Aceste artropode au corpul divizat īn: prosoma (cefalotorace) si opistosoma (abdomen). Prosoma poate fi unita cu opistosoma printr-un peduncul (Araneae) sau pe o suprafata larga (scorpioni, merostomate), ori fuzionate īntr-o singura piesa (acarieni).
Prosoma este compusa din sase segmente prevazute fiecare cu cāte o pereche de apendice articulate. Astfel, īn regiunea capului, prima pereche de apendice situata īnaintea orificiului bucal (preorala) se numesc chelicere. Ele se termina, de obicei, cu cāte un cleste, servind ca organe prehensile. A doua pereche de apendice (postorala) este de forma unor lame taioase, prevazute cu cāte un palp mare, pedipalp. La formele terestre, pedipalpii functioneaza ca organe tactile (Araneae) sau cu rol prehensil (scorpioni), iar la formele acvatice au aspect de picioare si servesc la locomotie (Xiphosura). Dupa pedipalpi urmeaza patru perechi de picioare. Nu au antene.
Opistosoma este formata din mai multe segmente mobile (scorpioni), sudate īn forma de scut (xifosuri) sau īn forma unui sac moale (Araneae). La unele specii, oistosoma este īmpartita īn doua parti: una anterioara, mesosoma (abdomen) si alta posterioara, metasoma (post-abdomen la scorpioni). Īn general, opistosoma este formata din 12 segmente si telsonul.
Cheliceratele au reprezentanti care populeaza marile, apele dulci si mediul terestru; unele specii sunt adaptate la viata parazitara. Pāna īn prezent se cunosc circa 32 000 de specii.
Ordinul Eurypterida (Gigantostraca)
