|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VOCABULARUL |
|
|
|
|
PREFATA este un text asezat inaintea unei opera literare sau stintifice,in care sunt expuse scopul si structura acesteia sau intentiile autorului. |
|
|
POSTFATA este un text explicativ plasat la sfarsitul unei opere. |
|
|
Prefata si postfata pot apartine autorului sau unei late personae , care comenteaza sau recomanda lucrarea respectiva. |
|
|
Nota este o insemnare explicative la un text literar sau la unul stintific,cuprinzand informatii suplimentare referitoare la autor,la anumite cuvinte sau aspecte din text ,la opera citate etc. |
|
|
Notele pot fi plasate la subsolul paginii, la sfarsitul capitelelor sau al lucrarii.Ele pot fi marcate prin numere sau prin asteriscuri. |
|
|
Campul lexical cuprinde toltalitatea cuvitele care apartin aceluias domeniu si care au trasaturi de sens comune. |
|
|
In campul lexical, intra sinonimele acestor cuvinte,ca si derivatele lor si expresiile care le cuprind. |
|
|
VOCABULARUL sau LEXICUL reprezinta totalitatea cuvintelor care exista intr-o limba. |
|
|
VOCABULARUL FUNDAMENTAL cuprinde cuvintele cel mai des folosite si care sunt intelese se toti vorbitorii unei limbi. |
|
|
Vocabularul fundamental cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte, apartinand tuturor partilor de vorbire. |
|
|
MASA VOCABULARULUI cuprinde cuvintele care nu intra in vocabularul fundamental. |
|
|
Cuvintele din masa vocabularului reprezinta aproape 90% din cuvintele limbii romane |
|
|
In masa vocabularului ,intra termeni stinţifice si tehnici, arhaismele, regionalismele. |
|
|
DERIVAREA este mijlocul de inbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si al prefixelor . |
|
|
SUFIXELE sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate dupa radacina pentru a forma un cuvant nou. |
|
|
Sufixele sunt: |
|
|
� lexicale - formeaza cuvinte noi; |
|
|
� gramaticale ? nu formeaza cuvinte noi. |
|
|
Sufixele formeaza: |
|
|
� substantive |
|
|
� verbe |
|
|
� adjective |
|
|
� adverbe |
|
|
PREFIXELE sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate inaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou. |
|
|
Prefixele formeaza: |
|
|
� verbe |
|
|
� substantive |
|
|
� adjective |
|
|
� adverbe |
|
|
SUFIXELE DIMINUTIVALE formeaza cuvinte care denumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mici decat obiectele sau insusirile denumite de cuvintele de baza. |
|
|
Cuvintele formate cu aceste sufixe se numesc diminutive. |
|
|
Sufixele diminutivale formeaza: |
|
|
� substantive |
|
|
� adjevtive |
|
|
� adverbe |
|
|
SUFIXELE AUGMENTATIVE formeaza cuvinte care denumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mari decat obiectele sau insusirile denumite de cuvinte de baza. |
|
|
Cuvintele formate cu aceste sufixe se numesc augmentative. |
|
|
Sufixele augmentative formeaza: |
|
|
� substantive |
|
|
� adjective |
|
|
COMPUNEREA este mijlocul de inbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi, unind sau alaturand termeni diferiti. |
|
|
Termenii din care se formeaza un cuvant compus isi pierd sensul pe care il au cand exista independent. |
|
|
Cuvintele compuse sunt: |
|
|
� substantive (unt-delemn) |
|
|
� verbe (a binemerita) |
|
|
� adjective (asa-zis) |
|
|
� pronume (dumnealui) |
|
|
� numerale (douazeci) |
|
|
� adverbe (astfel) |
