Pagjine principâl Cors e grafie Articui e studis La sclese nere Cui che o sin Links furlans


An IArticul 3Articul 5
An I - Numar 1 - Articul 4

Propuestis di autocelebrazion

Dutis lis istituzions a an dai moments di f� fieste che a riclamin lidr�s, contign�ts e progjets. Che f� fieste al � forsit, prin di dut, propit chest: il ricuart di un moment di partence che ancjem� si presente intun vu� par madressi e riv� a un alc doman. Se no si an des scjadencis cuss�, il lunari al devente une ruede che a seguile e pues ancje ben rindi, ma no je plui une robe sintude che e d� ancje alc di spirt par chei scats cultur�i che a coventin. Mi domandi se juste ancje dentri il dran dran di une universit�t no si vedi di pod� tac� a f� fieste:

1) pal implant (moment di partence) de istituzion;

2) pal s� rapu�rt cun cierts persona�s che, te storie loc�l, a an v�t indre��t l'evolvisi storic e chel dal pins�r;

3) par des situazions precisis che, te storie, a an segn�t un mont� di cualit�t tal l� s� di une cussience,di une dignit�t, dai dirits e des funzions di un popul.

Par f� fieste i v�l da�r val�r a ducj cuancj chei plans al� che si pant une persone e une comunit�t. Ognidun di chei, spiant un aspiet de esistence, al jude a f� la cognossice juste a larc cui mecanisims dal sisteme l� che si �, tant civ�l che religj�s. La celebrazion e d� m�t di torn� a puart� intun vu� ce che al � permanent e univers�l de storie inda�r, tant di ch� dongje che di ch� inn�. La continuazion e il disvilup di une identit�t, tal sav� prese� lis diferencis e i l�r contrib�ts pusit�fs, e podares sei pardabon l'ide�l che al f�s strade a di un grop che al intint, an par an, segn� d�s prec�s l� che si f�s fieste.

Nicolino Borgo.


� Copyright Academie dal Fri�l
Hosted by www.Geocities.ws

1