine - Gordiida si Nectonematida. Una din cele mai comune specii de gordiacee este Gordius aquaticus, care poate fi gasit în apele dulci curgatoare din toate zonele tarii, fiind mai frecvent în zona montana. Adultii sunt specii indicatoare de ape curate.
