DATE ARHEOLOGICE

referitoare la

CIMITIRUL DE LA CURTEA DOMNEASCĂ

de la Piatra Neamţ

 

martie-aprilie 2005

 

 

Curtea Domnească de la Piatra Neamţ este atestată pentru prima dată într-un document din 20 aprilie 1491 cînd Ştefan cel Mare face danie mănăstirii de la Tazlău trei sate: "Zăneştii, Stolnicii şi Faurii pe Bistriţa, mai jos de gura Cracăului /..../ care aceste sate au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra".

Curtea Domnească era alcătuită din casele domneşti, biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" construită în anii 1497-1498, Turnul clopotniţă construit în anul 1499 şi zidul de incintă.

Din casele domneşti se mai păstrează o parte din subsoluri, sub clădirea Colegiului naţional Petru Rareş şi traveele beciului degajate prin cercetările arheologice efectuate de preotul Constantin Matasă în anul 1954 şi cercetătorul Ion Nestor în anul 1955.

Totodată a fost identificat zidul de incintă şi s-au făcut precizări referitoare la aşezarea feudală propriu-zisă. S-au ridicat interesante probleme în legătură cu o serie de morminte (printre care trei de copii) descoperite la nord şi sud de zidul de incintă, în legătură cu rostul acestei regiuni a Curţii Domneşti în decursul timpului. "Date mai ample asupra zidului de incintă, laolaltă cu raportul cronologic -nestabilit încă - între incintă şi mormintele descoperite, vor fi culese în urma cercetărilor viitoare".

Cercetările au fost reluate în anul 1962 de către un colectiv alcătuit din: arheolog Eugenia Neamţu, Constantin Matasă, Constantin Scorpan şi Aurel Buzilă. S-au făcut observaţii stratigrafice, s-a făcut descrierea materialelor arheologice descoperite, dar au rămas în continuare probleme nerezolvate, cum ar fi şi aceea a zidului de incintă al curţii şi bisericii, datarea zidului de pe latura sudică şi sud-vestică a bisericii. "Mormintele descoperite în interiorul şi în afara acestui zid de incintă documentează existenţa unui cimitir care a funcţionat aici înainte de construirea lui. Dacă această porţiune a zidului este contemporană cu biserica, înseamnă că cimitirul, a cărui limită, după cum o arată mormintele descoperite, depăşeşte zidul, este mai vechi decît acesta. În acest caz n-ar fi exclus ca el să fie în legătură cu o biserică mai veche, despre care , deocamdată nu avem alte indicii. Dacă însă cimitirul se leagă de biserica construită de Ştefan cel Mare, în anul 1498, atunci trebuie să admitem că ridicarea acestui zid s-a făcut într-o etapă mai tîrzie, unele morminte rămînînd în afara perimetrului lui.".

În luna noiembrie 2004 MCC a eliberat doua avize pentru construirea a două locuinţe proprietate particulară în zona de protecţie a Ansamblului de arhitectură Curtea Domnească ( NT-II - A- 10567), cu condiţia descărcării de sarcină arheologică a zonei.

Cercetările arheologice au început pe data de 28.03.2005 şi pînă în prezent au fost descoperite 38 de morminte care aparţin cimitirului Curţii Domneşti (sec. XVI - XVIII). Unele schelete aveau ca inventar: monede (1526, 1621), cercei, capse, pinteni etc.

Pe unele porţiuni s-au descoperit urme care ar putea indica un nou traseu al zidului de incintă. Dacă s-ar mai găsi şi alte elemente sigure care să indice acest traseu, atunci putem afirma că el cuprindea în perimetrul lui tot cimitirul în care s-au găsit scheletele din această campanie de săpături.

În data de 11. 04. 2005 Primăria municipiului Piatra Neamţ a demarat lucrări pentru realizarea reţelei pluviale în Piaţa Libertăţii şi a fost trasat un şanţ pe latura de nord a turnului clopotniţă cu lungimea de 15m şi lăţimea de 0,80m. Pe acesta secţiune s-au descoperit deja 8 schelete. Două au fost decopertate complet, unul (de copil) avea ca inventar un pandantiv. Celelalte nu au mai fost decopertate întrucît s-au sistat lucrările.

 

Arheolog Elena Ciubotaru