Sunt chelicerate la care prosoma si opistosoma au fuzionat formānd o singura unitate. Chelicerele si pedipalpii sunt transformati īntr-un aparat bucal pentru ros si supt sau īntepat si supt, formānd un rostru proeminent. Respiratia este traheeana sau tegumentara. Majoriatatea duc o viata parazitara, fie numai īn stadiul larvar, fie toata viata. Unele paraziteaza plantele, altele animalele si foarte putine specii traiesc īn dejectiuni de vite sau īn humus. Se cunosc circa 10 000 specii.
Dupa pozitia stigmelor, prezenta sau absenta inimii, a orificiului anal sau dupa forma corpului si numarul picioarelor, ordinul acarieni se divide īn patru subordine:
Subordinul Parasitiformes cuprinde specii ectoparazite care, īn general, au inima, stigmele situate la baza picioarelor iar tubul digestiv este prevazut cu orificiul anal.
Subordinul Trombidiformes grupeaza specii lipsite de inima, stigmele situate la baza rostrului, iar intestinul este lipsit de orificiul anal.
Subordinul Sarcoptiformes sunt acarieni la care lipsesc stigmele, ca rezultat al vietii exclusiv parazitare; de asemenea, sunt lipsite de inima, iar aparatul excretor este slab dezvoltat.
Subordinul Tetrapodili cuprinde forme foarte mici, cu corpul vermiform, prevazut cu doua perechi de picioare inelare. Paraziteaza pe plante.
Hyalomma aegiptium
Femela si masculul au coxa I divizata in doi lobi. La mascul scutul dorsal este lipsit de sant lateral, scuturile adanale sunt relativ mai late, peritrema are un canal lat posterior. Baza gnatosomei se ingusteaza in partea posterioara. Femela masoara 6,65-17 mm lungime si 3,39-13 mm latime. Punctuatia scutului este de doua feluri, una marunta si deasa, alta mare si rara.Ochii sunt mici. Scuturile adanale sunt scurte si late. Gazdele specifice aceste specii de capuse sunt broastele testoase de uscat (Testudo graeca) si aricii(Erinaceus). Poaet tece si la unele rozatoare, vulpe, asin, boul indian si unele soparle. Transmite o hemogregarina(Haemogregarina stepanovi).
Aceasta specie este caracteristica bazinului de rasarit al Marii Mediterane si celui ponto-caspic.
