Luminile parazite: pentru fotografia lunara si planetara lumina
parazita nu este foarte importanta.Clisee foarte bune se pot obtine si
in centrul orasului. Din contra fotografierea luminii zodiacale si a Caii
Lactee nu suporta nici o lumina artificiala iar pentru cliseele stelare
sau pentru toate fotografierile cu expunere lunga, calitatea fondului cerului
este esentiala.
Vantul: este un vechi inamic al astronomilor.O simpla observare
vizuala ne poate arata daca fotografierea aste posibila sau nu in functie
de tipul obiectivului respectiv pe care dorim sa-l fotografiem, in timpul
de expunere avand o importanta foarte mare.
Norii cirus:acest tip de formatiuni noroase de inalta altitudine
este uneori dificil de perceput,trebuie sa observam cu atentie pentru a
ne da seama de difuzia luminii in masa de nori si deci de proasta calitate
a imaginilor fotografice pe care le vom obtine in acea seara.
Absorbtia atmosferica: este intotdeauna de preferat sa observam
la o altitudine maxima, ceea ce permite razelor luminoase ce ne sosesc
sa traverseze minimum de atmosfera.In orice caz obsorbtia atmosferica va
fi minima atat timp cat observatia se va face aproape de zenit. Deasupra
si pana la 45 de grade absrbtia este slaba dar in atmosfera normala se
pierd pana la 3m.
Turbulenta: aerul poseda zone de temperaturi diferite si mase de
densitati variabile care se comporta asemanator lentilelor de stcla. Razele
provenite de la astru, datorita reflexiei si refrctiei repetate pierd paralelismul
si in functie de masele de aer, se comporta ca sisteme divergente sau convergete;
vom avea luminozitate diferita. Cum aceste mase de aer sunt in miscare,
lumina stelelor parca variaza. Procesul se numeste scintilatie iar
aceste manifestari depind de calitatea aerului.
Pentru o planeta diferentele de luminozitate de la o margine la alta
de la suprafata se compenseaza statistic ceea ce explica slaba scanteiere
a acestor astre. Turbulenta poate fi locala, prin apropierea de o zona
incinsa (cladiri, drumuri); trebuie deci studiata amplasarea unui telescop
pentru a avea cat mai putin posibil zone de acest gen in vecinatatea sectorului
de observatie.
Pentru a judeca obiectiv aceasta turbulenta trebuie privite 4 sau 5
stele de magnitudine mare situate la 45, 30, 20, 15 sau 10 grade.
In functie de scintilatia respectiva a fiecarei stele cu un pic de antrenament,
se poate stabili precis posibilitatea sau nerealizarea unui cliseu in scara
respectiva fara a deschide aparatul. Este bine sa se faca un sistem de
apreciere in care sa se noteze fiecare punct de vedere.
Turbulenta este un factor limitativ care se opune fotografiei de inalta
definitie. Exista si momente stationare si acestea pot favoriza obtinerea
de clisee planetare valabile. Turbulenta este inca mai puternica in plina
zi. Instrumentul cel mai bun si operatorul cel mai avizat nu pot face nimic
impotriva imaginilor proaste.
Efectul turbulentei pe imaginile stelare: se defineste o metoda
de estimare permanenta de alterare a figurii de difractie a unei stele.
Se indica o scara de estimare a turbulentei cotata de la 5 la 1. Cota
5 corespunde la o imagine perfecta observata in conditii atmosferice bune.
Aprecierea cotei de turbulenta: Intr-o luneta sau un telescop newtonian
de amator :
5: turbulenta < 0”25 - imaginea perfecta si imobila
Caldura (cetii) brumei: aceasta imbacsire a cerului este produsa
printr-o acumulare de impuritati dupa o perioada de caldura si calm. Ea
acopera total orizontul pana aproape de 10 grade dar influenta sa se diminueaza
foarte repede deplasandu-se spre zenit; face sa slabeasca grosimea relativa
a absorbtiei.
Umiditatea: inceputul noptii se vede adesea cazind in roz, in acelasi
mod precede inceputul zilei. Acest abur care se depune pe optica poate
fi foarte jenant, el nu poate fi sters in bune conditii peste tot. Este
bine de a se opri pentru un timp sau de a viza o regiune a cerului atasand
in fata obiectivului un aparator de aburi.
Umiditatea generala este tot atat de jenanta prin “munca “ de distrugere
pe care ea o intreprinde foarte lent pe partile optice (tratate sau aluminate)
sau metalice (oxidarea). Este bine de a proteja mai mult interiorul tubului
telescopului fixand pe capac 3-4 saculeti cu sare de silicagel reactiv
care absoarbe o parte din umiditate in perioadele de inactivitate a instrumentului.
(Se reactiveaza aceasta sare tinand-o pe un radiator).