Reprezentantii ordinului prezinta 8 brate bucale dispuse in jurul guri pe un singur cerc si 2 tentacule prehensile situate in interiorul coroanei de brate bucale.
Ventuzele, pedunculate, cu armura chitinoasa sunt aranjaet pe mai multe randuri pe suprafata bratelor buacle si capatul spatuliform al tentaculelor prehensile.
Mantaua diferentiaza inotatoarele laetrale
Cochilia este rudimentara, interna, dorsala si acoperita de manta. Ea este mai dezvoltata si compartimentata la reprezentantii primitivi(Spirula) sau redusa la osul de sepie sau sepion la Sepia
Masculii aulti au al patrulea brat stang hectocotilizat.
Corpul are forma unui sac umflat, usor turtit dorso-ventral si este impartit de un sant circular intr-o regiune anterioara reperzentata de cefalopodium si un aposterioara sau visceropallium.
Cefalopodium. Capul poarta laetro-dorsal o pereche de ochi complecsi, analogi ac structura cu cei ai veretbraetlor. Gura, situata anterior, din care proemina ciocul de papagal (o pereche de maxile cornoase) este inconjurata de o coroana de 8 brate bucale musculoase, groase la baza, ascutite la acpatul distal si reunite la baza printr-o membrana putin dezvoltata. Fata interna a bratelor bucale prezinta patru siruri longitudinale de ventruze pedunculate, intariet de o armatura cuticulara. Lateral fata de orificiul bucal, in interiorul coroanei de brate bucale, exista, l mascul, cate un tentacul prehensil cu peduncul lung si o extremitate distala spatuliforma, prevazuta cu ventuze. Tentaculele prehensile pot fi retrase in cate un buzunar tentacular. La femela, tentaculele prehensile sunt asemenea celor bucale
Visceropalim, oval si turtit dorso-ventral, este protejat de o manta musculara ce acopera dorsal sepionul iar ventral fata de sacul visceral formeaza un pliu mare ce delimiteaza o cavitate paleala spatioasa.De oparte si de alta a sacului visceral exista cate o inotatoare ingusta ce repezinta pliuri ale mantalei.
Osul de sepie sau sepionul are o forma elipsoidala, foarte alungita si turtita, aproape tot atat de maer ca si suprafata dorsala a masei viscerale. Fata dorsala a sepionului este zgrunturoasa iar cea ventrala este neteda in treimea anterioara si cu numeroase striatii sinuoase in cele doua treimi posterioare. Striatiile sunt concentrice spre extremitatea posterioara a sepionului, numita rostru si care este o prelungire ingustasi ascutita. Marginea anterioara si cele laterale ale sepionului sunt acoperite de pliuri de conchiolina. Sepionul este foarte usor intrucat este plin cu gaz sarac in oxigen. El serveste intr-o anumita masura la protectie, acoperind ca un scut masa viscerala, dar joaca si rol de schelet(caci de el se fixeaza o serie de muschi) precum si de organ de echilibru.
Deschiderea cavitatii paleale este anterioara, la baza palniei, ca o crapatura transversala, in prelungirea santului circular ce delimiteaza cefalopodium de visceropalium. Evidentierea organelor complexului paleal se face prin practicarea unei incizii longitudinale, median-vertiacle, in manta si rasfrangerea laterala a celor doua jumatati ale mantalei.
Sifonul sau palnia, situata anterior si median este un organ musculos alcarui orificiu extern se deschide la baza bratelor, median-dorsal fata de gura. Baza sifonului, largita, deschisa in cavitatea paleala, poarta o pereche de gropite cu aspect de butoniere, carora le corespund o pereche de mameloane situate pe fata interna a mantalei. Acest dispozitiv inchide etans deschiderea anterioara a cavitatii paleale.Inotul se realizeaza prin jet de propulsie . Apa intra in cavitatea paleala prin deschidera dintre manta si gat datorita contractiei musculaturii radiare. Cand acvitatea paleala este umpluta de curentul inhalant, musculatura longitudinala se relaxeaza iar cea circulara se contracta, actionand sistemul de etanasre a cavitatii mantalei. In acest caz apa este expulzata sub presiune prin sifon, ceea ce duce la formarea jetului de propulsie. Sifonul poate fi orientat in directia dorita. In situatii limita(pericole), in jetul de propulsie este eliminata secretia glandei cu cerneala care formeaza un nor de camuflaj in spatele caruia animalul se retrage strategic
Median, la baza sifonului se deschide rectul, prin orificiul anal, flancat de o peerche de apendice digitiforme. Posetrior si ventral, in cavitatea paleala, se distinge punga cu cerneala, un diverticul piriform al intestinului si al acrui conduct de deschide in rect, inapoia anusului. O pereche de ctemnidii bipectinate, piramiadle, alungite, au apexul orientat anterior iar prin baza lor se prind de sacul visceral. Axul cetnidiilor este concrescut cu mantaua. Organele lui Bojanus se deschid in cabitatea paleala, separat prin orificiile excretoare, situate de o paret si de alta a rectului. Intre ctenidia stanga si conductul excretor de pe aceias parte se gaseste conductul genital, impar, deschis prin orificiu genital.
La femela prin transparenta peretelui masei viscerale se vad o peerche de glande niadmentare de culoare alba care acopera partial punga cu cerneala. Aceste glande se deschid prin cate un conduct propriu, inaintea papilei renale. Glandele nidqmentare au rolul de a forma invelisul extern al oului. Ponta este atarnata de suporturi marine (alge, corali) cu ajutorul bratelor. Superior si in spatele glandelor niadmentare exista trei glande mici, glandele rosii de culoare roscata ce se deschid prin conductele glandelor nidamentare.Gandele rosii sau glandele nidamentare accesorii adapostesc bacterii simbionte
