Eclipsele

               Se intelege prin eclipsa fenomenul prin care un astru fara lumina, intrand in conul de umbra al unei planete, este lipsit de lumina Soarelui. De exemplu, Luna sau satelitii unei planete pot fi eclipsati. Aici avem o lipsire reala de lumina, vizibila din orice punct al globului terestru unde aceste astre sunt deasupra orizontului.
              Cand un astru este ascuns vederii noastre de un alt astru, avem fenomenul de ocultatie. Astfel Soarele sau stelele pot disparea in dosul discului lunar. Acest fenomen este vizibil numai din anumite puncte ale globului terestru. Impropriu, ocultatia Soarelui din partea Lunii o numim eclipsa de Soare, notiunea de ocultatie ramanand numai pentru stele.
              Daca planul orbitei lunare ar coincide cu planul eclipticii, atunci la fiecare Luna noua am avea eclipsa de Soare (datorita conjunctiei), iar la fiecare Luna plina am avea eclipsa de Luna (datorita opozitiei). Dar planul orbitei lunare formand cu acliptica un unghi de 5grade 9 minute, eclipsele pot avea loc numai cand, in fazele de Luna noua si Luna plina, Luna se afla in apropierea liniei nodurilor.
              Intr-un an putem avea:
· cel mult sapte eclipse, dintre care 4 – 5 sunt de Sunt de Soare si 2 – 3 sunt de Luna
· cel putin doua eclipse, ambele fiind de Soare
              Inca din vechime eclipsele au fost prezise cu multa usurinta, deoarece s-a observat ca se repeta dupa 223 luni sinodice, ceea ce inseamna 18 ani, 11 zile, 7 ore. Aceasta perioada a fost numita de catre caldeeni saros. Fiecare saros contine 71 de eclipse dintre care 43 de Soare si 28 de Luna. Desi sunt mai putin numeroase, eclipsele de Luna par mai frecvente, fiind vizibile de pe jumatatea globului, unde Luna este deasupra orizontului in momentul eclipsei.
                a) Eclipsele de Luna sunt:
        - totale, cand Luna intra in intregime in conul de umbra al Pamantului
        - partiale, cand Luna intra numai in parte in conul de umbra al Pamantului
               In timpul eclipsei totale de Luna, discul lunar nu este complet invizibil, ci are o culoare rosie – inchis, fiind luminat in acest timp numai de razele refractate de catre atmosfera terestra. Traversarea conului de umbra al Pamantului Dureaza cel mult doua ore.
                b) Eclipsele de Soare sunt:
        - partiale, cand discul Lunii acopera partial discul Soarelui
        - totale, cand discul Lunii acopera in intregime Discul Soarelui
        - inelare, cand discul Lunii acopera numai regiunea centrala a discului Solar
               Eclipsele totale de Soare sunt ocazii rare pentru studiul atmosferei solare exterioare. De aceea ele sunt mult urmarite, organizandu-se expeditii stiintifice in zonele de vizibilitate.
 
 

                    Fenomene asociate eclipsei de Soare

              Este important cand observam o eclipsa totala de Soare sa cunoastem toate fenomenele asociate. In felul acesta ne putem planifica observatiile (vizuale, fotografice, inregistrari video) pe parcursul tuturor fazelor eclipselor: de la inceputul eclipsei partiale, in faza de totalitate, pana la sfarsitul eclipsei.
              La inceputul eclipsei partiale care are loc la ora 12h 40min (primul contact) se va observa o mica pata intunecata la marginea discului solar ce se va mari continuu. Pana la acoperirea unei jumatati din discul Soarelui se va simti doar o usoara scadere de temperatura.
              Cu aproximativ 20 de minute inainte de totalitate, cand Soarele apare ca o secera cu colturile indreptate catre vestul discului, aerul incepe sa se raceasca si, din cauza labirii treptate a luminii solare obiectele indepartate devin tot mai putin vizibile.
              Din punct de vedere meteorologic, primul efect sesizat este scaderea temperaturii, pe masura ce discul Lunii acopera discul solar, scadere ce se resimte brusc in ultimele 20 de minute dinaintea totalitatii. In acelasi interval de timp apare vantul eclipsei, care este asociat direct cu racirea atmosferei joase din cauza reducerii caldurii solare. De mentionat ca aerul rece de deasupra solului este mai dens decat deasupra marii, deoarece ca apa marii se raceste mult mai incet decat solul. Apare din acest motiv o briza la sol.
              Alt efect meteorologic nefericit pentru observarea eclipsei, este formarea norilor.
              Inainte de totalitate, cand din discul Soarelui a ramas doar o portiune ingusta, pot fi observate benzi de lumina si intuneric care se misca pe Pamant  si care sunt denumite benzi de umbra. Acestea pot fi usor vazute daca pe sol asternem o coala mare de hartie alba sau un cearceaf. Benzile de umbra sunt datorate interferentei undelor luminoase dupa refractie in atmosfera terestra.
 

