 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
 |
|
|
|
VOCABULARUL |
|
|
|
|
| PREFATA este un text asezat inaintea unei opera literare sau stintifice,in care sunt expuse scopul si structura acesteia sau intentiile autorului. |
|
|
| POSTFATA este un text explicativ plasat la sfarsitul unei opere. |
|
|
| Prefata si postfata pot apartine autorului sau unei late personae , care comenteaza sau recomanda lucrarea respectiva. |
|
|
| Nota este o insemnare explicative la un text literar sau la unul stintific,cuprinzand informatii suplimentare referitoare la autor,la anumite cuvinte sau aspecte din text ,la opera citate etc. |
|
|
| Notele pot fi plasate la subsolul paginii, la sfarsitul capitelelor sau al lucrarii.Ele pot fi marcate prin numere sau prin asteriscuri. |
|
|
| Campul lexical cuprinde toltalitatea cuvitele care apartin aceluias domeniu si care au trasaturi de sens comune. |
|
|
| In campul lexical, intra sinonimele acestor cuvinte,ca si derivatele lor si expresiile care le cuprind. |
|
|
| VOCABULARUL sau LEXICUL reprezinta totalitatea cuvintelor care exista intr-o limba. |
|
|
| VOCABULARUL FUNDAMENTAL cuprinde cuvintele cel mai des folosite si care sunt intelese se toti vorbitorii unei limbi. |
|
|
| Vocabularul fundamental cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte, apartinand tuturor partilor de vorbire. |
|
|
| MASA VOCABULARULUI cuprinde cuvintele care nu intra in vocabularul fundamental. |
|
|
| Cuvintele din masa vocabularului reprezinta aproape 90% din cuvintele limbii romane |
|
|
| In masa vocabularului ,intra termeni stinţifice si tehnici, arhaismele, regionalismele. |
|
|
| DERIVAREA este mijlocul de inbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si al prefixelor . |
|
|
| SUFIXELE sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate dupa radacina pentru a forma un cuvant nou. |
|
|
| Sufixele sunt: |
|
|
| � lexicale - formeaza cuvinte noi; |
|
|
| � gramaticale ? nu formeaza cuvinte noi. |
|
|
| Sufixele formeaza: |
|
|
| � substantive |
|
|
| � verbe |
|
|
| � adjective |
|
|
| � adverbe |
|
|
| PREFIXELE sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate inaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou. |
|
|
| Prefixele formeaza: |
|
|
| � verbe |
|
|
| � substantive |
|
|
| � adjective |
|
|
| � adverbe |
|
|
| SUFIXELE DIMINUTIVALE formeaza cuvinte care denumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mici decat obiectele sau insusirile denumite de cuvintele de baza. |
|
|
| Cuvintele formate cu aceste sufixe se numesc diminutive. |
|
|
| Sufixele diminutivale formeaza: |
|
|
| � substantive |
|
|
| � adjevtive |
|
|
| � adverbe |
|
|
| SUFIXELE AUGMENTATIVE formeaza cuvinte care denumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mari decat obiectele sau insusirile denumite de cuvinte de baza. |
|
|
| Cuvintele formate cu aceste sufixe se numesc augmentative. |
|
|
| Sufixele augmentative formeaza: |
|
|
| � substantive |
|
|
| � adjective |
|
|
| COMPUNEREA este mijlocul de inbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi, unind sau alaturand termeni diferiti. |
|
|
| Termenii din care se formeaza un cuvant compus isi pierd sensul pe care il au cand exista independent. |
|
|
| Cuvintele compuse sunt: |
|
|
| � substantive (unt-delemn) |
|
|
| � verbe (a binemerita) |
|
|
| � adjective (asa-zis) |
|
|
| � pronume (dumnealui) |
|
|
| � numerale (douazeci) |
|
|
