Acest grup include circa 850 de specii, cea mai mare parte fiind marine si bentale; putine sunt pelagice, unele dulcicole si exceptional, câteva terestre. Dimensiunile variaza de la câtiva cantimetri pâna la peste 30 de metri cât atinge Lineus longissimus gigantul grupului.

Corpul este colorat adesea în culori vii, cilindric, slab aplatizat ventral, alungit si filiform; exista însa si specii cu corpul aplatizat si prevazut cu expansiuni laterale sau cu o ventuza ventrala, situata terminal si posterior. Extremitatea cefalica este destul de slab diferentiata la cea mai mare parte a speciilor. Anterior se deschid orificiul bucal si deasupra acestuia orificiul tecii trompei.

Organizatia interna

- Corpul este acoperit cu un epiteliu cu celule înalte, ciliate, printre care se gasesc numeroase celule glandulare. Urmeaza un strat de fibre nervoase si apoi musculatura, care formeaza împreuna cu tegumentul un sac musculo-cutaneu. Ca si la plathelminti, se diferentiaza o musculatura circulara, una diagonala si una longitudinala, ca si fibre musculare dorso-ventrale. Straturile de musculatura au o dispozitie caracteristica, aceasta constituind un criteriu taxonomic. Sub musculatura se gaseste un tesut parenchimatos care umple întreaga cavitate a corpului, considerata a fi un pseudocelom.

- Trompa este o structura musculoasa, situata într-o înfundatura a tegumentului - teaca trompei (o structura caracteristica numai nemertienilor, de la care vine si denumirea grupului (gr. rhynchos – trompa, coelon – cavitate) - situata deasupra tubului digestiv, si care poate ajunge pâna în partea posterioara a corpului. Intre peretele tecii trompei si aceasta din urma se gaseste o cavitate (rhynchocelul) captusita cu epiteliu de origine mezodermica. Acest fapt a facut ca unii specialisti sa considere rhynchocelul ca un celom, iar relativ recent (1991) s-a demonstrat ca din punct de vedere histologic, rhynchocelul reprezinta o cavitate celomica tipica. In fundul trompei, la multe specii de nemertieni se gasesc stileti care pot fi în legatura cu glande cu venin cu rol în paralizarea prazii. La nemertienii primitivi, orificiul tecii trompei se gaseste situat desupra orificiului bucal, în timp ce la nemertienii evoluati, teaca trompei se deschide direct la nivelul cavitatii bucale.

- Tubul digestiv. Pentru prima data în seria animala, tubul digestiv este complet, fiind format din toate cele trei segmente ale sale: intestin anterior, mediu si posterior. Orificiul bucal se continua cu un esofag îngust care comunica la rândul lui cu stomacul. Intestinul mediu este lung, prevazut la cele mai multe specii cu numeroase diverticule laterale. Intestinul posterior este scurt, deschis posterior, terminal, prin orificiul anal.

- Sistemul circulator apare de asemenea pentru prima data în seria animala. Este de tip închis, si este format dintr-un vas medio-dorsal (care poate lipsi la unele grupe de nemertieni) si doua vase laterale. Sângele circula prin vasul dorsal spre cap si prin cele laterale spre coada. Vasele sanguine longitudinale pot fi interconectate de numeroase vase circulare, dispuse regulat (pseudometamerie). Sângele nemertienilor are culori diverse, alaturi de specii cu sânge rosu, care au ca pigment respirator hemoglobina apar si specii cu sânge galben, portocaliu sau verde.

- Respiratia se realizeaza la nivelul tegumentului, un sistem respirator propriu-zis lipsind.

- Sistemul excretor este de tip protonefridian. Protonefridiile, perechi, sunt asemanatoare cu cele de la plathelminti si se afla situate anterior. Orificiile excretoare se deschid de asemenea anterior, pe partile laterale ale corpului.

- Sistemul nervos este compus din cei doi ganglioni cerebroizi bilobati, uniti prin conective care formeaza un inel în jurul trompei. De la acest inel nervos pleaca ramificatii anterioare si doua cordoane nervoase longitudinale - uneori existând si un cordon nervos dorsal. Toate aceste cordoane sunt conectate prin nervi circulari care dau sistemului nervos în ansamblu un aspect pseudometameric. La formele primitive, creierul si cordoanele longitudinale se afla în contact cu ectodermul (caracter de primitivitate); la formele evoluate, elemenele sistemului nervos se afla situate în parenchim, sub stratul de musculatura. Ca organe de simt sunt prezenti ochii de tip invers (în numr de 2 la 200), situati în partea anterioara a corpului, statocistii (întâlniti destul de rar), organele cerebrale (doua fosete ciliare laterale) si organele frontale (1-3 fosete ciliare exertile situate înainte de orificiul tecii trompei), ambele tipuri de organe având functie chemoreceptoare.

- Sistemul reproducator. Nemertienii au sexele separate. Gonadele, simple, sunt numeroase si plasate lateral, între diverticulele intestinale. Gonoductele se deschid de asemenea lateral, fiecare gonada având propriul orificiu genital. Fecundarea este externa. Segmentarea oului este de tip spiral, iar gastrulatia se realizeaza prin epibolie. La unele specii dezvoltarea are loc direct (malacobdelide, cephalotrixide), la heteronemetrini din ou rezultând o larva carecteristica, larva pillidium.

Filogenie. Din punct de vedere filogenetic, nemertienii apar ca un grup primitiv, considerat de conceptia clasica mai apropiat de plathelminti decât de alte grupe de metazoare tridermice. Aceasta pozitie primitiva a fost stabilita pe seama unor trasaturi anatomo-morfologice, cu toate ca altele sugereaza o evolutie îndelungata (de exemplu prezenta trompei, structura care în aceasta forma nu mai apare la nici un alt grup de animale).

Studii recente bazate pe analiza materialului genetic al nemertienilor contrazice însa aceasta pozitie. Astfel, analiza genelor Hox, care controleaza dezvoltarea si diferentierea diferitelor regiuni ale corpului, sugereaza ca nemertienii ar putea reprezenta dintre metazoare cel mai apropiat grup de stramosul ipotetic al protostomienilor si deuterostomienilor. Datele ce rezulta din analiza comparata a ARN ribosomal indica faptul ca nemertienii sunt mai apropiati de protostomienii celomati. Acestor date li se adauga cercetari recente de anatomie comparata, care arata ca rhyncocelul si sistemul circulator închis al nemertienilor sunt structuri omoloage cu celomul protostomienilor.

Sistematica grupului cuprinde o singura clasa împartita în doua subclase: Anopla si Enopla.