Echiuridele sunt specii exclusiv marine, cu dimensiuni de pâna la aproape 2 metri lungime, cu dimorfism sexual foarte marcant la unele specii - masculii sunt pigmei.
Morfologie externa. Corpul este gros, alungit, ovoidal, cilindric sau piriform. Anterior prezinta o trompa de forma si lungime variabila, care se termina cu o extremitate latita. Trompa echiuridelor este asimilata prostomiului de la anelide. Ventral, pe trompa exista un sant longitudinal ciliat ce ajuta la colectarea hranei. La baza trompei se deschide orificiul bucal. Posterior, se deschide orificiul anal, iar ventral si anterior se deschid orificiile nefridiene în numar variabil (1 - 200 de perechi). Tot anterior si ventral, la unele specii exista doi peri puternic chitinizati iar posterior 1 - 2 coroane de peri chitinosi.
La speciile cu masculi pigmei, dimensiunile corpului la acestia din urma sunt de cel mult 1 cm; corpul este ovoidal, lipsit de trompa si ciliat. Masculii îsi petrec toata viata atasati de corpul femelei.
Organizatia interna
- Tegumentul este protejat de cuticula, asemanatoare cu cea de la anelide; împreuna cu musculatura - circulara la exterior si longitudinala la interior - formând un sac musculo-cutaneu.
- Cavitatea interna este reprezentata de o cavitate celomica care ocupa corpul propriu-zis si o a doua cavitate ce se întinde si în trompa sub forma unor lacune. Cele doua cavitati sunt separate de o diafragma iar în lichidul celomic exista celule cu hemoglobina.
- Tubul digestiv este de lungime mare, fiind rasucit si prezentând spiralari în interiorul corpului. Dimensiunea totala a tubului digestiv depaseste astfel cu mult - uneori de peste 10 ori - lungimea corpului propriu-zis. Intestinul anterior, de origine ectodermica, este reprezentat de orificiul bucal, faringe, esofag si o gusa. Urmeaza intestinul mediu, endodermic, ce prezinta un sant longitudinal ciliat. Pe traseul lui exista un sifon deschis anterior si posterior în intestin, foarte asemanator cu cel de la echinodermele echinoidee. Intestinul posterior este drept, musculos, în el deschizându-se doi saci anali cu rol excretor.
- Aparatul circulator este slab dezvoltat. Dorsal exista un sinus dorsal circular de la care porneste un vas dorsal bifurcat în trompa; ramurile acestuia se reîntorc spre baza unde fuzioneaza, formând vasul ventral, care se leaga de sinus prin unul sau doua vase conective. Rol propulsor pentru circulatia sângelui au peretii musculosi ai vasului dorsal. Sângele are un continut foarte asemanator cu cel al lichidului celomic si nu contine celule cu pigmenti respiratori.
- Aparatul excretor este reprezentat de cei doi saci anali care sunt prevazuti cu deschideri ciliate spre cavitatea celomica. Nefridiile, în numar de 1 - 3 pâna la 200 de perechi sunt dispuse metameric sau neregulat în treimea anterioara si mediana a corpului, dar servesc doar ca gonoducte.
- Sistemul nervos este slab dezvoltat. Echiuridele prezinta un cordon nervos ventral care se bifurca si apoi se reuneste în partea anterioara a trompei, purmând un inel perifaringian foarte larg. In ontogeneza, apar pe cordonul ventral mici aglomerari de substanta nervoasa dispuse metameric (fosti ganglioni) dar adultul nu mai poseda asa ceva. De la cordon pornesc nervi dispusi regulat.
In ceea ce priveste organele de simt, acestea sunt de asemenea reduse, fiind reprezentate doar de papilele senzitive de la nivelul trompei.
- Sexele sunt separate, cu masculii minusculi la unele specii (Bonellia sp.). Ovarul este unic, situat posterior, subterminal, în jurul vasului sanguin ventral, cu aspect de ciorchine. Produsele genitale se varsa în celom si vor fi eliminate la exterior prin intermediul nefridiilor. Testiculul este de asemenea unic, voluminos, cu acelasi aspect de ciorchine.
Fecundatia este externa; segmentatia este spirala, inegala, ulterior rezultând fie stereoblastule fie coeloblastule, iar gastrulatia se realizeaza prin epibolie. Dezvoltarea ontogenetica include o larva de tip trocofora. Larvele care cad pe fundul marii urmeaza o dezvoltare cu metamorfoze, devenind în final femele în vreme ce cea mai mare parte a larvelor care ramân fixate pe corpul femelei (si în special pe trompa) se vor hrani cu secretii ale trompei si vor deveni masculi pigmei. Acest fenomen a fost pus pe seama existentei unor substante cu efect masculinizant.
