Lumea în care trãim

New York

Scurtă istorie a oraşului

 Un spirit îndrăzneţ şi independent a modelat caracterul oraşului New York. În 1609 exploratorul britanic Henry Hudson, un angajat al companiei Dutch West India a  înfiinţat un punct de comerţ pe amplasamentul unui superb port. Cu 17 ani mai târziu, olandezii       şi-au consolidat dominaţia asupra zonei făcând tranzacţii asupra pământului cu băştinaşii americani. În 1664 britanicii capturează portul New Amsterdam şi îi schimbă numele în New York în onoarea ducelui de York. Liman al piraţilor şi ţintă a criticilor înfierbântate ale monarhiei, oraşul era totuşi un important centru comercial şi port la mare, la începutul războiului american de independenţă din 1775.

În timpul următorului secol populaţia sa a crescut la 3 milioane când oraşul primea primul val de emigranţi. Aceşti harnici noi veniţi au ajutat la creşterea rapidă a economiei, iar diversitatea etnică a devenit parte integrantă a structurii oraşului New York. Adevărate valuri de emigranţi au continuat să sosească prin Ellis Island la începuturile secolului 20.

Astăzi acest oraş de talie mondială este renumit prin spectaculoasele clădiri „zgârie nori“, prin finanţe, producţii teatrale, muzee, taximetre şi zgomot urban. Metropola modernă a oraşului New York cuprinde 5 cartiere : Manhattan, Brooklyn, Queens, Bronx şi Staten Island. Toate în afară de Bronx sunt situate în întregime sau parţial pe insule. Manhattan, centrul comercial şi cultural al New York, este construit într-un model clasic tip grilă, cu excepţia Broadway care a fost proiectat de-a lungul unui drum al băştinaşilor americani.

 Empire State Building

 În centrul Manhattanului se află Empire State Building, „bunicul“ tuturor clădirilor de tip „zgârie-nori“ şi de asemenea un simbol naţional al New Yorkului, a cărui amplasare oferă cea mai bună vedere de sus a oraşului.  Terminat în 1931, într-o epocă în care caii erau încă resursa principală de muncă în construcţii, Empire State Building este şi la ora actuală una dintre cele mai înalte clădiri din lume. Ideea construcţiei acestei clădiri a apărut în timpul exploziei de valori imobiliare din anii 1920, dar până la data când edificiul a fost terminat, cei care i-au încurajat construcţia au avut dificultăţi în a găsi chiriaşi pentru ea, ceea ce a dus la transformarea denumirii sale din „Empire State“ ( statul imperiu ) în „Empty state“ ( Statul gol ). În zilele noastre proprietatea acestei imense clădiri cu 102 etaje şi peste 1 milion de metri cubi de spaţiu comercial, care adăposteşte birouri de instituţii,  aparţine unui grup care include Donald Trump.

În 1955 Societatea Americană a Inginerilor Civili a numit această clădire una din „Cele şapte Minuni ale Emisferei Occidentale“. De asemenea clădirea a fost numită şi „A opta minune a lumii moderne - singura construită în secolul 20“.  Probabil şi pentru a atrage atenţia asupra statutului său de „minune a lumii“, Empire State Building adăposteşte o colecţie de picturi pe sticlă înfăţişând cele şapte minuni ale lumii antice.

 La plimbare prin Manhattan

 Turul districtului Manhattan poate începe la Battery Park, în partea de sud. Acesta este dominat de Castelul Clinton, care a servit cândva pentru apărarea oraşului, fiind mai târziu portul de intrare pentru milioane de emigranţi. În jurul castelului se pot întâlni turişti care aşteaptă ferry-boatul pentru a merge să viziteze Statuia Libertăţii.

Mergând spre est de la Castelul Clinton, de-a lungul promenadei mai puteţi vedea sculptura Giovanni de Verrazano aparţinând lui Ettore Ximenes ( înfăţişează pe exploratorul coastei nord-americane din Carolina de Sud până în Nova, primul european care a păşit în portul New York ) şi East Coast Memorial de Albino Manca construit în 1960 ( un vultur uriaş comemorând pe cei căzuţi în timpul celui de-al doilea război mondial ).

