Probleme de familie - Mihai Simionic� [email protected]
Seara, la cin�. Oameni uni�i �n jurul aceleia�i mese, nu doar fizic ci spiritual. Senin�tate pe fe�ele lor; se simt �n siguran�� � se cunosc �i cred unul �n altul. R�sete; se simt bine. Ca un delicat mecanism� perfect. Nu mai are nevoie de nimeni �i nu se poate lipsi de nimeni f�r� a-�i distruge armonia.
Familia perfect�, nu-i a�a ? Familia pe care fiecare dintre noi �i-ar dori-o. Familia care ne lipse�te multora. Pentru noi� zi de zi, mai mult� �ncr�ncenare �i de�ert�ciune. Or� de or�, clip� de clip�, amar picurat cu de-a sila �n suflet. Ca �ntr-o ran� s�nger�nd� pe care o mai tai c�te pu�in chiar c�nd vrea s� se �nchid�, se scurge s�ngele pic�tur� dup� pic�tur�, dup� pic�tur� sec�ndu-te de via��. A�a te consumi �i tu, zi dup� zi, or� dup� or�, neuron de neuron.
Stai �i te �ntrebi cum, dup� at��ia ani, rela�iile dintr-o �familie" pot �evolua" �ntr-at�t �nc�t s� te sim�i mai str�in �i mai incomod �acas�", dec�t �ntr-o �ar� ne�tiut� �i �n care nu cuno�ti pe nimeni.
A cui a fost vina ? Poate a fiec�ruia �n parte, poate a unuia mai mult dec�t a altuia� Dar oricum nu mai conteaz�. Poate c� ar fi trebuit fiecare �n parte s� fie mai atent la cel�lalt, s� cread� �n el, s� �ncerce s�-l �n�eleag� s�-l iubeasc� a�a cum �i dore�te cel�lalt s� fie iubit. Poate c� nici unul nu a �tiut s� arate c�t de mult �ine la cel�lalt. Poate c� n-ar fi trebuit s� fi fugit �nspre ei �n�i�i at�t de mult. �n urma lor (f�r� s� vad�) s-au rupt toate pun�ile de comunicare iar ceilal�i s-au trezit �n fa�a unei pr�p�stii de netrecut. Dar� oricum nu mai conteaz� acum� E prea t�rziu ca s� mai salvezi ceva� chiar �i aparen�ele. E prea t�rziu c�nd ajungi s� te �ntrebi cum de s-a ajuns s� te �ntuneci brusc c�nd ��i aminte�ti c� trebuie �nc� s� te �ntorci acas�. Cum s-a ajuns s� prive�ti cu sil� str�inii ce te-nconjoar� spun�ndu-�i familia ta. Cum de ai ajuns s� numeri cu �nfrigurare zilele p�n� vei putea p�r�si legal �celula" ce an de an a fost martor mut descompunerii (aproape fiziologice prin senza�ii �i lentoare) celeilalte �celule"� cea social�. Cum s-a putut ajunge aici ?
�i ce rost au toate aceste �ntreb�ri ? Acela�i ca �i copil�ria �i adolescen�a r�pite �i risipite-n lacrimi �i triste�i: s� �nv���m. S� �nv���m din e�u�rile p�rin�ilor no�tri. S� lu�m aminte �i s� nu mai repet�m la r�ndul nostru saga anilor de familie rata�i de at�tea genera�ii. Totul depinde numai de noi. Bucuria din ochii copilului care ne prive�te cu drag se afl� �n m�inile noastre. Nu-i p�cat s� irosim aceast� uimitoare putere ce o avem ?