Forme dulcicole, foarte rar marine; solitare, rareori coloniale, uneori fixate, de regulă libere. Pseudopodele sunt numeroase, dispuse radiar, de unde si denumirea grupului (Helios - denumirea soarelui la grecii antici). La unele specii axonema se termină în citoplasmă, în timp ce la altele axomena se sprijină pe nucleu sau pe o granulă centrală (centroplast). Membrana celulară lipsește. Citoplasma se diferențiază într-o zonă corticală intens vacuolizată și o zonă medulară, la nivelul căreia se găsește și nucleul și centroplastul, considerat ca fiind un centrosom.
Unele specii de heliozoare prezintă un schelet format din mici plăcuțe sau țepi de siliciu, uneori în formă de sferă prevăzută cu numeroase perforații (Clathrulina).
Reproducerea se realizează asexuat, prin diviziune binară sau sexuat. Inmulțirea sexuată are unele particularități, purtând numele de pedogamie. Cei doi gameți provin din diviziunea aceluiași exemplar (autogamie). Gametul mascul emite o prelungire care atinge gametul femel, iar prin această prelungire, conținutul gametului mascul se "scurge" în gametul femel, urmând citogamia, cariogamia și formarea zigotului. Nucleul zigotului se divide, rezultând doi indivizi-frați, ale căror nuclee suferă două diviziuni de maturație, în decursul cărora se elimină două globule polare.
Heliozoarele sunt în cea mai mare parte animale pelagice, puține fiind bentale, fixate. Vacuolele din citoplasma externă au rolul de a ajuta la plutire - prin micșorarea sau mărirea numărului acestor vacuole, animalul își poate controla poziția în coloana de apă. Se hrănesc cu protozoare sau mici metazoare. La multe specii, în citoplasma corticală se găsesc alge verzi simbionte.
Din punct de vedere sistematic, heliozoarele se împart în două ordine: Actinophryida (ca exemple din acest grup citam pe Actinosphaerium eichorni, Actinophrys sol) și Centrohelida (Acanthocystis aculeata - la care celula este protejata de placuțe de silicioase, cele mai multe prevazute cu câte un spin orientat spre exterior; Clathrulina elegans - care prezinta un schelet de natura pseudochitinoasa cu aspect dantelat, ancorat de substrat cu un peduncul de fixare). La genul Actinophrys, pseudopodele prezintă filament axial prelungit până la suprafața nucleului, în vreme ce la Actinosphaerium - gen ce include specii multinucleate, filamentele axiale ale pseudopodelor ajung doar până la limita dintre ecto și endoplasmă.