|
|
� prepozitii (de la) |
|
|
� conjunctii (ca sa) |
|
|
� interjectii (tic-tac) |
|
|
Exista elemente de compunere savante: |
|
|
� auto-propriu. |
|
|
� bio-privitor la viata. |
|
|
� geo-privitor. |
|
|
� macro-mare. |
|
|
� micro-mic. |
|
|
� poli-multi. |
|
|
� pseudo-fals. |
|
|
� tele-departe. |
|
|
� zoo-privitor la animale. |
|
|
PROCEDEELE DE COMPUNERE sunt: |
|
|
alaturarea (parataxa) ? buna-credinta , verde-gri, de-la, apa tare |
|
|
sobordonarea ? ochiul-bourului |
|
|
abrevierea (prescurtarea) ? B.C.R.(Banca Comerciala Romana ), B.R.D., D.E.X.(Dixionar Explicativ al limbii romane) |
|
|
SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE (CONVERSIUNEA) este mijlocul de inbogatire a vocabularului de la o parte de vorbire la alta. |
|
|
ADVERBELE pot proveni din adjective, substantive (care denumesc anotimpurile, partile zilei, zilele saptamanii). |
|
|
ADJECTIVELE pot proveni din verbe la paritcipiu. |
|
|
SUBSTANTIVELE pot proveni din ,prin articulare cu articol hotarit sau articol nehotarit, din adjective , verbe la participiu ,adverbe, interjectii. |
|
|
FAMILIA LEXICALA sau FAMILIA DE CUVINTE cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare, compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la uncuvant de baza. |
|
|
SINONIMELE sunt cuvintele cu forma diferita si cu sens asemenator. |
|
|
Alegerea sinonimului depinde de enuntul in care apare cuvintul, neexistand sinonime perfecta. |
|
|
In limba romana ,exista expresii care sunt imbinari constante de cuvinte. |
|
|
Se poate stabili o relatie de sinonimie: |
|
|
� Intre o expresie si un cuvant; |
|
|
� Intere doua expresii |
|
|
ANTONIMELE sunt cuvintele cu sensuri complet opuse . |
|
|
Exista prefixe cu ajutorul carora se pot forma antonime : ne-, in-, des-. Omonimele sunt cuvinte cu acelasi forma si cu sens complet diferit. |
|
|
OMOFONELE sunt cuvinte care se pot pronunta la fel. |
|
|
OMOGRAFELE sunt cuvinmtele care se scriu la fel. |
|
|
Omonimele sunt obligatoriu omofone. |
|
|
ARHAISMELE LEXICALA sunt cuvinte care nu se mai intrebuinteaza astazi in vorbire. |
|
|
Arhaismele intra in mase vaocabularului si sunt folosite in literature pentru a zugravi epoci trecute. |
|
|
Arhaismele sunt: |
|
|
� lexicale ? cuvinte vechi |
|
|
� fonetice ? pronuntii vechi |
|
|
� morfologice ? forme gramaticale vechi |
|
|
� sintactice ? constructii sintactice vechi |
|
|
� semantice ? sensuri vechi ale unor cuvinte. |
|
|
REGIONALISMELE LEXICALE sunt cuvinte folosite numai in anumite zone ale tarii. |
|
|
Regionalismele intra in masa vocabularului si sunt folosite in literature pentru zugravi mai plastic un persinaj. |
|
|
Regionalismele sunt: |
|
|
� lexicale ? cuvinte folosite in anumite zone ; |
|
|
� fonetice ? pronunti folosite in anumite zone; |
|
|
� morfologice ? forme gramaticale folosite in anumite zone; |
|
|
� sintactice ? constructii sintactice folosite in anumite zone; |
|
|
PLEONASMUL este o greseala de exprimare care consta in folosite alaturarta a unor cuvinte sau constructii ca acelasi inteles. |
|
|
PARONIMELE sunt cuvinte cu forma asemanatoare si cu sens diferit. |
|
|
Paronimele se deosebesc prin cel mult doua sunete.Cand vorbitorul nu cunoaste sensul unui cuvant, are tendinta de a-l apropia de unul pe care il cunoaste , aparand astfel confuzii paronimice. |
|
|
|
|
|