In ce priveste legaturile filogenetice, o vreme s-a încercat dovedirea unei înrudiri cu priapulidele si sipunculidele. In prezent aceste idei au fost abandonate si se considera ca grupul are cele mai multe legaturi filogenetice cu anelidele - existenta unei larve trocofore tipica sau modificata, segmentarea spirala si inegala, ca la polichete, tendinta mare în stare embrionara de metamerizare a trunchiului ce afecteaza veziculele celomice, pastrarea la adult a unor organe segmentare (nefridiile, lantul nervos ventral).
Deasemenea, legaturile cu anelidele sunt dovedite de ultimele date ale analizei ARN-ului ribozomal ca si a secventei de AND ce contine factorul de elongatie 1a, care indica faptul ca echiuridele nu sunt înrudite cu sipunculidele ci au un stramos comun cu vestimentiferele si pogonoforele. Analiza AND mentionata anterior indica faptul ca evolutia echiuridelor a început prin pierderea segmentatiei în ontogeneza. Echiuridele reprezinta astfel rezultatul evolutiei unui grup de viermi protostomieni celomati metamerizati, desprinsi din stramosi de tip anelidian.
Sistematica. Echiuridele sunt împartite în trei ordine, în functie de dispozitia musculaturii, a nefridiilor si a nefrostomilor.
Ordinul Echiuroida cuprinde specii cu dimorfism sexual marcant (Bonelliidae) sau nu, cu musculatura organizata în musculatura circulara externa, longitudinala si diagonala interna, cu peste 20 perechi de metanefridii si sistem circulator închis.
- Familia Echiuridae: trompa este de dimensiuni mici, iar posterior se gasesc 1 - 2 rânduri de cheti; anterior, se gasesc doi cheti genitali. Aparatul excretor prezinta 2 - 3 perechi de nefridii. Din acest grup face parte genul Echiurus cu specii în apele arctice si antarctice (Echiurus echiurus).
- Familia Bonellidae: trompa este puternic alungita, terminata bifid sau nu; chetii genitali sunt numerosi sau redusi la o singura pereche. Exista una sau doua perechi de nefridii transformate în gonoducte iar sacii anali sunt ramificati sau nu. Grupul include numeroase genuri raspândite în toate marile si oceanele, de la adâncimi reduse pâna în zonele abisale polare. Cea mai cunoscuta specie din acest grup este Bonellia viridis.
- Familia Thalasemidae. Cuprinde specii cu trompa alungita, niciodata bifida. Dimorfismul sexual este absent iar nefridiile sunt în numar mare - de la 1 la 32 perechi.
Ordinul Xenopneusta. Cele mai reprezentative tipuri din acest grup sunt incluse în familia Urechidae. Trompa acestor echiuride este foarte scurta, lânga orificiul bucal se gasesc doi cheti anteriori; chetii posteriori se dispun pe un singur rând. Nefridiile prezinta tuburi spiralate, sistemul circulator este absent iar dimorfism sexual nu exista. Din acest grup face parte genul Urechis, cu specii în Marea Japoniei si pe coastele pacifice ale celor doua Americi. Una din cele mai comune specii este Urechis caupo.
Ordinul Heteromyota. Familia Ikedaidae cuprinde specii de echiuride cu trunchiul vermiform, alungit, cu o trompa de asemenea lunga si aplatizata. Nefridiile sunt în numar de pâna la 400 de perechi. Din acest grup face parte Ikeda japonica din marile Extremului Orient, una din cele mai mari specii ale grupului - poate atinge 40 cm lungime.
Bonellia viridis se caracterizeaza printr-un dimorfismsexual accentuat, masculii sunt foarte mici(1-3 mm) si se disting de femele morfologic, fiziologic si biologic.Ei duc o viata parazitara fie pe corpul femelei, fie in metanefridiile acesteia.Femela prezinta corpul format din doua regiuni distincte din punct de vedere funtional: trompa si trunchiul.Trompa este elastica, poate ajunge pana la 1 m lungime, dar niciodata nu se retrage in interiorul trunchiului
Bonellia viridis traieste printre crapaturile stancilor in marile Europei(exceptie Marea Neagra) si Oceanul Pacific