| � adverbe (astfel) |
|
|
| � prepozitii (de la) |
|
|
| � conjunctii (ca sa) |
|
|
| � interjectii (tic-tac) |
|
|
| Exista elemente de compunere savante: |
|
|
| � auto-propriu. |
|
|
| � bio-privitor la viata. |
|
|
| � geo-privitor. |
|
|
| � macro-mare. |
|
|
| � micro-mic. |
|
|
| � poli-multi. |
|
|
| � pseudo-fals. |
|
|
| � tele-departe. |
|
|
| � zoo-privitor la animale. |
|
|
| PROCEDEELE DE COMPUNERE sunt: |
|
|
| alaturarea (parataxa) ? buna-credinta , verde-gri, de-la, apa tare |
|
|
| sobordonarea ? ochiul-bourului |
|
|
| abrevierea (prescurtarea) ? B.C.R.(Banca Comerciala Romana ), B.R.D., D.E.X.(Dixionar Explicativ al limbii romane) |
|
|
| SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE (CONVERSIUNEA) este mijlocul de inbogatire a vocabularului de la o parte de vorbire la alta. |
|
|
| ADVERBELE pot proveni din adjective, substantive (care denumesc anotimpurile, partile zilei, zilele saptamanii). |
|
|
| ADJECTIVELE pot proveni din verbe la paritcipiu. |
|
|
| SUBSTANTIVELE pot proveni din ,prin articulare cu articol hotarit sau articol nehotarit, din adjective , verbe la participiu ,adverbe, interjectii. |
|
|
| FAMILIA LEXICALA sau FAMILIA DE CUVINTE cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare, compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la uncuvant de baza. |
|
|
| SINONIMELE sunt cuvintele cu forma diferita si cu sens asemenator. |
|
|
| Alegerea sinonimului depinde de enuntul in care apare cuvintul, neexistand sinonime perfecta. |
|
|
| In limba romana ,exista expresii care sunt imbinari constante de cuvinte. |
|
|
| Se poate stabili o relatie de sinonimie: |
|
|
| � Intre o expresie si un cuvant; |
|
|
| � Intere doua expresii |
|
|
| ANTONIMELE sunt cuvintele cu sensuri complet opuse . |
|
|
Exista prefixe cu ajutorul carora se pot forma antonime : ne-, in-, des-. Omonimele sunt cuvinte cu acelasi forma si cu sens complet diferit. |
|
|
| OMOFONELE sunt cuvinte care se pot pronunta la fel. |
|
|
| OMOGRAFELE sunt cuvinmtele care se scriu la fel. |
|
|
| Omonimele sunt obligatoriu omofone. |
|
|
| ARHAISMELE LEXICALA sunt cuvinte care nu se mai intrebuinteaza astazi in vorbire. |
|
|
| Arhaismele intra in mase vaocabularului si sunt folosite in literature pentru a zugravi epoci trecute. |
|
|
| Arhaismele sunt: |
|
|
| � lexicale ? cuvinte vechi |
|
|
| � fonetice ? pronuntii vechi |
|
|
| � morfologice ? forme gramaticale vechi |
|
|
| � sintactice ? constructii sintactice vechi |
|
|
| � semantice ? sensuri vechi ale unor cuvinte. |
|
|
| REGIONALISMELE LEXICALE sunt cuvinte folosite numai in anumite zone ale tarii. |
|
|
| Regionalismele intra in masa vocabularului si sunt folosite in literature pentru zugravi mai plastic un persinaj. |
|
|
| Regionalismele sunt: |
|
|
| � lexicale ? cuvinte folosite in anumite zone ; |
|
|
| � fonetice ? pronunti folosite in anumite zone; |
|
|
| � morfologice ? forme gramaticale folosite in anumite zone; |
|
|
| � sintactice ? constructii sintactice folosite in anumite zone; |
|
|
| PLEONASMUL este o greseala de exprimare care consta in folosite alaturarta a unor cuvinte sau constructii ca acelasi inteles. |
|
|
| PARONIMELE sunt cuvinte cu forma asemanatoare si cu sens diferit. |
|
|
| Paronimele se deosebesc prin cel mult doua sunete.Cand vorbitorul nu cunoaste sensul unui cuvant, are tendinta de a-l apropia de unul pe care il cunoaste , aparand astfel confuzii paronimice. |
|
|
|
 |
|