Poza seceri luminoase proiectate pe sol
 

              Langa copaci sau tufisuri se pot observa seceri luminoase, inguste, proiectate pe sol. Acestea sunt produse de spatiile dintre frunze care actioneaza ca niste camere cu orificii.  “Secera discului Soarelui acoperit de discul Lunii, este proiectata prin aceste orificii si rezulta sute de seeri solae pe sol. Acestea sunt observabile din ce in ce mai bine pe masura ce se apropie totalitatea si Soarele devine o secera din ce in ce mai ingusta. Pe fotografii  incep sa se observe deja secerile, cand Soarele este pe jumatate acoperit de Luna.
              Cateva secunde inaintea totalitatii, secera Soarelui se ingusteaza din ce in ce mai mult, reducandu-se la o singura pata luminoasa, stralucutoare ca un diamant, cu 2 “brate”, rezultate din colturile secerii discului solar, ce tind sa “cuprinda” discul lunar; acesta este fenomenul cunoscut ca inelul de diamant. Cerul, devenit albastru inchis, se intuneca treptat.

Poza  Inelul de diamant

              Atat diamantul, cat si inelul luminos se fragmenteaza, in scurt timp, in margele de lumina cunoscute ca perlele sau margelele lui Baily. Ele sunt produse de ultimile raze de lumina solara, ce reusesc sa treaca prin “vaile” si “depresiunile” de la marginea discului Lunii. Profilul discului lunar difera de la elipsa la eclipsa, din cauza efectelor de libratie, asa incat aparitia perlelor lui Baily este diferita de la o eclipsa la alta. Pentru observatorii care se afla foarte aproape de marginea de totalitate, perlele lui Baily sunt prezentate pe toata durata fazei de totalitate. Dupa cateva secunde de la disparitia perlelor lui Baily, poate fi vazuta o secera rosie rosie stralucitoare, aceasta este cromosfera, regiunea atmosferei solare dintre fotosfera si coroana. Cromosfera este vizibila in conditii bune doar in zonele din apropierea liniei centrale a benzii de totalitate si daca totalitatea nu este foarte scurta.
              In apropierea totalitatii, daca privim cerul catre vest vom vedea umbra Lunii, care se deplaseaza pe suprafata terestra cu aproximativ 1700km/ora (aprox. 0,47m/s).
              Acaeasta apare ca un voal enorm, purtat de Luna, ce se desfasoara de la cer pana la Pamant si care, deplasandu-se, ajunge la noi, observatori ai eclipsei, acoperindu-ne. In conditii  de buna vizibilitate acest fenomen produce un efect straniu! In momentul in care “voalul de umbra ne invaluie”, pe cer, in jurul discului solar complet obturat de Luna, apare deodata “coroana solara”, atmosfera exterioara a Soarelui.  Coroana se compune din multe fascicule delicate de lumina, iar aparitia ei iti taie pur si simplu rasuflarea. Coroana este de culoare alb-perlat, dar pare incandescenta, ca o firma de neon. Forma coroanei variaza in cursul ciclului solar de 11 ani: in timpul minimului solar (cand sunt cele mai putine pete solare in fotosfera), coroana are o forma neregulata, cu mari extensii ecuatoriale (ca doua aripi), in timp ce la maximul ciclului solar (cele mai multe pete) tinde sa se distribuie intr-un mod aproape uniform injurul discului solar. Uneori sunt vizibile cu ochiul liber si protuberantele solare la marginea discului intunecat, in interiorul coroanei, ca niste giuvaere rosii, stralucitoare, de forme si marimi diferite. Se pot distinge mai bine cu ajutorul unui binoclu , dar trebuie mare atentie ca acesta sa nu fie folosit fara filtre speciale inainte de inceputul totalitatii eclipsei sau dupa ce aceasta a luat sfarsit. In timpul fazei de totalitate se poate privi direct prin binoclu fara nici un pericol.
              In timpul fazei maxime, pe bolta cereasca apar unele planete din apropierea Soarelui si stelele mai stralucitoare. Se poate vedea eventual si o cometa daca se intampla sa se gaseasca in acel moment in apropierea discului eclipsat.
              Privind orizontul, vom vedea un schimb de culori, de la galben portocaliu la roscat si apoi la cenusiu. Acestea se datoreaza difuziei si refractiei luminii.
              Se spune ca nu se pot descrie prin cuvinte emotiile pe care le simt privitorii cand se produce brusc totalitatea unei eclipse totale de Soare. Cine a privit impresionantul fenomen al unei eclipse totale de Soare poate realiza de ce oamenii din vechime, speriati de disparitia Soarelui, faceau apel la vraci si sacrificii care sa aduca inapoi Soarele stralucitor.
              Cei ce au fericita ocazie de a se afla in zona de totalitate vor observa cu usurinta ca animalele si pasarile se pregatesc de odihna nocturna; unele flori isi închid corolele.
              La sfarsitul totalitatii, cand, catre vestul discului lunar, apare prima licarire a luminii Soarelui dupa cel de-al treilea contact, apar, in ordine inversa, cromosfera, inelul de diamant si margelele lui Baily. Dupa aceasta, cerul incepe sa se lumineze, stelele dispar, incetul cu incetul secera luminoasa a Soarelui creste in dimensiuni si dupa circa o ora ultima parte a discului intunecat al Lunii dispare dupa cel de-al patrulea contact.