Mergând în jos pe partea occidentală din Plaza către Wall Street pe partea stângă se poate vedea Federal Hall care este considerată a fi unul din cele mai frumoase exemplare de arhitectură greacă revitalizată în New York. Statuia lui George Washington ( 1883 ) a fost înălţată în faţa clădirii pe locul în care Washington a depus jurământul pentru a deveni primul preşedinte al Statelor Unite la 30 aprilie 1789. Pe partea dreaptă se poate vedea pe colţ Bursa de Mărfuri din New York, iar nu departe de aceasta se află Trinity Church ( biserica Sfintei Treimi ) care, deşi este un exemplar de artă gotică printre primele renovate în New York, are uşi de bronz de tip „beaux Arts“. În centru se află scene biblice care se întind pe întreaga lungime a uşilor. 

De la cimitirul bisericii mergând spre nord pe Broadway, în City Hall Park se află statuia Nathan Hale ( 1890 ), un tânăr soldat al armatei continentale, prins în timpul unei misiuni de spionaj în spatele liniilor britanice, şi care înainte de a muri ar fi spus celebra frază „regret doar faptul că nu am decât o viaţă de dat pentru ţara mea“, citat înscris pe partea de est a piedestalului. Statuia îl înfăţişează legat, pregătit pentru execuţie. Privind de aici către est putem vedea la stânga podului Brooklyn statuia Civic Fame de pe Municipal Building, care este cea mai mare statuie din Manhattan.

 Statuia Libertăţii

 Situată în portul New York, statuia Libertăţii a fost un dar în cadrul prieteniei internaţionale, din partea poporului francez către poporul american şi este unul dintre cele mai cunoscute simboluri universale ale libertăţii politice şi democraţiei.

Misiunea de a proiecta această statuie  ( cu termen de finalizare 1876 ) i-a fost încredinţată scultorului Frederic Auguste Bartholdi pentru a comemora centenarul Declaraţiei Americane de Independenţă. Statuia a fost un efort combinat între Franţa şi America, în cadrul căruia americanii trebuiau să construiască piedestalul, iar francezii erau responsabili de construirea statuii şi de asamblarea ei pe teritoriul american. Totuşi lipsa fondurilor era o problemă de ambele părţi ale oceanului. în timp ce era încă în Franţa, Bartholdi a cerut sprijinul unui inginer în problemele structurale asociate proiectului, cum ar fi sculptura colosală din cupru. Alexandre Gustave Eiffel ( proiectantul Turnului Eiffel ) a fost desemnat să proiecteze pilonul din fier masiv şi cadrul secundar al scheletului care permite învelişului din cupru al statuii să fie mişcat separat şi în acelaşi timp să rămână drept. În America colectarea fondurilor pentru piedestal mergea destul de greu, astfel că Joseph Pulitzer ( cunoscut pentru Premiul Pulitzer ) a deschis o campanie destul de dură în scopul de a determina poporul american să doneze fonduri.

Fondurile pentru piedestal au fost adunate complet în august 1885 iar construcţia acestuia s-a terminat în aprilie 1886. Statuia a fost terminată în luna iulie 1884 în Franţa şi a sosit în portul  New York în iunie 1885 la bordul fregatei franceze Isere. În vederea tranzitului statuia a fost divizată în 350 bucăţi ambalate în 214 containere. Statuia a fost reasamblată pe piedestal pe o durată de 4 luni. La 28 octombrie 1886 inaugurarea ei a avut  loc în faţa a mii de spectatori. A fost declarată monument naţional la 15 octombrie 1924 şi a fost restaurată integral pentru spectaculosul său centenar sărbătorit la 4 iulie 1986. În anul 1984, la începutul lucrărilor de restaurare a Statuii Libertăţii, aceasta a fost desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite ca piesă a Patrimoniului Mondial.

 Repere culturale 

 În Bronx se află sediul Universităţii Columbia, una dintre emblemele oraşului New York, despre care se spune că nu e „nici sportivă ca Yale, nici aristocratică precum Princeton, nici veche precum Harvard“. În apropierea Universităţii se află intrarea în cartierul latin al New York, Greenwich Village, unde, într-o casă de aici, Poe a scris „Corbul“. Aici se păstrează şi astăzi tradiţionalele locuri de întâlnire ale boemei artistice, galeriile, librăriile, anticariatele de renume.

New York-ul este o lume de paradox. El cuprinde laolaltă Manhattan-ul, oraşul-insulă, cu sedii de firme şi instituţii, cu pământul financiar al marilor bănci, dar şi o lume specială, în Down Town, unde New York-ul se prezintă ca un oraş cu mai multe ţări : China Town, Mica Italie şi Harlemul.

