Singuratate

Incerc sa-mi indrept privirea si ochii mei frumosi spre frumusete,spre ideal. E singurul lucru ce-mi sta la indemana.
Incerc sa ma desprind de aceasta lume mizera,unde totul este monoton si fara de-nteles. Imi ramane doar speranta,caci nimic nu ma poate opri sa visez,sa fiu ceea ce-mi doresc.Nimic nu ma poate impiedica sa te caut pe tine,FERICIRE, acolo unde stiu ca existi si pentru mine.
Pentru fiecare om e un drum spre fericire: acela pe care e chemat sa mearga.Cei mai multi nu-l gasesc niciodata.Cei cuminti incearca pana la moarte.Cei mai prosti se trantesc la pamant si plang ca sunt nenorociti.
Ochii mei albastrii,privirea mea senina si dragostea mea la fel de pura ca albul florilor de caise vor continua sa aspire la inalt,la tot ceea ce este mai bun si mai frumos.La un moment dat te intrebi daca va rasari si pentru tine soarele vreodata,daca ti se va oferi prilejul sa deslusesti necunoscutul ce te-nconjoara,daca poti sa treci prin lume gustand deplina libertate! Oare cand toate astea or sa se intample?!
Dar degeaba o cauti cand n-o gasesti,degeaba fugi cand ea alearga dupa tine,fericirea ta e numai a ta ;si chiar daca nu ai cunoaste-o tu pe ea,te cunoaste ea pe tine si nu te paraseste.
Multi aspira la ea,dar foarte putini stiu sa o dobandeasca.Pentru inimile care au suferit multa vreme,fericirea e asemanatoare cu roua pentru pamanturile parjolite de soare.
In aceasta singuratate,in acest imens pustiu de vorbe desarte si lacrimi de durere,incercam sa ne construim un vis,care la randul sau va fi stea calauzitoare altui vis si al altuia,pana cand, poate chiar si din intamplare vom gasi in sfarsit ceea ce sufletul nostru,impanzit de goliciune si
singuratate,a cautat neincetat,clipa de clipa.Isi merita viata,libertatea si fericirea,acela ce numai ce zilnic si le cucereste neincetat.
Dar degeaba! TU, singuratate ,ramai aceeasi in orice suflet te-ai afla!
Insa , TU, om bland ,iti gasesti particica de bucurie ce-i lipsea sufletului tau si esti fericit! Si incerci sa uiti prin ce-ai trecut,sa stergi ranile pricinuite de focul ce ti-a stat mereu in cale si incerci sa privesti inainte cu speranta si fericirea in brate!
Si vrei sa incerci sa faci totul!!
Dar degeaba!Nu mai esti TU...

Pagina principala /Proza/Proza Alexandrei
Hosted by www.Geocities.ws

1