Robert Trif - PEREGRIN SPRE ABSOLUT [email protected]

PEREGRIN SPRE ABSOLUT

R�nit cumplit mi-e sufletul iar g�ndu-mi r�scolit
Ad�nc chiar din str�funduri m� simt acum golit,
Uitat-am de vreodat� pe cineva-am iubit
Sunt trunchi uscat �i ve�ted de frunze dezgolit.

Uitarea a�ternut�-i pe sufletu-mi pustiu
Ce-am fost, ce sunt �i fi-voi cum oare s� mai �tiu ?
Secat pe din�untru sunt mort ori poate-s viu
Ce-am fost putea-voi oare vreodat� s� mai fiu ?

Nimeni nu m� cunoa�te, de nimeni n-am habar
Str�inu-mi-s de mine �i m� caut �n zadar
Pierdut sunt pe vecie cu sufletu-mi cobzar
Pl�ng�nd singur�tatea-mi pe strune de co�mar.

De unde vin �i unde aiurea voi pleca
Ce sunt, de ce, �i care-i rostul s�-mi spun� cineva,
Sau cine a hot�r�t c� eu voi exista
Hazard, fatalitate, destin sau altceva ?

Prin sufletu-mi pustiul umbla-voi nesf�r�it
G�sindu-m� pe mine pierdut �n infinit,
�tia-voi atunci Doamne, ce sunt �i ce-ai voit ?
Cumplitu-mi dor de mine avea-va un sf�r�it ?

Singur�tate oarb� m-ape�i ca un blestem
Prin ploi de lacrimi Doamne, la mine eu te chem.,
S-a reaprins sc�nteia ce-n suflet mi-ai s�dit
�tiindu-m� pe mine, Doamne, pe tine te-am g�sit.



Pagina principal� /Poezie/Poeziile lui Robert
Hosted by www.Geocities.ws

1