Acest grup de animale, exclusiv marin, cuprinde circa 5300 specii. Majoritatea se deplaseaza pe fundul apei, altele sunt fixate, iar o mica parte s-au adaptat la viata pelagica. Ele au aparent o simetrie pentaradiara si oseda un schelet calcaros de origine dermica, format din corpuscule izolate sau din placi acoperite cu spini articulati.
La corpul unui echinoderm se distinge un pol oral la care se afla gura si altul opus, aboral, unde se deschide orificiul anal. Orificiul polului oral este acoperit cu o membrana, peristom, iar polul aboral de o alta membrana, periproct. Placilecalcare au o asezare regulata �n directia meridiana sau radiara. Astfel, �n centrul polului aboral se afla o placa centro dorsala prin care se deschide, de obicei, orificiul anal �nconjurat de periproct. �n jurul acestei placi sunt dispuse cinci placi poligonale perforate de c�te un orificiu genital. Una din ele este mai mare si ciuruita de numerosi pori, numita placa madreporica iar celelalte patru, placi genitale, orificiile lor fiind �n legatura cu glandele genitale. �n afara placilor genitale si de cea madreporica si altern�nd cu ele se gasesc alte cinci placi mai mici prevazute cu c�te un orificiu prin care ies terminatiuni nervoase; de aceea se numesc paci neurale (ocelare).
Din dreptul placilor neurale pornesc pe directia meridiana spre deschiderea orala cinci perechi de siruri de placi mai mici, perforate, form�nd cinci zone. Prin porii acestor placi ies organele de locomotie numite picioruse ambulacrare si din aceasta cauza sirurile de placi respective se numesc zone ambulacrare. Altern�nd cu zonel ambulacrale, se gasesc alte cinci perechi de siruri de placi mai mari si neperforate alcatuind cinci zone interambulacrare. Acestea pornesc din dreptul placilor genitale si placii madreporice. suprafata placilor este acoperita cu tuberculi pe care se articuleaza tepii si unele apendice �n forma de cleste numite pedicelari.
�n interiorul corpului exista o cavitate celomica foarte dezvoltata si �mpartita �n trei compartimente.
Unul dintre aceste compartimente numit hidrocel cuprinde un sistem de canale care comunica cu exteriorul prin placa madreporica. De la acest sistem de canale pornesc piciorusele ambulacrare care ies prin porii placilor ambulacrare. Ele sunt prevazute la capatul distal cu c�te o ventuza cu care se prind de substrat �n timpul mersului sau al orientarii. Din cauza acestor picioruse �ntreaga retea de canale a fost numita sistem ambulacrar.
La unele echinoderme gura este armata cu cinci dinti alcatuind un organ de sfar�mat numit lanterna lui Aristot.
Aceste animale respira prin sistemul ambulacrar, unele mai poseda manunchiuri de branhii digitiforme.
Subphylum Pelmatozoa(pelmatos=peduncul; zoon=animal) reuneste echinoderme fixate tot timpul vitetii sau numai in stadii tinere. Fixarea se face printr-un peduncul articulat sau prin cirii. Gura si anusul sunt situate pe fata superioara, opusa punctului de fixare.In cea mai mare parte sunt fosile(clasele Cystoidea si Blastoidea) si numai o clasa are reperezentanti actuali
Clasa Crinoidea (crini de mare)
Subphylum Eleutherozoa (eleuteros=liber; zoon=animal) cuprinde echinoderme libere, nefixate de substrat decat pentru scurt timp in stadiul larvar. Anusul este situat la polul arboral.Eleuterozoaerle actuale sunt impartite in 4 clase:
Clasa Asteroidea (stele de mare)
Clasa Ophiuroidea (serpi de mare)
Clasa Echinoidea (arici de mare)
Clasa Holothuroidea (castraveti de mare)