Încă un paradox al lumii acesteia de beton, sticlă şi nervi care este New York-ul este Metropolitan Museum, care ocroteşte câmpia de floarea soarelui a lui Van Gogh, „Tânăra cu lăuta“ a lui Vermeer, portretele lui Rembrandt, pânzele lui Goya şi o colecţie extraordinară de artă modernă. După spusele directorului muzeului, colecţia include „toate categoriile de artă din toate mediile cunoscute, din toate părţile lumii şi din timpul fiecărei epoci a timpului“. De aceea vizitarea acestui muzeu nu se poate termina într-o zi. Muzeul conţine artă antică greacă şi romană, sculptură, pictură şi artă decorativă europeană, precum şi o „aripă americană“, împărţită în 24 de încăperi grupate pe perioade înfăţişând evoluţia ornamentaţiilor americane din timpurile coloniale până la epoca victoriană şi întoarcerea la formele simple. Mai găsim artă asiatică ( conţinând exponate din arta indiană şi chineză ), artă egipteană ( aici găsim templul lui Dendur, o structură remarcabilă din calcar, perfect       intactă în care era odată venerată zeiţa Isis ).

Un alt reper cultural renumit este Muzeul Brooklyn, care adăposteşte o impresionantă colecţie de opere ale artiştilor americani ( ca Gilbert Stuart, John Singer Sargent, Winslow Homer şi Georgia O'Keefe ), sculpturile lui Rodin, obiectele sale de artă impresionistă europeană şi faimoasele „period rooms“ şi  galeriile sale de artă decorativă. Dar punctul principal de atracţie este colecţia egipteană care reuneşte obiecte de artă din Egiptul antic care se află printre cele mai frumoase exemplare existente în întreaga lume. Aceasta conţine mumii vechi de 2600 de ani, sarcofage bogat ornamentate, sicrie din lemn, o abundenţă de aur şi bijuterii, bibelouri din alabastru şi casete din fildeş pentru cosmetice, dintre care unele au un aspect aproape modern şi ar putea fi cu uşurinţă utilizate şi astăzi. Galeriile egiptene însumează peste 700 de exponate făcând colecţia muzeului Brooklyn să fie a treia din lume ca mărime după cea de la British Museum din Londra şi de la Muzeul Egiptean din Cairo. Colecţia este orientată pe perioada dintre domnia lui Akenaton şi a soţiei sale Nefertiti ( aproximativ 1350 î. Chr. ) până la  celebra regină Cleopatra a VII-a, cu peste 1300 ani mai târziu.

Muzeul mai are şi artă aparţinând altor culturi, cum ar fi cea africană ( cuprinzând măşti, statui bijuterii, mobilă şi obiecte gospodăreşti ), amerindiană şi a culturilor din insulele Pacificului ( care impresionează prin totemurile gigantice ),  şi o colecţie de artă asiatică.

Situată lângă Muzeul Brooklyn, grădina botanică Brooklyn este mult mai mică decât grădina botanică din Bronx, deşi mulţi oameni o consideră cea mai frumoasă. Cuprinde o grădină japoneză, un conservator tropical şi grădina Shakespeare ( ce conţine plante descrise în piesele şi poemele lui Shakespeare ). A fost construită în 1910 pe un teren îmbunătăţit funciar aflat pe o fostă groapă de gunoi. Astăzi cei 52 acri de suprafaţă conţin peste 12000 plante organizate în grădini şi gazoane frumos îngrijite. Pornind de la malul lacului, până la cascade, poduri şi superbe plante şi lampioane, vizitatorul se simte ca în mijlocul unei autentice picturi. După o plimbare prin grădină, orice vizitator poate poposi pe băncile din zona numită „overlook“ ( vedere de sus ) numită astfel pentru că are o splendidă vedere la Cherry Esplanade    ( Esplanada Cireşilor ) care este magnifică primăvara când este plină de cireşi în floare şi la Rose Garden   ( Grădina cu Trandafiri ) unde vederea este de asemenea spectaculoasă cu jocul său de soare şi umbre.

În întregul oraş sunt reprezentate culturi şi niveluri economice într-o varietate uimitoare. Auster şi totuşi sofisticat, New York a trecut prin multe crize în trecut iar astăzi rămâne încă unul din cele mai interesante şi atrăgătoare oraşe ale lumii

Articol realizat de
Iuliana Şerban